4,047 matches
-
a fi fost manevrat; • tristețe: atingerea adusă stimei de sine; sentimentul de a fi abandonat; • și, uneori, rușine: rușinea de a fi gelos, rușinea de a pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se oferi neapărat mijloacele necesare pentru a le obține. În această incomodă situație, evaluările periodice și amenințările cu retrogradarea atunci când nu e vorba chiar de concediere, îi împing pe indivizi să concureze unii cu alții. Se instalează un climat de neîncredere și de teamă, care ia locul unei colaborări sănătoase, în cadrul căreia ei ar putea să găsească în mod constant confortul și plăcerea muncii în echipă. De altfel, pentru Ch. André (2009), concurența, competiția au întotdeauna un aspect violent și dezumanizant
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt mai șmecher decât el"); • o să-l păcălesc; • dacă ești șmecher, te descurci întotdeauna; • în viață, nu este voie să te lași depășit; • nu este prudent să-ți arăți sentimentele. În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • confuzie, plăcere, entuziasm, incertitudine, neîncredere, autosatisfacție, orgoliu, superioritate, vanitate, mândrie, milă. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • volubil, ipocrit, vorbăreț, punere exagerată în valoare, plin de inițiativă, seducător, oferă iluzia siguranței. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • fraze lungi (neinteligibile); • exprimă duble convingeri; nu prea precis, evită
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nimic; • eu nu valorez mare lucru, dar nici ceilalți; • valorez mai mult decât celălalt; • dacă aș vrea, aș putea, dar nu vreau. Ca emoții caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dintre ele) refuză cu obstinație, categoric și ireconciliabil să se implice în rezolvarea conflictului; • când una sau ambele părți pornesc de la poziții fixe și, teoretic, de neclintit ("nici să nu-ți treacă prin cap!"); • când părțile se suspectează de nelealitate (neîncredere mutuală). 20 De aceea, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație dezagreabilă, uneori chiar de nesuportat, majoritatea își atenuează dorința, își coboară aspirația, dacă nu cumva le elimină pur și simplu din câmpul activ al preocupărilor ei. 21
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se despartă de grup și să urmărească perspectiva mai sigură de a aduce un iepure acasă propriei familii?" (idem, p. 68). 26 Aceasta înseamnă că acei indivizi care au tendința (sau simt nevoia) să controleze sunt dominați de starea de neîncredere. 27 Este vorba despre Calvin Coolidge, președinte al S.U.A. între 1923-1929. 28 În psihologia socială, termenul de exploatare desemnează faptul potrivit căruia cineva își mărește cât de mult poate profitul în dauna partenerului. 29 Înțelegem prin ideologie, sistemul de idei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mânia, disimulând-o față de ceilalți, uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat să explodăm în cele mai nepotrivite situații. Încătușată, mult timp, de insecuritate, de egoism fragil, rușine sau neîncredere, mânia își poate face simțită prezența "într-o manieră care sabotează orice posibilitate de dezvoltare sau de însănătoșire a relațiilor", scrie Les Carter (2007, p. 9). 44 După unii specialiști, întâlnim două modalități de manifestare a furiei: furia sănătoasă, non-violentă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
furioși, nervoși sunt oameni nesiguri; ei "sunt atât de obsedați de a-i face pe ceilalți să-i respecte, încât scrie psihoterapeutul american nu au învățat să meargă cu încredere pe propria lor cale bine aleasă" (p. 113). Semn al neîncrederii mâniosului în el însuși, mânia "servește întotdeauna la ascunderea fricii. Ceea ce ascunde mânia este teama", punctează Osho (2003, p. 55). Numai un om plin de teamă se enervează rapid și des. Mânia este doar o mască, cu care încearcă să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca locutorul; obstacolul interlocutorului indiferent sau agresiv etc.), printr-un termen generic, disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Înțeleg./ Sigur./ Da, da, da./ Așa...65 Interlocutorul, în ipostaza sa activă (nu simulată), este atent la actul comunicativ al locutorului și îi confirmă acestuia că își poate continua intervenția. Zău!/ Nu mai spune!/ Fugi de-aici! Interlocutorul își exprimă neîncrederea în spusele locutorului. Aaa.../ Aha.../Wow... Interlocutorul își manifestă surpriza la receptarea mesajului locutorului. Care este părerea ta, de fapt?/ Cum vezi tu lucrurile? Interlocutorul este interesat de opinia locutorului, nu de informații transmise impersonal, neutru. Cum?/Ce ai spus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
