5,106 matches
-
și experiența piețelor financiare.............................................117 32 De ce Marte investește mai mult decât Venus? Diferențele b/f și atitudinea față de risc Femeile își asumă în general mai puține riscuri decât bărbații. Este o constatare pe care o putem argumenta cu o multitudine de experimente referitoare la o paletă foarte largă de scenarii. Pentru unii psihologi, asta ar ține de o diferență în reprezentarea problemelor: acolo unde femeile văd un risc, bărbații văd o provocare! Alții avansează un argument biologic: pentru că femeile au
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o senzație de stress în momentul unei alegeri. Decizia este percepută ca un moment solemn și deosebit de implicant cu ocazia căruia individul dorește înainte de toate să nu greșească pentru a nu avea ce regreta. Când individul se confruntă cu o multitudine de opțiuni, are tendința de a amâna decizia sperând că timpul îl va ajuta să vadă lucrurile mai clar. Cercetătorii au remarcat că nehotărârea este cu atât mai mare, cu cât numărul opțiunilor concurente este mai ridicat. De exemplu, Iyengar
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
inițială apoi trec la o ajustare, care este în mod sistematic prea slabă. Rațiunea acestei sub-ajustări este discutabilă. O posibilitate este că individul întrerupe procedura de ajustare imediat ce aceasta conduce la o valoare plauzibilă. Pe piețe, financiare sau altfel, o multitudine de numere pot fi ancore pentru agenți. Am arătat deja în experimentul cu privire la diversiunea momentum (nr 1Ă că performanțele trecute influențează estimarea performanțelor viitoare. Prețul afișat poate de asemenea ancora obiectivele de curs ale investitorilor. Studiul previziunilor investitorilor individuali date
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
optimizarea interacțiunii profesor-elev) și analiza situațională a discursului didactic (cu definirea ,,situației actului discursiv" prin intermediul căreia se caută răspuns la întrebarea lui Harold Lasswell "cine, ce, cui, de ce și cu ce efect?") sunt elementele metodologice ale lucrării. Alina Mărgărițoiu, analizând multitudinea criteriilor de organizare și definire a gestului, ne propune o nouă taxonomie, dedusă din perspectiva relației profesor-elev. Desigur, totul pornește de la definiții și accepțiuni ale gestului. Autoarea distinge între accepțiunea biologică (caracterul înnăscut al gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
privind limbajul gestual sunt cele din Grecia, Portugalia, Belgia, Japonia, Peru, Franța, Spania, Argentina și Turcia. Țările cele mai tolerante și mai puțin guvernate de reguli sunt Danemarca, Suedia, Singapore, Irlanda, Marea Britanie, India, Filipine, S.U.A., Canada și Noua Zeelandă"55. În multitudinea de interacțiuni sociale, relațiile dintre persoanele cu statute sociale diferite sunt extrem de sugestive pentru a exemplifica modul în care se desfășoară comunicarea verbală și nonverbală. De exemplu, rolul mesajelor gestuale este de a indica și întări poziția în ierarhia organizației
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe vorbitor cât și pe auditoriul său, întrucât este produsul creativității impuse de multitudinea elementelor specifice locului, momentului, oamenilor" și presupune ,,a gândi și, uneori, a găsi varianta potrivită cuvântului, gestului, tonului, tăcerii, ritmului, culorii arătate ori sugerate, spațiului, timpului comunicării"76. Abilitatea profesorului de a folosi gesturile amplifică impactul activității de predare asupra
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că primele impresii lucrează la nivelul subconștientului, de aceea "Comunicatorii Experți știu cum să se comporte ca niște ași, în acea zecime de secundă"79. M. Solomon specifică rapiditatea formării primei impresii despre o persoană (7 secunde de contact) și multitudinea de aspecte care sunt ghicite pe baza limbajului corpului: • nivelul economic al persoanei; • nivelul studiilor (educația și inteligența); • onestitatea și credibilitatea; • nivelul de încredere; • gradul de rafinament și complexitate; • genul, orientarea sexuală și disponibilitatea persoanei; • nivelul succesului; • background-ul politic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sunt la fel de elocvente ca și frazele sau cuvintele, iar ,,erorile" gestuale au consecințe interpersonale și instituționale la fel de grave ca și cele lingvistice. Așadar, gestul poate să fie asemenea unui cuvânt, cu o importanță mai mare sau mai mică în funcție de o multitudine de factori, și poate îmbrăca mai multe înțelesuri. Putem înțelege pe deplin sensul gestului, dacă este analizat în contextul în care se manifestă, în ,,propoziția" pe care o alcătuiește și în rolul pe care îl joacă. De asemenea, ne propunem
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o alcătuiește și în rolul pe care îl joacă. De asemenea, ne propunem să realizăm profiluri ale profesorilor care utilizează frecvent gesturile în comunicarea didactică după efectul pe care-l produc asupra elevilor, subliniind natura funcțională a semioticii gestuale. Dintre multitudinea de variabile care influențează gesturile profesorului în sala de clasă, cercetăm numai pe cele legate de gradul didactic, vechimea în învățământ, reactivitatea la stres a profesorilor și profilul liceului. Pe ansamblu, cercetarea are în vedere și obținerea unor informații valoroase
