5,440 matches
-
spre o stratificare similară ajunsese acad. Eugen Macovschi. Nici modelul informateriei lui Mihai Drăgănescu n-ar trebui ignorat. Nivelurile de realitate țin de ontologic, consideră Ștefan Lupașcu, iar multidisciplinaritatea și interdisciplinaritatea indică marea complexitate a realului. În acest labirint, este menirea transdisciplinarității să facă "ordine". Ea e definită drept "ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Finalitatea sa este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoașterii"316. Cuanta lui Max Planck este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
creștină, sau cea taoistă. Gândirea clasică avea două soluții: revoluția socială sau întoarcerea la "vârsta de aur". Prima a fost experimentată fără succes, a doua e de negăsit. Transdisciplinaritatea exprimă nevoia de punți. Nietzsche avea dreptate să vadă în om menirea de a fi punte spre supraom, chiar cu riscul ca urmașii să nu înțeleagă ce-i cu acest "supraom". Logica transdisciplinară pare absurdă pentru logica excluderii, ca neavând obiect. Transdisciplinaritatea are trei stâlpi de susținere: existența diferitelor niveluri de Realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este întoarcere în copilărie. Svetlana Paleologu-Matta citează această reflecție "eminesciană" din Așa grăit-a Zarathustra: Căci copilul este nevinovăția, și uitarea, un cerc care se mișcă prin el însuși, o primă mișcare, o afirmare sfântă"333. Dacă cea mai înaltă menire a omului e să fie o punte spre supraom, calea-i "o transmutare în copil", iar modelul jocul copilului. Credința spune Părintele Stăniloae nu-i altceva decât întoarcerea în inocența copilului, o afirmare sfântă, în limbajul lui Nietzsche. E marea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
multor mituri tradiționale despre originile universului. Aceste mituri descriu nu doar cum a ap]rut omul, ci și de ce viața sa este atat de grea, de dureroas], de confuz], de conflictual]. Ciocnirile și dezastrele primordiale despre care se vorbește au menirea - adesea, poate, în mod esențial - s] explice de ce oamenii trebuie să tr]iasc] dup] reguli care le pot reprimă dorințele. Ambele întreb]ri inc] persist]. De câteva secole, teoreticienii au încercat cu insistent] s] le g]seasc] r]spuns în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] nu ar fi posibil decât în rândul ființelor natural sociale. (Pentru o dezbatere mai detaliat] despre elementele comune ale culturii umane, vezi capitolul 2, „Etică în societ]țile de mici dimensiuni”). x. Concluzii Aceast] interpretare a originii eticii are menirea de a evita, pe de o parte, abstracțiile nerealiste, limitative ale teoreticienilor egoismului, iar pe de alt] parte, aroganță la fel de nefondat], moralizatoare care tinde s] transforme întreaga origine a ființelor umane ca specie terestr] de primate într-un fapt de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceia conștienți de pr]pastia care exist] în viața lor, între ceea ce este și ceea ce ar trebui s] fie această; ceea ce nu înseamn] c] aceștia exagereaz], ci c] înțeleg mai bine natură inepuizabil] a iubirii. O astfel de perspectiv] are menirea de a îndemna la acțiune, atât la nivel personal, cât și social, nefiind un surogat pentru o alt] lume pretins] (concept care difer] de acela al speranței în viața de dincolo, ca parte integrant] a modului în care Iisus percepe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nutzescu, N. Thomescu-Baciu, Sebastian Hortopan, George Gruia, Ion Th. Ion Hotarele, Simion Udrescu (cu versuri) sau Dem. Calafeteanu, Corneliu Mihăilescu, C. Maxim, Eufrosina Pallă (cu proză). Preluând la 17 mai 1925 direcția U.l., N. Iorga își expune, sub titlul Menirea noastră, programul, pe care, în esență, îl promovase anterior în alte publicații. Larga circulație a săptămânalului îi impune „continua silință de a fi statornic în linia opiniei publice culturale, ridicând-o [...] cu concursul ei tot mai sus”; „miruirea” nou-veniților e
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Publicație „literară-artistică”, V. își propune ca, într-o epocă de „feroce materialism”, să îi sprijine pe toți cei ce ar putea contribui cu idealismul și talentul lor la redeșteptarea națională, căci arta - aristocratică prin origine, dar democratică în manifestări - are menirea de a pătrunde în conștiința celor mulți (Cuvânt introductiv). În paginile sale intră versuri de Nichifor Crainic (Din pustie, Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu; Spectrul foamei), G. Vlădescu-Albești, A. Bădăuță (Morarul, Pastel), George A. Petre (Început de toamnă), Antonian Nour, Dem
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a dezrădăcinatului. Pentru cel ce era scoborâtor din pădurile Țării
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Generația literară a războiului, București, 2000, 295-296; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 24-27; Gabriel Dimisianu, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, RL, 2001, 31; Popa, Ist. lit., I, 277-278; Cornelia Pillat, Ofrande, București, 2002, 215-231; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 74-78; Manolescu, Enciclopedia, 309-311. N.Fl.
