5,217 matches
-
e inventată de Însăși Terra, care izvodește mereu scoarță nouă, Împlântând-o pe aceea veche, cu tot ce se află pe ea, În focul din adâncuri. Altfel spus, Focul regenerează, născând din vechiul degradat noul. Parcă am auzit asta de la mitica pasăre Phoenix, dar și de la autohtona Pasăre Măiastră, care se mistuie și renaște, dar prin Apă, tot la 30 de ani o dată... Focul mistuie? Nimic mai fals. Materialul combustibil se mistuie el Însuși și asta pentru că În lumea noastră oxidantă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1. Pe Siret la vale Ca oricare dintre voi, eu, picătura de apă, mă nasc din negentropie. Spuneți-i acestui termen, care frizează filosofia, chiar asta, naștere. Ca și voi, mă Îndrept spre entropia morții. Doar că eu reînvii, precum mitica pasăre Foenix. Unde mă aflu? În vârf de munte, negentropic pentru că asta Înseamnă piscul, dar și pentru că-i aparține muntelui sfânt, Ceahlăul. Mă așteaptă scurgerea spre Bistrița care, Încă săltând din piatră În piatră, Îmi va păstra o vreme această
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prăpastia adâncă. Pe mine m-apucă amețeala numai când mă uit, am zis eu. Dar mănăstirea cum au construit-o? Nu cu același curaj? Acest colțișor de grădină îmi amintește de grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon. Asta era regina mitică a Babilonului. Se zice că era fiica unui muritor și a zeiței siriene Derketo. Legenda spune că ea a construit frumoase palate în Babilon și pe terasele acestora a făcut grădini suspendate care în antichitate erau considerate una dintre cele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
recrearea lui în universul imagistic eminescian. Illo tempore, Ipoteștii au purtat în plămada lor interioară rezonanță de șopot, iar Eminescu a descoperit și redimensionat această rezonanță. În structura ei particulară moșia satului, deși adesea înconjoară vatra satului-matcă, prezintă o individualitate mitică distinctă. Are un centru vital vatra satului și limite naturale marginile satului. În structura ei străveche și veche, moșia satului trebuia să cuprindă toate elementele necesare traiului comunitar (de tip fratrocratic sau în devălmășie); pădure, pășune, ogoare, grădini, stâne, conace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sub vraja/sugestia poeziilor eminesciene de care suntem involuntar marcați. Rezonanța de șopot din numele lor ne trimite la misterul labirintului paradisiac din amintirile poetului. Nașterea și copilăria lui Eminescu au intrat în mit și sunt indesctructibil legate de Ipoteștii mitici. Iar mitul se naște din adevăr și adevărul originar îi dă substanță, investind cu înțeles povestea unei vieți. Născut pe o matrice străveche, comună la toate ramurile poporului român 41, spațiul Ipoteștilor îmbină geografia și spiritualitatea specifice cu o tainică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să treci prin codrii de aramă întocmai ca-n poveste! vei avea privilegiul să-i vezi, în sfârșit, pe cei de argint. Mai mult, sentimentul retrăit al copilăriei poetului, sau mai degrabă al senzațiilor declanșate de aceeași imagine din copilăria mitică ipoteșteană, ar fi acesta: chiar dacă răzbați prin hățișul pădurii de aramă (ajutat de mai mult sau mai puțin noroc), vei avea parte nu să întâlnești (de-a dreptul) pădurea de argint, ci doar șansa de a o vedea de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și moartea, realul și imaginarul se vădesc a fi același lucru 28 întocmai ca în poemul Mureșanu 29, spre exemplu. În spațiile acvatice de oglindire, unanim prezente în poezia eminesciană, realul se i-realizează și contrariile coincid după logica gândirii mitice 30; spațiile devin, în felul acesta, esențialmente vizionare, vădind astfel triumful poeticii viziunii asupra poeticii pașoptiste a vederii 31, căci dematerializarea metaforică a obiectului e una din înfățișările particulare pe care le ia tendința, generală în poezia eminesciană, de "derealizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu păduri/ Și insulele-n mare?143 În relația biunivocă a omului cu natura, dialogul acestora este dat de sonurile introduse de cel dintâi în țesătura muzicală a lumii 144. Originile acestei cântări-comuniune sunt date de același farmec al copilăriei mitice: Ah! toată vara unei vieți ferice/ Plină de basme, plină de amor/ În cântece-o puneam [...]