5,936 matches
-
a întrebat Laura ridicând din sprâncene ca o aluzie la aspectul, hai să-i spunem, deloc adolescentin al lui Adam. Da, a răspuns el. Sunt un student matur. Sau, cel puțin, așa mi se spune. Eu nu mă simt deloc matur. Decât atunci când mă compar cu colegii de grupă. —Sunt groaznici? l-am întrebat eu rugându-mă să-mi răspundă afirmativ. Nu groaznici, a zis el. Sunt doar tineri. Presupun că cineva trebuie să fie. Ce vreau să zic e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
strălucesc de fericire. Adam s-a tras puțin mai aproape de mine. Deci nu mai am eu un corp de fetiță de șaișpe ani, dar încă mai pot să distrez un bărbat, m-am gândit cu îngâmfare. Mă simțeam o femeie matură și puternică, sigură pe ea, sigură de locul ei în lume. Mă simțeam încrezătoare și cu opinii, dar în egală măsură amuzantă și distractivă. Inteligentă și înțeleaptă. Sigur, totul era o aiureală. Nici cu o jumătate de oră mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să stau de vorbă cu el. Mă simțeam foarte bine. Nu eram atrasă de el. Deși, dacă circumstanțele ar fi fost diferite, probabil c-aș fi fost atrasă de el. El nu era atras de mine. Eram doar doi oameni maturi care se întâmpla să se simtă bine unul în compania celuilalt. Eu eram femeie măritată. Luni aveam să-l sun pe James. Adam era ca și dat. Era dat, dacă nu surorii mele, Helen, atunci cu siguranță unei alte femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
au fost în regulă, am insistat eu. Mă simțeam cu-adevărat oribil. Nu-mi făcea plăcere să stau cu Alexandria, Zoo și Gerri sau cum dracu’ le chema fiindcă eram geloasă pe ele, nu fiindc-aș fi fost teribil de matură sau de superioară. Și iată-l pe Adam atribuindu-mi tot felul de motive care de care mai nobile. Îmi pusese eticheta de inteligentă când eu, în realitate, eram o zgâtie răsfățată și imatură care cerea să i se acorde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mă mai comport siropos, ca o adolescentă, considerându-l prietenul meu și suspectând toate femeile că tânjesc după el. Îmi organizasem plecarea, când Adam a apărut vesel de după colț, cu o tavă cu cafele și brioșe în brațe. Ticălosul! Fusesem matură și înțeleaptă fără să fi avut absolut nici un motiv. Eram așa de mândră de mine. Eram întristată, dar spiritualizată de greșelile pe care le făcusem, iar el se întorsese și stricase totul. Aura mea rozacee, introspectivă și pansivă se dusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
domnule, dar tocmai am terminat stocul de viței grași. James părea bosumflat. De parc-ar fi vrut ca eu să fi zis: „Vai, nu fi prostuț, James. Sigur că ești bine-venit“. Dar James nu s-a bosumflat. Era mult prea matur pentru așa ceva. Și nici un bărbat normal la cap nu s-ar fi așteptat să-l primesc înapoi cu brațele deschise. Dar oare ce trebuia să zic? — Îmi pare rău că ți-ai format impresia asta, James, am reușit să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mă controla se făcuse țăndări! În ciuda jalnicelor mele eforturi de a-mi ține sub capac emoțiile, adevărul ieșise la lumină. Mă debarasasem de falsul meu calm, de falsa mea maturitate și politețe. Adică nu mai puteam pretinde că eram calmă, matură și civilizată. În timp ce James reușea încă să se mențină într-o stare de echilibru. Starea de echilibru era una dintre chestiile la care se pricepea cel mai bine. Oribil atunci, s-a dat el bătut. Nu părea prea chinuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
rahat, m-am gândit, simțindu-mă din nou rebelă. Iar acum trebuia să încetez să mă mai simt nemulțumită și răzvrătită. Nu mai eram o adolescentă de douăzeci și nouă de ani. Dacă aveam de gând să devin o femeie matură, sensibilă, bună și un sprijin pentru ceilalți, atunci acesta era momentul cel mai potrivit să încep. Și puteam debuta răspunzând nevoilor lui Kate. Ce să-ți aduc, draga mea? i-am spus. Mă întrebam dacă ăsta era un gest destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sensibilă, bună și un sprijin pentru ceilalți, atunci acesta era momentul cel mai potrivit să încep. Și puteam debuta răspunzând nevoilor lui Kate. Ce să-ți aduc, draga mea? i-am spus. Mă întrebam dacă ăsta era un gest destul