19,067 matches
-
SDF Forța de Autoapărare (Japonia) SPD Partidul Social-Democrat (Germania) SFOR Forțele de Stabilizare (ONU) SII Inițiativele privind Impedimentele Structurale (convorbiri) TACIS Asistență Tehnică pentru CSI TMD Sisteme de Apărare contra Rachetelor Tactice UE Uniunea Europeană UEO Uniunea Europei Occidentale UME Uniunea Monetară Europeană VMC Vot cu Majoritate Calificată (UE) Capitolul 1 Introducere Colapsul Uniunii Sovietice a reprezentat o ocazie istorică pentru analiza modului de reacție a unor state importante la schimbările la scară mare din sistemul internațional. Între căderea Zidului Berlinului din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
folosea de poziția sa pe piețele valutare europene pentru a impune costurile unificării asupra vecinilor săi. Această acuzație este sprijinită de eșecul politicienilor germani de a urma sfatul oferit de Bundesbank, care a emis avertizări cu privire la rapiditatea unificării economice și monetare germane (Lippert și Stevens-Strohmann, 1993, p. 41). Politicienii germani păreau dispuși să suspende imperativele Bundesbank atunci când miza o reprezentau interesele naționale vitale, dar nu și când era vorba despre interesele altor membri ai MRS. Așadar, în sprijinul revendicărilor neorealiste, există
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale sprijinului Germaniei pentru integrarea europeană pot favoriza și o interpretare instituționalistă a strategiilor ei. După sfârșitul Războiului Rece, Germania a încurajat adâncirea integrării europene. Alături de Franța și Comisia Europeană, a sprijinit desfășurarea a două conferințe interguvernamentale privind uniunea economică, monetară și politică (Le Gloannec, 1993, p. 260). Acestea au început în decembrie 1990 și s-au încheiat un an mai târziu, prin acordurile de la Maastricht din 1991, mai ales cele care urmăreau realizarea Uniunii Monetare Europene (UME). Între Franța și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
conferințe interguvernamentale privind uniunea economică, monetară și politică (Le Gloannec, 1993, p. 260). Acestea au început în decembrie 1990 și s-au încheiat un an mai târziu, prin acordurile de la Maastricht din 1991, mai ales cele care urmăreau realizarea Uniunii Monetare Europene (UME). Între Franța și Germania avusese loc o înțelegere implicită privind condițiile reunificării. Franța și-a dat acceptaul pentru unificare în schimbul obiectivului său urmărit de mult timp, UME, pe care-l considera un mijloc de îngrădire a puterii germane
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comportament prezis de instituționalism ar fi susținerea din partea Germaniei fie a unei forme de "Europă-nucleu", fie, alternativ, a unei "Europe mai vaste" (Gutjahr, 1994; Hellmann, 1996). Europa-nucleu se referă la un grup de state vest-europene care susțin progresul către uniunea monetară și politică, așa cum se prevede prin Tratatul de la Maastricht. "Europa mai vastă" presupune extinderea UE către est ca zonă de liber schimb. Prin urmare, logica fundamentală a analizei instituționaliste presupune că Germania ar trebui să facă alegeri mai clare între
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a pierde stabilitatea economică și credibilitatea asociată cu marca germană, Germania era pregătită pentru concesii majore în privința UME, pentru a satisface Franța. Astfel, în 1993 Katzenstein a evidențiat faptul că, "în ciuda unificării germane, așteptările privind gradul integrării politice, economice și monetare le-au depășit pe cele existente la lansarea procesului CE92 ... în 1987-1988" (Katzenstein, 1993, p. 77). În general, faptul că Germania s-a folosit intens atât de integrarea europeană, cât și de NATO în timpul procesului unificării arată că sprijinul ei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ce indică modul prin care Germania este capabilă să modeleze preferințele altor state implicate în procesul de integrare. Exemplul cel mai potrivit este UME, care "exportă" norme și instituții interne germane dincolo de graniță, în timp ce îndeamnă alte state să "importe" rigoarea monetară germană. Această externalizare a caracteristicilor interne ale Germaniei prin politica sa externă îi permite să mobilizeze părtiniri instituționale în favoarea instituțiilor care îi corespund intereselor. De asemenea, urmărirea de către Germania a lărgirii UE reflectă o încercare explicită de a modela mediul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la sfârșitul anilor 1990, în timpul crizei financiare est-asiatice. Diplomația japoneză de la sfârșitul anilor 1990 a dezvăluit fisuri în relațiile cu SUA. Reacțiile americanilor și japonezilor la criză au fost foarte diferite. Tokyo a favorizat inițiativa de creare a unui Fond Monetar Asiatic, finanțat în cea mai mare parte de Japonia, o politică mai generoasă, populară în rândul guvernelor din regiune. Prin contrast, SUA au favorizat un program FMI pentru evitarea problemelor legate de hazardul moral și pentru a încuraja economiile din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că Japonia s-a folosit de instituțiile economice internaționale. La nivel global, Japonia a continuat să fie membru în instituții importante precum GATT/ OMC, G7 și OECD (Hook ș.a., 2001, pp. 331-338). Inoguchi afirmă că rolul Japoniei în transferurile comerciale, monetare și tehnologice internaționale este în esență unul de "sprijin" (Inoguchi, 1993, pp. 58-62). Această afirmație este în acord cu enunțurile instituționaliste, potrivit cărora prezența instituțiilor internaționale poate facilita cooperarea internațională. Astfel de afirmații pot fi extinse prin examinarea rolului recent