referitoare la procedurile necesare pentru a beneficia de asigurări medicale. Conform unui studiu realizat în nouă comunități de romi, constrângerile economice (incluzând costurile pentru medicamente și cele asociate spitalizării) constituie o barieră importantă pentru accesul la sănătate al populației rome. Neîncrederea în sistemul medical, ca și tradițiile culturale determină, în unele cazuri, accesarea serviciilor medicale doar în cazul unor boli grave. Între 30 și 37% dintre romi nu sunt înregistrați la un medic de familie (UNDP - România, Center for Health Policies
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cercetătorii atribuind o serie de influențe asupra incidenței și severității bolilor, stilurilor în care oamenii fac atribuiri cu privire la sănătate și boală și localizarea controlului personal ce intervine în derularea acestor procese. Caracteristicile de personalitate, cum ar fi ostilitatea, furia și neîncrederea, au fost corelate cu incidența prin boli coronariene, cu mortalitatea din cauze diverse. Cât privește factorii emoționali cu impact asupra stării de sănătate, depresia și anxietatea au fost cei mai studiați. Factorii comportamentali pot fi comportamente autodistructive prin dependență (prin
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au format personalitatea de-a lungul vieții (formarea lor, itinerarul intelectual și sentimental, momentele importante din existența lor etc. ). Trebuie să luăm în considerare și anumite elemente psihologice ocazionale, adică nevoile, dispoziția, aspirațiile, motivațiile, intențiile, teama sau hotărârea, încrederea sau neîncrederea, în momentul în care purtătorul de valori vorbește, acționează, comunică. Anumite persoane afișează în public valorile pe care le atribuie păcii și se alătură manifestărilor pacifiste. Se poate ca aceștia să fie cetățeni pașnici, care se gândesc la morțile și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
nicio intervenție. În loc să dăm legi, mai bine am favoriza coexistența tolerantă în Franța. 5. O astfel de lege reprezintă o jignire în plus pentru o populație care primește deja destule mesaje negative. Această lege o discriminează, o stigmatizează și hrănește neîncrederea la adresa populației musulmane. 6. Sancțiunea pentru încălcarea acestei legi constă în excluderea elevelor din școli. Viitorul elevei este astfel compromis. Ea este împinsă către centrele islamice, închisă într-un mediu retrograd, unde riscă să devină radicală. 7. Pentru tinerele fete
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
aleagă pentru a se împlini. Pentru noua sensibilitate, mai ales în cazul tinerilor, ea devine un scop în sine, o valoare "finală". Nu este un instrument, ci o stare permanent căutată. Înseamnă eliberarea de orice constrângere, deschiderea zăvoarelor vieții cotidiene, neîncrederea față de atașamentele durabile care sunt cunoscute drept privative: angajamentele, adeziunile, fidelitățile. Societatea se schimbă atât de repede, trebuie să avem libertatea de a acționa pentru a putea să luăm mereu inițiativa și să ne recăpătăm independența. Această concepție libertară a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu alimente, purtând inscripția : "În dar de la poporul american pentru poporul afgan". Unul din aceste pachete a stricat acoperișul unui locuitor din Herat. Acesta nu a făcut altceva decât să ceară yankeilor despăgubiri pentru stricăciuni. Trăim într-o societate a neîncrederii. Neîncredere la adresa politicii, a justiției, a produselor pe care le consumăm și chiar la adresa profesorilor care nu îi ajută pe copiii noștri să reușească. Dreptul de a cere face parte din democrația nemulțumită, cea care produce fenomenele pe care le-
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