de matur pentru James. Trebuia să încetez! El avea dreptate, iar eu greșeam. Am încercat să-mi liniștesc copilul luându-l în brațe. Vrei poate un scutec curat? Sau te pot oare tenta cu un biberon? Și avem o selecție extraordinară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care îl tratasem? Omisese oare vreo critică importantă referitoare la comportamentul meu în public pe care avusese intenția să mi-o comunice în seara precedentă? Ai grijă, m-am avertizat singură. Nu fi egoistă și comportă-te ca un om matur. Îți vine să crezi? m-a întrebat el neîncrezător. Nici un chioșc de ziare din oraș nu se deschide mai devreme de ora nouă. De când m-am trezit, am încercat să fac rost de Financial Times, dar n-am reușit. —Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că ai fost foarte dificilă. Al naibii de dificilă, a zis el. Îi auzeam zâmbetul în voce. —Dar îmi dau seama că faci eforturi. Îmi dau seama cât de tare te chinui să mă convingi că acum ești o femeie responsabilă și matură și plină de considerație. —Așa sunt? l-am întrebat. — Da, mi-a răspuns el cu bunătate. S-a îndepărtat de mine și m-a privit în ochi. —Așa ești. Deci, pentru început, putem să scăpăm de toate astea, a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
James. Orice urmă din bărbatul acela înlăcrimat dispăruse ca prin minune. De ce? l-am întrebat derutată. — Totul era în regulă! a urlat el. Totul era limpede și urma s-o luăm de la capăt, iar tu urma să încerci să fii matură și ceva mai sensibilă. Dar tu pur și simplu nu te-ai putut abține să nu zgândări buba, nu? Dar ce-ar fi trebuit să fac? l-am întrebat sfioasă. George îmi spune una, iar tu-mi spui ceva complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ce spunea. Sunt dispus să uit toată chestiunea legată de faptul că, atunci când te întorceai să locuiești cu mine, trebuia să te schimbi, zicea James. E clar că te deranjează foarte tare că trebuie să te străduiești și să devii matură și sensibilă și toate celelalte... ăăă... lucruri pe care le-am discutat. Așa că, dacă renunți la ideea asta cu despărțirea, atunci și eu pot să te suport așa cum ai fost în trecut. Presupun că n-ai fost chiar așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fost zgârcit sau rău. Unde e cazul, trebuie să-i dăm ce-i al lui, etc., etc. Dar zilele în care îmi puteam cheltui salariul pe o lună întreagă pe ruj, reviste și alcool trecuseră demult. Foarte demult. Să fii matur nu e chiar așa cum te face lumea să crezi că e. Nici pe departe. Acum era mult prea târziu, dar îmi doream să fi citit textul ăla tipărit cu literele foarte mici. Îmi voiam banii înapoi. Dar acum mă folosisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dar numai legat de niște oameni necivilizați și nebuni. Și după asta ce s-a întâmplat? Hannah asta nu avea și ea cap? Nu le-a spus părinților ălora să-și vadă de treaba lor? Până la urmă, era o femeie matură. Păi, a murmurat Adam stânjenit, după asta nici Hannah n-a mai vrut să mă vadă. M-am dus în Sligo și am vorbit cu ea și mi-a spus că nu mai voia să aibă de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
atotcuprinzătoare, încât trezise în sufletul său dornic de cunoaștere curiozitate înainte de orice. În spatele acestei vorbe, „iubire“, interzisă pentru vârsta lui și interzisă atâta vreme cât avea îndatoriri mult mai importante, trebuia să se-ascundă ceva din moment ce atât de frecvent o șopteau oamenii maturi și într-atâta li se mlădiau și se modificau vocile când o rosteau. Cu câțiva ani înainte, o auzise des pronunțată de doi tineri cu care, pentru câteva luni, părinții săi împărțiseră casa, dar nu se lămurise ce ar însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și tem și mă înfurii. Pentru mine argumentul hotărâtor e că iubirea superioară nu trebuie coruptă de așteptare și de un țel unic în viață. M-ar disprețui poate, dacă ar citi asta. Pentru că se închipuie plin de vitalitate, înțelept, matur, sigur pe el. Dar ceva nu e în regulă. O fire nefericită care vrea să ajungă să scrie despre frământările lui și ale altora și care nu ostenește să afle și să învețe. Dar asta n-o pot înțelege eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