/ și stele mice/ Se strecurau în cântul meu cu flori 145. Atât în sufletul poetului, cât și în toată armonia universului ipoteștean, până și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dor de moarte, este dată, în fapt, de un lucru simplu în aparență: Melancolic cornul sună188. Dar sunetul cornului emite unde în cercuri învăluitoare, dând senzația omenescă altfel, că moartea ca și iubirea sunt imprevizibile. Alteori, sunetul cornului ia proporții mitice, în așa fel încât totul pare bulversat în natura întreagă; animalele au presimțiri apocaliptice: Din codri singurateci un corn părea că sună./ Sălbatecele turme la țărmuri se adună./ Din stuful de pe mlaștini, din valurile ierbii/ Și din poteci de codru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să citească cu multă înțelepciune ce este scris în stele și nici unul dintre ei n-a urmat cursuri de astronomie. Seara privesc cerul împreună cu Aia și sunt impresionat de cunoașterea pe care o posedă. Îmi descrie fiecare astru, reconstruind întâmplările mitice în care acesta a fost implicat și la care au participat zei și oameni. Mă cuprinde o nostalgie nelămurită ca și numele meu să fie dat, după moarte, unei constelații nemuritoare. Antrenament erotic Deseori mi se întâmplă să fiu foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dat seama că numai un cutremur teribil ar mai fi putut să mântuie locurile acelea, sau poate un incendiu devastator. În vis, am dat foc Romei. Orașul întreg, cu palate de aur și foruri celebre, cu toate cele șapte coline mitice, fierbea în magma clocotită, topindu-se lent și dispărând în vârtejul gigantic al unui nămol fecaloid. Eu înotam cu mare dificultate în acest fluviu pestilențial, stâlcit între o mulțime de trupuri răsucite strâns în amplexuri perverse. Aerul întreg era năclăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
M-a urmat bucuros până acasă. I-am dat de mâncare și el s-a culcușit fericit dinaintea ușii. Nuntă Am asistat la o nuntă în sat. Ritualul prevede, cu această ocazie, nararea unor evenimente cosmice, incluse într-un scenariu mitic; sunt apoi înșiruite și unele reguli practice pe care soții trebuie să le respecte. După aceea este reprezentat un fel de spectacol despre răpirea miresei. Totul e extrem de solemn și grav. Evocarea unor astfel de fapte simbolice te face să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
despre mine. Ucenicie Bătrânii, atunci când se lasă seara, sunt obișnuiți să se așeze în fața pragului și să povestească întâmplări vechi, ieșite din comun. De când le înțeleg limba, pot să-mi îngădui și eu plăcerea de a-i asculta. Istorisesc fapte mitice, folosind un ton ritmat în versuri scurte, trohaice, care se contopesc într-un sistem de rime împerecheate. Reușesc să concretizeze admirabil până și conceptele cele mai abstracte. Acum știu că greșeam când socoteam că alegerea pe care o făcusem ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
predominant orală. Preceptele sunt memorate și urmate, tocmai pentru că nu sunt scrise. Dar preoții lor folosesc o scriere secretă. Sunete și cuvinte Rescriindu-mi Metamorfozele, m-am amuzat împreună cu Aia să improvizăm unele expresii noi, descoperind că, în spatele fiecărei schimbări mitice a corpurilor și obiectelor, există în realitate o transformare concomitentă a sunetelor din cuvintele ce le denumesc, care se înlocuiesc unele pe altele, într-un joc aproape incontrolabil și foarte periculos. Începeam actul gratuit al pronunțării unui cuvânt și, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
într-o pivniță, în timp ce soțul se afla la război. Când tânărul soț s-a întors, nu și-a mai găsit soția pe care o lăsase: în locul ei, într-un colț, era un miriapod. E curios cum circulă aici aceste istorii mitice care comunică aceleași obsesii terifiante. Anxietate De când a plecat Aia, nu reușesc să mă regăsesc. Mă scol dimineața și mă uit spre patul ei, sperând să-l văd desfăcut. Poate că s-a întors în timpul nopții. Dar nu descopăr nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
gen. Fetele sunt sensibile, băieții trebuie să le protejeze Nu cred că pot spune cu precizie care a fost primul moment în care am conștientizat existența unei diferențe între rolurile de gen. Din poveștile copilăriei, inventate pe structura unei narațiuni mitice de bunicul, rețin ca o stare de "normalitate" faptul că prințul (Făt- Frumos) se afla mereu într-un soi de cursă inițiatică, la finalul căreia se ivea prințesa (Ileana Cosânzeana), pe care fie o salva în ultimul moment, fie o
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
materie de comerț extern, prevederile tratatului internațional devansează legislația internă și trebuie să fie aplicate din oficiu, chiar dacă părțile implicate în proces nu au cerut acest lucru. Concluzii DE LA MITOLOGIE LA OENOLOGIE Apărută acum șapte mii de ani la picioarele miticilor munți Caucaz, via sălbatică a fost domesticită și cultivată în Mesopotamia, apoi răspândită în întreg bazinul Mării Mediterane înainte de a traversa Oceanul pentru cucerirea unor noi teritorii. Urmând un traseu aproape solar, de la est la vest, drumul vinului s-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