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economiei și comerțului exterior de la ministerele centrale la nivelul provinciilor, municipiilor și chiar al comunelor. Ca urmare, executivul chinez și-a pierdut o mare parte din autoritatea asupra domeniilor esențiale ale planificării economice, cum ar fi impozitarea și controlul rezervelor monetare (Segal, 1994, pp. 12-14; vezi și Kitano, 1994, p. 154). De asemenea, schimbările sociale mai generale subminează statul chinez. China trece printr-o tranziție generală către o nouă generație de elite civile și militare. Acest fapt este însoțit de creșterea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
96 Doyle, Michael / 35-36, 40 Drifte, R. / 101-102, 106, 114-116 Duffield, J. / 90 E Efecte epocale / 117, 177 Efecte de maturizare / 177 Evans, P. / 138 F Fewsmith, J. / 139 Filipine / 124 Financial Times / 178 Finnemore, M. / 41-42, 71-72, 151 Fondul Monetar Asiatic / 101 Fondul Monetar Internațional (FMI) / 31, 86, 101-102, 108, 130 Foot, R. / 124, 129 Franța: Banca Centrală Europeană / 83, 154 Germania / 83, 86-87 Irak / 170 Pactul pentru Stabilitate (1996) / 83 SUA / 82 UME / 86-87, 89 VMC / 83, 154 Friedman
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
40 Drifte, R. / 101-102, 106, 114-116 Duffield, J. / 90 E Efecte epocale / 117, 177 Efecte de maturizare / 177 Evans, P. / 138 F Fewsmith, J. / 139 Filipine / 124 Financial Times / 178 Finnemore, M. / 41-42, 71-72, 151 Fondul Monetar Asiatic / 101 Fondul Monetar Internațional (FMI) / 31, 86, 101-102, 108, 130 Foot, R. / 124, 129 Franța: Banca Centrală Europeană / 83, 154 Germania / 83, 86-87 Irak / 170 Pactul pentru Stabilitate (1996) / 83 SUA / 82 UME / 86-87, 89 VMC / 83, 154 Friedman, E. / 123 Fundamentalismul islamic
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și Studii Economice) poate fi considerată dublă: economistă, când acest institut asimilează practicile cheltuielilor; antropologică, atunci când face anchete privind timpul liber sau sociabilitatea. • Practici = cheltuieli Abordarea statistică privilegiază dimensiunea comercială, alegând să traducă un maximum de practici în limbajul schimbului monetar. INSEE adoptă așadar un anumit punct de vedere asupra unui fenomen la apariția căruia a contribuit. Este cu atât mai important cu cât "practicile culturale" nu sunt, adesea, nici comerciale, nici monetare: să ne gândim la ascultarea unui disc, la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
traducă un maximum de practici în limbajul schimbului monetar. INSEE adoptă așadar un anumit punct de vedere asupra unui fenomen la apariția căruia a contribuit. Este cu atât mai important cu cât "practicile culturale" nu sunt, adesea, nici comerciale, nici monetare: să ne gândim la ascultarea unui disc, la desen, la teatrul "de amatori" sau la cântatul la pian... Aceste practici nu costă nimic, ocupă mult timp, dar vor fi luate în considerare de statistica publică. Practicile culturale sunt studiate de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dublează? Trebuie integrate transporturile care au destinații de plăcere? Dar sociabilitatea care ocazionează cheltuieli (pentru sărbători, de exemplu)? Sau "bunurile" cu folosință dublă, precum automobilul, calculatoarele și animalele, care servesc, în parte, numai pentru destindere? Munca de calcul statistic și monetar efectuată de INSEE se dovedește deci complexă: nu doar că abordează exclusiv practicile culturale care au prilejuit un schimb monetar (declarat), dar, în plus, nici nu-și propune să identifice cheltuielile după finalitățile lor efective. Este, desigur, corect să spunem
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu folosință dublă, precum automobilul, calculatoarele și animalele, care servesc, în parte, numai pentru destindere? Munca de calcul statistic și monetar efectuată de INSEE se dovedește deci complexă: nu doar că abordează exclusiv practicile culturale care au prilejuit un schimb monetar (declarat), dar, în plus, nici nu-și propune să identifice cheltuielile după finalitățile lor efective. Este, desigur, corect să spunem că benzina o cumpărăm pentru "transport" sau că telefonăm pentru a "comunica"... Dar de ce ne deplasăm și de ce comunicăm? În
