5,311 matches
-
a plonja în conductă când Ripley o reținu. Copilul îi aruncă o privire iritată. ― Știu ce fac. ― Sunt convinsă, Newt. Dar acuma n-o să mai fii prima. ― Am fost mereu prima. ― Fiindcă nu eram eu cu tine și că toți monștrii de pe Acheron nu erau pe urmele tale. Se duse la Gorman și schimbă vibratorul ei cu aruncătorul de flăcări al ofițerului până să apuce acesta să se împotrivească. O ciufuli pe fetiță și îngenunche la gura conductei. Va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în care creatura cădea prin tunel, ea, se aruncă în lături și apăsă pe trăgaciul pistolului automat. Ființa sări spre ea; proiectilele ciuruiră capul și corpul scheletic. Vasquez apucase să-și încline capul într-o parte pentru a evita acul monstrului care se înfipse în peretele metalic, la doar două degete de obrazul ei. Goli încărcătorul armei în forma care se zbătea și o dădu gata cu lovituri de picior. Un jet de acid îi străpunse pantalonii și arse piciorul smulgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Gorman se târa spre operatoarea de criblor. Când o ajunse, văzu fumul ce se ridica din picior și simți mirosul de carne arsă. O apucă de ținuta de luptă și începu să o tragă spre deschizătură. Prea târziu. Unul dintre monștri ajunsese deja la deschizătura realizată de Hicks și trecuse de ea. Gorman o lăsă și se aplecă pentru a-i examina piciorul. Osul palid se arătă în locul în care pantalonul și carnea fuseseră roase de acid. Ea își ridică spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Clipea mereu din pricina sudorii care îi curgea pe frunte, iar vârtejurile de abur îi reduceau considerabil câmpul vizual. Niște semnale luminoase luminau un pasaj lateral. O mișcare. Se răsuci și aruncătorul de flăcări scuipă napalm spre un demon imaginar. Nimic. Monștrii observaseră oare limba de foc a armei? N-avea vreme de astfel de griji. Porni iar, căznindu-se să nu tremure. Încerca să nu se gândească decât la informațiile furnizate de către localizator. După aceea ajunse la cercul inferior al infernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
apărură în afara oului. Se iveau unul câte unul. Știind prea bine ceea ce urma să se întâmple cât de curând, fetița urlă. Ripley auzi strigătul și se lansă spre punctul său de origine. Fascinată și în același timp îngrozită, Newt privea monstrul ieșind din ou. Făcu un scurt popas în vârf, cât să-și recupereze forțele și de a se orienta, apoi se răsuci spre copil. Urma să sară pe ea când Ripley dădu buzna în sală și apăsă pe trăgaciul vibratorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o zbughi spre o stivă de cutii și materiale. Regina căzu pe punte și se răsuci în direcția mișcării pe care o sesizase. Ripley dădu înapoi. Flutura mâinile, striga, se strâmba, sărea în sus... pentru a atrage asupra ei atenția monstrului. Acțiunea ei își atinse scopul. Creatura pivotă. Cu o rapiditate incredibilă, ținând cont de mărimea ei, și porni spre Ripley care alerga deja în direcția marii uși interne de la celălalt capăt al buncărului. În spatele ei, podeaua vibra sub labele monstrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
monstrului. Acțiunea ei își atinse scopul. Creatura pivotă. Cu o rapiditate incredibilă, ținând cont de mărimea ei, și porni spre Ripley care alerga deja în direcția marii uși interne de la celălalt capăt al buncărului. În spatele ei, podeaua vibra sub labele monstrului. Femeia trecu peste prag și lovi cu mâna întrerupătorul de închidere. Ușa bâzâi și-i execută ordinul imediat. Zgomotul impactului se repercută până în cală când creatura, dusă de avânt, se zdrobi de obstacol. Fără a pierde timpul pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
la câțiva centimetri în urma ei. Regina urma să smulgă placa sub care se refugiase copilul, dar se imobiliză: auzise deschizându-se ușa grea, scârțâind. În prag se înălța o siluetă masivă cu membre prevăzute cu numeroase articulații. La comenzile acestui monstru de oțel de două tone, Ripley înaintă. Mâinile îi erau vârâte în mănușile brațelor telemanipulatoare ale mașinii de încărcat, iar picioarele ei deplasau niște comenzi similare. Îmbrăcată în această mașină vie ca într-o armură cibernetică, mergea drept spre regină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