fără frontiere interioare, liberă, prea puțin religioasă, fără naționalisme virulente, toleranța. În ciuda schimbărilor din zilele noastre, a războiului împotriva terorismului, a barierelor ridicate împotriva imigranților etc. Europa rămîne un loc proprice dezvoltării individuale. Joyce nu a urmat tradiția spirituală a miticei Țară (renașterea spirituală celtica), dar nici tradiția literară engleză precum au făcut-o compatrioții săi Yeats sau Shaw, preferînd tradiția literară europeană căci pentru Joyce Europa a reprezentat adevărată patrie spirituală. Viziunea lui Joyce vine în consonanta cu crezul vieții
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
CIRER (Centre interuniversitaire de Recherches et d’Études Roumaines de l’Université de Sorbonne Nouvelle - Paris III), București, EAR - C.I.R.E.R., 1992, 376 p. [52] DRĂGOIU, TEODOR, Procedee noi și vechi în predarea-învățarea citit-scrisului, îPrim, nr. 3, [1992], 52-57. [53] DUDĂU, MITICĂ; LATEȘ, GHEORGHE; FETECĂU, MIHAI; IGNAT, ELEONORA, Limba și literatura română. Matematică. Galați, EPF, 1992, 224 p. [54] DUMITRESCU, ANA. Dialogul ca modalitate de caracterizare. Domnu Trandafir de M. Sadoveanu. în: LRAL, 1992, p. 110-111. [55] DUNĂ, ION, Nichita Stănescu: Cîntec
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și infuziei de eseism în roman, nu i s-a părut totuși că alte medii (rural, ori cel de „târg” de basse province) ar fi lipsite de interes, de dramatism și complexitate. Iar cultivându-le acestora deschiderile și irizările simbolice, mitice, n-a mers spre tipare ale „romanului parabolă”. Tot atâtea „motive” care au funcționat ca obstacole în ce privește recunoașterea modernității (nu a apartenenței la „modernism”) discrete, „litotice”, surdinizate și subtile, de o mare finețe în formula ei stilizantă, proprie
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
omului. Hristologia, cum a fost elaborată în cele din urmă de Părinți, nu vizează decât un scop pur existențial: să-l asigure pe om că persoana, nu ca mască sau «personaj tragic», ci ca adevărată persoană, nu este o căutare mitică sau nostalgică; este o realitate istorică.’ Până la urmă, pentru un răsăritean, așa cum afirma Stăniloae, lumea creată nu are alt sens decât acela de a fi un loc de întâlnire a persoanelor și în primul rând a lui Dumnezeu Persoană cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
plantei totemice, Într-un caz mai cunoscut cangurul. Mai Întâi se alege locul ceremoniei pentru a nu fi În preajmă femei, copii sau oameni ai unui alt totem, apoi șeful tribului dezgroapă din pământ piatra ascunsă care reprezintă coada cangurului mitic, alungat aici de către câinii sălbatici, o ridică cât mai sus pentru a putea fi văzută de toată lumea și apoi o Îngroapă din nou. Bărbații beau apă și se așează lângă pietrele sacre, În timp ce căpetenia și un Însoțitor urcă pe o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
potrivește pe dinte o mică daltă de fier, o lovește cu o bucată de lemn În chip de ciocan și sfarmă În bucățele marginile dintelui. Durerile nu sunt tocmai mici”250. Concepția lor despre boală și moarte Îmbracă multe conotații mitice. Odată bolnav, băștinașul crede că a căzut pradă farmecelor unor duhuri rele și Începe să se pregătească de moarte. Atunci când nu recurg la vraci și vrăjitorii, spirite sau la izvorul totemic, aborigenii aplică diferite mijloace ale medicinii populare. Aborigenii În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ținută la macerat scoarța unor anumiți arbori 252. Vracii cunosc proprietățile tămăduitoare ale unui număr mare de plante, pe care le folosesc cu succes, Însoțite uneori de descântece și formule magice. După ce depistează boala sau vraja cu ajutorul unui mic animal mitic, mangata, vraciul recurge la unele descântece pentru impresionarea pacientului, apoi procedează la scoaterea obiectului străin ce a intrat În 251 G.Iaru, op. cit., p. 104-105. 252 Ibidem, p. 106-107. 119 corp. Autosugestia, telepatia sunt metode recunoscute astăzi de medicina modernă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
migală traistele pentru culesul hranei, cu argilă colorată, iar băieții sulițele de joacă și se ung cu argilă umedă sau ocru roșu257. Uneori băștinașii vopsesc un trunchi de copac, gol pe dinăuntru, cu embleme totemice, care trebuie să reprezinte șarpele mitic, sacrul maraian, folosind argile colorate, pene verzi și roșii de papagal, șnururi, blană de oposum. „Pe insulele Melville (Australia) se fac cingători, brățări și alte podoabe din păr de om Împletit cu pene și cu fibre din plante; războinicii Își
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]