alimente, purtând inscripția : "În dar de la poporul american pentru poporul afgan". Unul din aceste pachete a stricat acoperișul unui locuitor din Herat. Acesta nu a făcut altceva decât să ceară yankeilor despăgubiri pentru stricăciuni. Trăim într-o societate a neîncrederii. Neîncredere la adresa politicii, a justiției, a produselor pe care le consumăm și chiar la adresa profesorilor care nu îi ajută pe copiii noștri să reușească. Dreptul de a cere face parte din democrația nemulțumită, cea care produce fenomenele pe care le-am
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
2) Tipul obsesiv - atenția excesivă la ordine, detalii, disciplinat; - ambiguitate, neliniște, anxietate; - stază emoțională prelungită, frică. - boala este văzută ca un rău posibil de a putea fi controlat; - concentrarea atenției asupra propriei suferințe, crește anxietatea și izolarea. 3) Tipul histrionic - neîncredere, refuz; - evitare; - sexualizează relațiile; - dramatizează situația și caută să se pună în evidență. - boala este considerată ca un atac al feminității sau al masculinității. 4) Tipul masochist - repetarea istoriei suferinței; - tendință la sacrificiu de sine; - sentimentul că nu este apreciat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
feluri: 1) transfer pozitiv când atitudinile și sentimentele bolnavului sunt transferate asupra medicului curant, față de care acesta capătă o dependență bazată pe încredere cu efecte pozitive; 2) transferul negativ în cursul căruia bolnavul adoptă o atitudine de opoziție, și de neîncredere față de medicul său curant. La reacția de transfer a bolnavului, medicul va răspunde cu o atitudine complementară, numită contra-transfer. c) Reluarea autonomiei Orice stare de boală face ca persoana bolnavului să devină dependentă de persoanele care o îngrijesc. Vindecarea, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale cu bolnavul, medicul trebuie să mențină un climat de comunicare afectivă, cât mai umană, evitând transformă bolnavului într-un „obiect” sau reducerea lui la un „caz clinic”, situație umilitoare și care ar putea altera relația medicală, trezind revolta sau neîncrederea bolnavului (Konvilinsky). Acest accident se poate remedia în cazul unei „situații triunghiulare” de tipul celei de mai sus, prin antrenarea cooperantă a bolnavului la procesul de vindecare (Konvilinsky). În trecut, clinica, bazându-se pe observația și contactul direct cu bolnavul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comite acte de suicid care însă sunt repede uitate. Fugile și furtul au un caracter impulsiv și sunt mai rar semnalate. d) Instabilii paranoici. La acești indivizi, reacțiile afective sunt caracteristice și ele constau din următoarele trăsături psihopatologice: egocentrism, orgoliu, neîncredere, susceptibilitate, agresivitate, nevoia de a comanda și de a se impune. Sunt vanitoși și au o bună impresie despre ei. Când se simt slabi devin ipocriți și supuși. În familie îi terorizează pe cei slabi, sunt cinici, răi și afișează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unui debut al disociației schizofrenice (variații ale dispoziției afective, lene, tendință la izolare etc.). c) La adulți, tulburările de comportament, pot fi semnul unui acces periodic iminent (maniacal sau depresiv-melancoliform), el poate anunța organizarea unor stări de tip delirant (ostilitate, neîncredere, gelozie). Se mai notează modificări patologice de comportament în fazele de debut ale PGP, la alcoolicii cronici și toxicomani. d) La persoanele în vârstă, schimbarea comportamentului este legată de slăbirea generală a proceselor intelectuale, de dificultățile de adaptare etc. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu ca pe niște „boli psihice”, ci ca pe niște „variații patologice ale normalului”. În sensul acesta C. Rodière-Rein și J.D. Guelfi descriu opt „forme” sau „tipuri” de personalități psihopatice după cum urmează mai jos. A. Personalitatea paranoiacă Este caracterizată prin neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Personalitatea paranoiacă Este caracterizată prin neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv și imprevizibil al actelor și comportamentelor sale cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]