i-l spun - numai că atunci nu-l înțelesesem nici eu - pentru a explica de ce fusese visul atât de înfricoșător. Adevărul este că îl recunoscusem pe bărbatul care se aplecase deasupra patului. Îl recunoscusem pentru că eram eu. Eram eu, bărbat matur, privindu-mi sinele tânăr și fața mea era devastată de bătrânețe și brăzdată ca o sculptură veche de urmele suferinței. Fotografia era una dintre pasiunile tatei. Avea un aparat mic într-o cutie de piele și un blitz improvizat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bucur din nou de compania unei femei. Ultimii ani fuseseră absolut dezolanți în privința asta: nefericita căsnicie cu Verity, apoi hotărârea de a mă duce la mijlocul anilor ’70 la universitate, unde descoperisem că, în ciuda faptului că eram considerat oficial un student „matur“, colegii mei păreau toți să aibă un asemenea talent de a-și face și a desface legături amoroase fizice, încât, față de ei, eu păream un adolescent stângaci. Poate că de aceea viața de scriitor pare întotdeauna atât de atractivă; ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
femeie din industria modei. Un post pentru care un milion de fete ar face moarte de om. Ne-am zâmbit, dar zâmbetul ei era trist. — Sunt foarte fericită pentru tine, mi-a spus. Am o fată atât frumoasă și de matură. Știu că va fi Începutul unei perioade minunate, absolut minunate din viața ta. O, Îmi aduc bine aminte cum a fost când am absolvit și eu facultatea și m-am mutat la New York. Singură-singurică În orașul acela mare și turbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fericită despre Băiatul Freudian, poreclă foarte nimerită, dat fiind că era doctorand În ultimul an la psihologie. Se cunoscuseră În biblioteca studențească din subsolul Universității. Am primit o enumerare completă a tuturor calităților lui: douăzeci și nouă de ani („Mai matur decât mine, dar nu prea bătrân“ă, de fel din Montreal („un accent franțuzesc atât de drăgălaș, dar, cum să spun eu, total americanizat“ă, păr lunguț („dar nu lung ca al ălora cu coadă de cal“ă și nebărbierit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu noi, dat fiind că noi plecăm foarte, foarte curând. Poți tu să faci asta pentru mămica ta, scumpișor? Poți? Isaac a trântit un strănut foarte drăgălaș de bebeluș, iar Jill a arătat de parcă ăla micu’ tocmai se desprinsese, bărbat matur, din brațele ei și recitase câteva sonete de Shakespeare. — Ai văzut, Andy? Ai auzit? O, băiețașul meu e cel mai drăgălaș din lume! — Bună dimineața, am zis eu și am sărutat‑o pe obraz. Știi foarte bine că nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cea mai mare parte, adolescenți și pre‑adolescenți - dar aș vrea să o public În numărul din februarie. — Serios? Nu‑mi venea să cred. Trimisesem povestirea la o duzină de reviste pentru adolescenți, după care adaptasem o variantă ceva mai matură și o trimisesem la aproape două duzini de reviste pentru femei, dar nu mă sunase Încă nimeni. — Absolut. Plătim un dolar cincizeci pe cuvânt și vreau doar să vii să completezi câteva formulare pentru impozite. Ai mai scris povestiri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cîte o buclă Îi cădea pe frunte, iar el Își tot ridica mîna să și-o aranjeze la loc. MÎinile Îi erau la fel de bronzate ca fața. Unghiile erau tăiate scurt, dar străluceau de parcă ar fi fost lăcuite. Părea atît de matur și Încrezător, și atît de relaxat În hainele lui obișnuite, Încît Duncan, dincolo de sentimentul de stînjeneală, se intimidă brusc. Încordarea nervoasă Îl făcu aproape să rîdă, iar doamna Alexander, văzîndu-l cum zîmbește, zîmbi la rîndul ei. — Domnul Fraser, zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la vălmășagul de haine care ascundea bancheta; aruncă apoi o privire spre patul nestrîns, spre ceștile și cănile și vraful de cărți citite și necitite care erau Împrăștiate peste tot... — Camera asta, zise ea, e insuportabilă. Poftim, sîntem două femei mature, dar trăim ca niște curve. Nu-mi vine să cred. CÎnd eram mică, mă gîndeam la casa pe care o s-o am cînd o să fiu mare, și mereu mi-o imaginam ca pe un loc extrem de curat și ordonat, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]