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
școlar, cu roluri, responsabilități și cerințe noi; • dinamica schimbărilor din sistemul școlar (cu privire la managementul instituțional, sistemul de evaluare și curriculum,, metodologia didactică, relația profesor-elev, tehnologiile informaționale, parteneriatele instituționale, cercetarea educațională și dezvoltarea instituțională etc.) care necesită dezvoltarea unor competențe noi; • multitudinea de roluri pe care trebuie să le întruchipeze profesorul în sala de clasă (partener, resursă, facilitator, evaluator, inovator, consilier, manager, specialist etc.); • presiunea termenelor limită, a numărului mare de cerințe din partea școlii și societății; • introducerea unei noi paradigme educaționale (educația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
specializat în probleme de plasare a forței de muncă. 2. Profesiunile de sprijin și consilierea Deși termenul "consiliere" este utilizat uneori peste măsură, conceptul în sine nu este ușor de definit și de diferențiat în contextul atât de larg al multitudinii de alte activități care fac apel la el. O serie întreagă de alte activități din domeniul profesiunilor de sprijin (sănătate mintală) își dispută dreptul de folosință a acestui termen: asistenți sociali, (psiho)terapeuți, psihologi, psihiatri și, bineînțeles, consilieri toți aceștia
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
consilierilor cu normă întreagă în colegii, unde s-au înființat puternice centre de consiliere. Deși la începutul anilor '60 trei orientări mari dominau (abordarea psihodinamică, teoriile directive și cele centrate pe client), următorului deceniu a însemnat o explozie a unei multitudini de alte teorii: rațional-emotive (A. Ellis), comportamentale (Bandura, Wolpe), relaționale (W. Glasser), gestaltiste (F. Perls), analiza tranzacțională (Berne), abordările existențialiste (Frankl, Arbuckle). Dezvoltarea teoretică la o asemenea scară a fost posibilă și datorită cererii sociale fără precedent. Măsurile legislative legate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
o poziție adoptată temporar, legată de o funcționalitate anume a ființei umane. Chiar dacă un rol se exercită pe o perioadă îndelungată de timp (ex: rol de soț/soție), acesta nu poate defini în mod exclusiv o persoană, care îndeplinește o multitudine de roluri care corespund activităților diverse desfășurate la un moment dat. Exercițiu: CINE SUNT EU? Roluri. În trecut Acum (roluri curente) În viitor (roluri estimate) Concluzii: Cum îmi afectează viața personală și profesională rolurile pe care le îndeplinesc? Sears (1982
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
în 2010 la situația în care 55% din forța de muncă va fi angajată în acest nou sector. Această tendință poartă numele de "informa-ționalizarea muncii". Schimbările structurale din piața muncii nu au fost generate numai de către dezvoltarea tehnologiei. Există o multitudine de alte motive economice și sociale. Primele sunt în general descrise de către modelul teoretic al celor trei sectoare: progresul enorm înregistrat prin creșterea productivității în ramurile de agricultură și de producție au dus la apariția unor locuri de muncă redundante
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ale aceleași, înseamnă un mare câștig pentru cunoașterea și răspândirea operei marelui Voiculecu. Introducerea operei lui ca texte de studiu în programa școlară este o certitudine folositoare literaturii române multă vreme vitregită în această privință Păcat însă că nu în multitudinea valențelor ei. Manualul școlar pentru clasa XI-a de exemplu, autor coordonator Eugen Simion, reduce autorul și opera la comentarea poeziei religioase, neglijând să amintească ceva despre contribuția lui la activitatea Academiei bârlădene care, într-un fel, a însemnat un
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
modalitate de cercetare a potențialului și consecințelor unei discipline deja dezvoltată în practica academică anglo-saxonă din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, înțelese ca practici ale documentării, comentării și receptării post-estetice, studiile vizuale ar putea depăși statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru de lucru pentru producătorii culturali și un cadru de receptare și dezbatere pentru diferitele tipuri de publicuri. Combinațiile multiple realizate la nivelul comunicării reflexive și pragmatice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și aplicați termeni teoretici din discursul filosofic generalizat la toate domeniile de referință ale cunoașterii și acțiunii umane. În raport cu felul în care sunt definite cadrul și actele culturale, respectiv structura ideologică și tipurile de acțiuni culturale, ne confruntăm cu o multitudine de tipologii, repere și răspunsuri care susțin recondiționarea limbajului, înțelegerii și explicării cadrului de acțiune și de impact al culturii. Poziționarea critică condiționată de schimbările procesuale și relaționale ale structurilor sociale, politice și economice în raport cu "conservatorismul cultural" a determinat o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