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
în baza evidențelor practice: declinul cognitiv nu a mai fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unora dintre ele (de exemplu, predarea, în primul rând, dar și proiectarea și învățarea) și a le reprioriza relevanța procesuală în cofuncționalitatea lor de ansamblu. La fel s-a întâmplat și cu evaluarea, care, în sfera educației adulților, deși îșimenține menirea fundamentală de a identifica, a estima și cuantifica valorile demersului aferent din zona educației finale, preadulte, devine într-o mai mare măsură necesară pentru a regla permanent și a optimiza progresiv întregul itinerariu formativ aladulților, atât cantitativ, cât, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Anglia, prin „Legea educației continue și superioare” din 1992, instituțiile de educație a adulților au ieșit de sub tutela autorităților locale și au devenit autonome, având responsabilitatea de a asigura calitatea serviciilor educaționale furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în baza evidențelor practice: declinul cognitiv nu a mai fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unora dintre ele (de exemplu, predarea, în primul rând, dar și proiectarea și învățarea) și a le reprioriza relevanța procesuală în cofuncționalitatea lor de ansamblu. La fel s-a întâmplat și cu evaluarea, care, în sfera educației adulților, deși îșimenține menirea fundamentală de a identifica, a estima și cuantifica valorile demersului aferent din zona educației finale, preadulte, devine într-o mai mare măsură necesară pentru a regla permanent și a optimiza progresiv întregul itinerariu formativ aladulților, atât cantitativ, cât, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Anglia, prin „Legea educației continue și superioare” din 1992, instituțiile de educație a adulților au ieșit de sub tutela autorităților locale și au devenit autonome, având responsabilitatea de a asigura calitatea serviciilor educaționale furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
plătite din impozitele vărsate tocmai de publicul larg, la dispoziția căruia se află. Fără Îndoială că accesul publicului În arhivă se face În conformitate cu anumite reguli, menite, În primul rând, să asigure protecția și conservarea documentelor. Dar dacă uităm că principala menire a instituției este aceea de a lăsa publicul să intre În arhivă, și nu de a-l ține afară, sub felurite pretexte, atunci lucrurile nu sunt deloc În ordine. În calitate de plătitor de impozite, nu Înțeleg de ce trebuie să mai contribui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au determinat această acțiune. A prevalat factorul religios care viza apropierea românilor și rutenilor greco-catolici de ritul apusean, În vederea unei depline convertiri ulterioare, folosindu-se metoda acomodării timpului sacru al celor două comunități: Iată deci care era ș...ț marea menire practică a introducerii noului calendar: edificarea unei relații fraterne Între uniți și „latini”. Abandonarea de către primii a vechiului sistem de măsurare a timpului ar fi dus la Înlăturarea unui important element creator de diferență Între membrii celor două denominațiuni catolice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedere moral. În viziunea lui Kőváry Însă (chiar dacă nici el nu aprobă violența, În principiu), cei care ripostează În fața acțiunilor românești, și anume secuii, sunt considerați (la fel ca moții În tabăra românească) de-a dreptul niște eroi. Secuii au menirea de a stopa „vandalismul” românilor, În situația În care maghiarilor din Transilvania le lipseau banii, armele, munițiile sau comandanții necesari pentru organizarea apărării. Luptele dintre românii și maghiarii din Ardeal, Începute În octombrie 1848, continuă și În anul următor. Din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1) din Statutul funcționarului public prevede că: „încălcarea de către funcționarul public, cu vinovăție, a obligațiilor de serviciu, angajează răspunderea administrativă (disciplinară, contravențională și patrimonială) sau penală, după caz”. Așadar regimul juridic al funcției publice include și problematica răspunderii titularului ei. Menirea răspunderii funcționarului public este „reprimarea greșelilor comise de agenții publici”<footnote Charles Debbasch, Science Administrative, citata după Vergilia Vedinaș, p. 177 footnote>. În literatură au fost formulate și alte opinii<footnote Antonie Iorgovan, op. cit., vol. II, p. 673, Vergilia Vedniaș
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
și planul natural, planul inteligibil și cel sensibil; destinul pare un curent de continuă modelare a vieții. Vasile Băcilă susține că factorul metafizic rămâne factorul principal În această ecuație și că În limba română destinul are mai mult Înțelesul de menire. În aceeași constelație spirituală se situează și Romulus Vulcănescu cu studiul Mitologie românească. Soarta este numită la români Menire, Noroc, Scris, Dat (Moira la greci și Fatum la latini); ea Își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
susține că factorul metafizic rămâne factorul principal În această ecuație și că În limba română destinul are mai mult Înțelesul de menire. În aceeași constelație spirituală se situează și Romulus Vulcănescu cu studiul Mitologie românească. Soarta este numită la români Menire, Noroc, Scris, Dat (Moira la greci și Fatum la latini); ea Își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat În parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând În vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie apoi În cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală. În afara prezențelor umane care sunt implicate În conturarea devenirii omului la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se Întâmplă și În Ursitul sau În Menirea ursitoarelor se Împlinește. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scrisoarea În care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună , schimbă textul scrisorii. Când boierul se Întoarce acasă, Își vede fata căsătorită cu Aflatul. El Încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, Însă cade În propria-i capcană, zicând: Împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul. În basmul Bujor-Aflat, boierul cere găzduire, omul Îi spune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]