latură, încărcătoarea se prăbuși. Regina se plasă deasupra, ferindu-se de brațele de metal. Căuta să deschidă cușca de securitate. Ripley lovi unul dintre întrerupătoarele tabloului de bord ale mașinăriei și flama albăstruie a unui aparat de sudură izbucni în fața monstrului care urlă și se dădu înapoi, luând cu el în cădere și încărcătoarea. Când cei doi titani se prăbușiră, întregul buncăr se învârti în ochii disperați ai lui Ripley, dar rămase lipită de scaun datorită chingilor de siguranță. Mașina, biomecanoidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se lărgiră, se împreunară. Suflul de aer scăpând în spațiu se făcea și mai violent și-i încetinea ascensiunea. Newt plecase din rețeaua de canalizare din podea și se ascunsese în pădurea de rezervoare de gaz; atunci când încărcătoarea, Ripley și monstrul se rostogoleau prin puțul sasului, ea scosese căpșorul pentru a vedea mai bine. Deodată, vântul îi aspiră picioarele și parcurse toată puntea într-o lunecare lungă, în direcția sasului. Bishop, sau mai bine zis ceea ce-i mai rămăsese din trunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în fiecare seară: mâinile băiatului de 45 de ani se cramponau de brațul tatălui, buzele urlau ceva, cocoașa coloanei vertebrale, cât un pepene negru copt, se-așeza pe perna specială, decupată în mijloc. Petrișor era un copil etern, un mic monstru inofensiv, încremenit în cancerul lui osos ca un Nicolae Ceaușescu în pantalonași cu bretele. Îl observam uneori pe balcon, cu basca albă de pionier încă îndesată pe urechi, balansându-se de bucurie; putea să cadă oricând. Noi, copiii, ne imaginam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mare și-o splină de cincisprezece kilograme; prostata nu stătea nici ea degeaba, își dubla volumul, presând vezica urinară. Dacă mă cântăreai la 150 de kilometri la oră, ieșeam ca un halterofil din mașină. Nu mai eram eu, ci un monstru pe scaunul șoferului, un pachet de apă, sânge și carne, gata să plesnească. Doar gândul că trebuia să duc animalul ăsta cu bine dintr-o parte într-alta mă obosea. Cât despre impresiile de călătorie, ele pur și simplu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plată la RENEL, un măturat de frunze, o siguranță reparată în pivniță. Mințeam copios, abundent, inventând bătălii în folosul locatarilor, la ore imposibile și contra unor sume care nu puteau fi nici înțelese, nici verificate: desfundări de conducte, lupte cu monștrii din canal, suduri ale coloanelor din pivnițe. Culmea e că pe unele le și purtasem, plătind tribut de urină și sânge, după cinci ore de stat cu picioarele în apă rece, lângă echipa lui Moiceanu. Cu timpul, isprăvile administrative deveneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sertarul potrivit, pe urmele cotei care ți-ar fi deschis paginile adevăratei povești, la care râvniseră deopotrivă și-n timpuri diferite Eminescu, Borges, Eco și Culianu: istoria secretă, cumplită și enigmatică, în codurile căreia viața și ficțiunea se împreunează ca monștrii lui Goya, până când nu mai poți distinge plăcerea de durere și desenul minții de carnea realității. Părea un vis curat și bălos, o fantasmă cuprinsă într-un algoritm care-ar fi explicat totul, pe înțelesul cerșetorilor de la Universitate și-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fantasmelor ei s-a așezat un hangar de metal argintiu. Părul roșcat, proaspăt vopsit, îl atinge milimetric. Asta-i pentru că m-ai trădat. Boeing-ul se rupe-n trei bucăți. Carlinga și cala zboară prin aerul înghețat. Rămâne burta eviscerată a monstrului. O sigilez. Deschid monitoarele TV. Imaginea se acordează pe frecvența morții. Metalul aprins, corpurile împroșcate. Doar eu, Adina și groaza plimbându-se-ntre ecran și pupila ei mărită. Asta-i pentru amicul tău care a spart serverul și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al doilea corp. Sau poate se trezise și-mi citise biletul de pe noptieră, dar era prea târziu, infracțiunea deja se consumase. Trebuia să mă aștepte; oricum, n-avea de ales, încuiasem camera pe exterior. Se spune că somnul rațiunii naște monștri; e-un clișeu, pe care nimeni nu-l ia în seamă. Nimeni, în afară de Maria. Expertiza combinată a gravurilor lui Goya și-a propriei vieți înainte de culcare dăduse un rezultat neașteptat: o spaimă rece, irațională, cu care iubita mea trecea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în creme mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de pădure, Apfel-Tarte, cremșnit cu sos de zmeură, tort de vișine cu mure. Ospătarii trebăluiau printre farfurii, înfășurați în șorțuri lungi și negre. Mai deslușeam și-un monstru rotund, cafeniu: nelipsitul Sacher-Torte, un soi de