adesea în funcție de opțiuni micro sau macro politice, respectiv de direcționare a unei acțiuni cotidiene ori sociale în raport cu un set de credințe, de convingeri, de dorințe și de interese. De pildă, discuțiile în jurul discursului dominant al "culturii globale", integrat într-o multitudine de practici culturale și artistice, se conformează convingerii că am fi supuși unei conviețuiri sociale determinate de dezvoltarea hegemonică a unei "culturii post-industriale a informației și serviciilor". Acest mediu cultural ar determina un comportament de angajare într-o "cultură a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
resursă în producerea cunoașterii sociale, cultura propune o multiplicitate de discursuri și acțiuni fie și în condițiile conștientizării sale ca efect al intervenției ideologice atât în formele sale de reprezentare, cât și în practicile vieții cotidiene. Pe de altă parte, multitudinea modurilor sale de reprezentare a experienței sociale prin intermediul practicilor culturale solicită diferite forme de interpretare care stau la baza unui proces de fragmentare culturală 1. Teoretizarea acestui proces de fragmentare culturală, în condițiile schimbării structurilor sociale, politice și economice, oferă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
creativă a teoretizării problematicilor culturale în care se reflectă situarea la intersecția variatelor paradigme critice ale postmodernității. Astfel, în opinia Barbarei Adam, abordarea teoretică a acestei fragmentări culturale cu care se confruntă contemporaneitatea, sub forma postmodernității, ar presupune desfășurarea unei multitudini de modele critice interdisciplinare propuse în cadrul unor teorii complexe ale culturii. În condițiile exercitării puterii culturale în textura vieții de zi cu zi, aceste teorii culturale ar putea fi percepute ca produse ale criticii culturale angajate în discriminarea, înțelegerea și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a ideilor, artei, religiei, dreptului, e unul dintre cele mai discutate principii care se aplică în critica culturală. De pildă, în scrierile teoreticianului marxist francez Louis Althusser este pusă în discuție noțiunea de "supradeterminare" a culturii în relație cu o multitudine de cauze diferite care acționează împreună. Din acest motiv, cultura ar avea un oarecare grad de independență față de forțele economice, respectiv o "autonomie relativă". Teoria critică marxistă are o influență importantă cu privire la constituirea criticii ideologice. Althusser, de pildă, deosebește "structurile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practic, extraestetic. Această transgresare a câmpului de interes al experienței estetice se constituie în ambianța unei încercări de a înțelege noile condiții culturale în care acționează individul ca artist, spectator, critic, teoretician ori istoric. Constatarea întrețeserii experiențelor estetice cu o multitudine de experiențe cotidiene oferă ocazia unei depășiri teoretice analizată prin instrumentarul criticii culturale. Câtă vreme estetica tradițională punea problema receptării și judecării unui obiect (artistic sau natural, frumos sau sublim), având ca limită a întrebuințării "judecata de gust", post-estetica pune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor culturale, respectiv împărtășirea anumitor narațiuni standard, în virtutea aplicării unor pattern-uri ale dorinței lor etico-politice, de la tratarea modernității ca degenerare, ca valorizare a maselor, ca hiperactivitate paradoxală a forțelor inerte din perspectiva "revoltei" multitudinii "pasive", ca decădere sau contaminare a tradiționalului, respectiv a valorilor unor minorități, și ca dezintegrare avansată a iluminismului înalt și vulgar 86. Francis Mulhern sesizează, de asemenea, o anumită afinitate a abordării culturii între modul de operare al studiilor culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
receptarea și participarea în cadrul artei e influențată de motivațiile activismului cultural și politic 133. Poziția de apreciat în judecarea unei lucrări de artă ar fi poziția pluralistă și eclectică a posibilității de a prezenta și interoga consecințele artei dintr-o multitudine de perspective, evitând orice dogmatism concludent. Terry Barrett recomandă păstrarea unei distincții între preferință și valoare, fiind în favoarea preferinței în abordarea unei lucrări de artă, însă solicitând evitarea confuziei dintre cele două în momentul judecării valorii 134. Alte distincții cu privire la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Arta și Analiza Teoretică (Society for Theoretical Art and Analyses), pentru ca zece ani mai târziu să se alăture grupării Art & Language afirmă că limbajul ar fi condiția "vederii". Astfel, atunci când vedem un obiect, îl putem interpreta sau traduce într-o multitudine de "limbaje" diferite de cele ale altor perceptori. Tocmai de aceea, dacă ar fi ca doi oameni diferiți să se exprime asupra aceluiași obiect, ar fi dificil de decis că am avea de-a face cu un "conținut" fizic al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]