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sale. De rezolvarea acesteia depinde natura relațiilor sociale viitoare. Diferite forme de rutinizare se prezintă atunci: introducerea unor norme de recrutare și educație, "norme de punere la încercare"; integrarea în sfera schimbului economic și adaptarea la formele fiscale de acaparare monetară; tendință spre durată și siguranță. Instituționalizarea și integrarea pe piață constituie alte aspecte ale rutinizării. Ele răspund transformărilor de stare, calitate și dispoziție, impunerii controlului administrativ, profesional și social. Se regăsesc, aproximativ, în toate procesele în care "etica de responsabilitate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-ne să credem că este vorba de probleme universale. Fiecare actor este preocupat de valoare: producătorul și solicitantul caută să-și valorifice produsele pentru a beneficia personal de recunoașterea lor. Rămâne de determinat natura acestei valori, ireductibilă la latura sa monetară, precum și modurile sale de producere și conservare. Elementul cultural al valorii Valoarea bunurilor culturale (ireductibile la mărfuri) a pus dintotdeauna serioase probleme teoreticienilor clasici, care au dat-o deoparte (ca să nu mai vorbim de faptul că teoria valorilor se adresează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
clasici, care au dat-o deoparte (ca să nu mai vorbim de faptul că teoria valorilor se adresează tot economiștilor). Sociologia culturii insistă, în schimb, pe polisemia noțiunii și pe multidimensionalitatea ei: valoarea trimite la un preț (se vorbește de "valoare monetară"), care este format prin întâlnirea mai mult sau mai puțin regulată între cerere și ofertă (Rouget et alii, 1991); ea trimite, de asemenea, la o "axiologie", adică la un sistem de ordine etică, din momentul în care cineva decide să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu înseamnă creșterea bogăției. Ah! Sunt pe cale să... acest grâu liber să intre... Îmi vine o idee luminoasă... Da, înconjurul este ingenios, mijlocul infailibil, ating scopul. La rândul meu, vă întreb care scop? Ei, Doamne! Scopul de a crește masa monetară. Cum veți face acest lucru, vă rog? Nu este adevărat că, pentru ca grămăda de bani să se înalțe la nesfârșit, cea dintâi condiție este să nu umblăm în ea niciodată? Bine. Și a doua să adăugăm întotdeauna? Foarte bine. Deci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
câteva fapte interesante, cum ar fi rolul profiturilor în direcționarea resurselor (când sunt mai ridicate decât media, concurenții vor muta resursele pentru a crește oferta, vor scădea prețurile și vor reduce profiturile) și rolul incertitudinii în determinarea cererii de dețineri monetare (căci dacă informația ar fi necostisitoare, toată lumea și-ar investi toți banii și ar aranja să își ridice câștigurile exact în momentul în care ar avea nevoie să facă o investiție, de unde putem deduce că existența banilor este o trăsătură
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
luate de la toate industriile și redirecționate către toate industriile, atunci ele de fapt nu sunt luate de la toate industriile). Cu toate acestea, perioadele prelungite de șomaj general sunt posibile când guvernele distorsionează sistemele de prețuri prin manipularea imprudentă a sistemelor monetare, o eroare de politică ce este adesea combinată cu subvenții pentru industrii care ar trebui să se contracte și controale de prețuri și de salarii care împiedică piața să se ajusteze, prelungind ca urmare șomajul. Acesta a fost cazul Marii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cazul Marii Crize, care a durat din 1929 și până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și care a fost cauzată, așa cum au demonstrat economiștii (precum laureatul premiului Nobel, Milton Friedman), de o contracție masivă și bruscă a masei monetare de către United States Federal Reserve System 77, care urmărea o serie de obiective politice. Această contracție generală a fost apoi adâncită de avântul protecționismului, care a extins suferința la nivel mondial, și mult extinsă de programe precum National Recovery Act78
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oferta) și alte programe ale "New Deal", al căror obiectiv era să împiedice forțele pieței să corecteze efectele dezastruoase ale erorilor de politică guvernamentală. Crize mai recente, cum ar fi criza financiară asiatică din 1997, au fost cauzate de politici monetare și valutare imprudente care au distorsionat semnalele primite de investitori. Forțele pieței au corectat erorile de politică publică ale guvernelor, dar procesul nu a fost fără greutăți; cauza greutăților nu a fost doctoria care a vindecat boala, ci politicile monetare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
monetare și valutare imprudente care au distorsionat semnalele primite de investitori. Forțele pieței au corectat erorile de politică publică ale guvernelor, dar procesul nu a fost fără greutăți; cauza greutăților nu a fost doctoria care a vindecat boala, ci politicile monetare și valutare proaste ale guvernelor care au cauzat criza în primul rând. Odată cu adoptarea unor politici monetare mai prudente de către autoritățile monetare, astfel de cicluri au tins să se neutralizeze. Când aceste noi politici au fost combinate cu o mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]