roată de cașcaval din blat de tort, acoperită cu ciocolată și îndopată cu straturi moi de cremă de nuci. O întâlneai și pe Kärtner și Graben, învelită în cutii de lemn cu mutra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru un adolescent dornic să încerce tot ce este nou, dar nu neapărat și bun. Părinții trebuie să se gândească mai întâi la binele copiilor lor și apoi la nevoile personale. Copii trebuie îndrumați, ajutați, sfătuiți în lupta cu acești monștri ai morții. Dependența de droguri este o latură întunecată a consumului de droguri. De cele mai multe ori, copiii cred că, dacă vor încerca o dată să consume droguri, nu vor păți nimic, deoarece vor ține totul sub control Dar, aceștia se înșeală
Drogurile îți opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Adina Brânzea () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1983]
-
o politețe desăvârșită, să zicem, cu cea mai rafinată politețe, întind două degete spre cățelușă, o iau delicat de ceafă și zvârr... o arunc pe fereastră după trabuc! N-a apucat decât să schelălăie! Trenul continuă să zboare... Sunteți un monstru! strigă Nastasia Filippovna, râzând și bătând din palme ca o fetiță. — Bravo, bravo! aplaudă Ferdâșcenko. Zâmbi și Ptițân, cu toate că nici lui apariția generalului nu-i făcuse plăcere; chiar Kolea râse și exclamă și el: „Bravo!“ — Și aveam, aveam dreptate, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cum să răspundă la ele și încearcă să câștige timp. — Se răzvrătește! Pune comploturi la cale! strigă Lebedev, parcă nemaiputându-se stăpâni. Ei bine, pot eu oare să-l consider pe acest clevetitor, pe acest, aș putea spune, desfrânat și monstru, am oare dreptul să-l consider drept nepot al meu, drept unicul fiu al surorii mele, răposata Anisia? — Termină odată, om beat ce ești! Credeți-mă, prințe, acum și-a pus în cap să se ocupe de avocatură, să umble
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ei, ajungă-ți, nu mai încerca să mă înșeli. N-are rost să mai slujești la doi stăpâni. Rogojin e aici de trei săptămâni, știu tot. Ai reușit să i-o vinzi ca data trecută sau nu? Spune-mi adevărul. — Monstrul a aflat singur, singur. Nu-l mai ocărî ; desigur, s-a purtat urât cu dumneata. — M-a bătut, m-a bătut! îi luă vorba din gură Lebedev cu o înflăcărare teribilă. Și prin Moscova m-a fugărit cu câinele, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întâlnire secretă cu dumneavoastră. — De ce să fie secretă? Nici pomeneală. Mă duc chiar eu la ea, pot s-o fac și astăzi. — Ba nu, ba nu, zise Lebedev dând din mâini, nu se teme de ceea ce vă închipuiți dumneavoastră. Apropo: monstrul vine în fiecare zi nesmintit și se interesează de sănătatea dumneavoastră, știați acest lucru? — Cam prea des îl faci monstru, ceea ce e foarte suspect pentru mine. Nu puteți avea nici o suspiciune, nici una, îl contră cât putu de repede Lebedev, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și astăzi. — Ba nu, ba nu, zise Lebedev dând din mâini, nu se teme de ceea ce vă închipuiți dumneavoastră. Apropo: monstrul vine în fiecare zi nesmintit și se interesează de sănătatea dumneavoastră, știați acest lucru? — Cam prea des îl faci monstru, ceea ce e foarte suspect pentru mine. Nu puteți avea nici o suspiciune, nici una, îl contră cât putu de repede Lebedev, am vrut doar să vă explic că persoana știută nu de el se teme, ci de altcineva, de cu totul altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mare și mai bună decât a mea, mai frumos mobilată, luminoasă; un dulap, o comodă, o canapea și patul meu, mare și lat, acoperit cu o plapumă din mătase verde. Dar în această cameră am remarcat un animal îngrozitor, un monstru. Era ca un scorpion, dar nu scorpion, ci mai respingător și mult mai groaznic și, se pare, tocmai prin faptul că asemenea animale nu există în natură, că a apărut în fața mea într-adins și că în asta într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
egipteni la teatru, unde li se espuse pe rând omul și cămila. Fiasco complect pentru mărinimosul principe: unii spectatori nu-și putură stăpâni râsul, alții, cuprinși de spaimă sau ca să nu-și profaneze mai mult simțimântul frumosului privind la acești monștri, fugiră din teatru. Cămila fu lăsată să moară de foame, sclavul fu dăruit. Tot cu doi monștri ne gratifică zilele acestea și maiestrul de conferințe, d. I. Crăciunescu: întîiul, discursul plagiat, omul cu două fețe, cum am zice; secundul și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]