6,603 matches
-
trepte, premii, salarii de merit, funcții, sau care or mai fi. Numai că avantajele nu sînt pentru toți, nu se dau În număr nelimitat, dar toți vor să le obțină. La dorințe sîntem egali (cu excepția celor cu bun simț, din nefericire destul de rari, care Își dau seama de ceea ce li se cuvine și ceea ce nu li se cuvine). Așa că, Între angajați Începe o luptă nevăzută, surdă, În care fiecare, utilizând toate mijloacele de care dispune (chiar și minciuna, furtul sau delațiunea
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Îi trebuia o astfel de Încurcătură, fie ea și pornită din fantasmagoriile lui Berg? Aproape fiecare om Își Încărca mintea cu tot felul de scenarii aberante, pe care le tot rumega obsedant; Însumate, ajungeau insupor tabille. De aici și multă nefericire, probabil. Lui Thomas Îi era destul dacă Își mai Întîlnea doi trei urmași crescuți În rîndul lumii. Nu putea să facă nimic pentru arieni, pentru ciopîrțiți. Totul nu era decît o sumă de coincidențe. Asta l a mai liniștit. Scorneala
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Iustin, cât timp se află în comă. Autorul nu se dă în lături de a prezenta și unele aspecte din starea generală a națiunii, confruntată cu probleme grave ca lipsa de medicamente și posibilități materiale reduse pentru cei care au nefericirea să se îmbolnăvească, precum și cu haosul legislativ existent de câteva decenii. Dar și neglijența guvernanților care acordă prea puțină atenție acestor aspecte. Și în această privință, Marian Malciu este suficient de virulent, dovadă că este informat, ca orice bun român
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
se liniști. Este bine să știți, cred eu, preciză ea, observând cât de atent ascultă doctorul relatarea ei. ... S-a întâmplat în urmă cu trei ani, pe când era în concediu de odihnă. A intrat și atunci în comă și, din nefericire, când și-a revenit, s-a constatat că-și pierduse, parțial, memoria. Nu știa ce s-a întâmplat înainte de accident și până s-a trezit la spital. Și îmi amintesc chiar că, după ce s-a trezit, vorbea ceva, atunci, imediat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
obligatorii, la alegerea tovărășiilor și distracțiilor, la îmbrăcăminte și chiar la felul în care mergea ori alerga... Îi plac excursiile foarte mult, mai ales la munte. Urcă pe jos chiar și iarna. Adică urca..., acum, nevăzător, nu mai poate, din nefericire. A avut necazul acela cu accidentul. Of, Doamne! suspină doamna Luiza adânc, ștergându-și jenată lacrimile ce apăruseră instantaneu pe obraji. Așa a fost să fie... Vocea i se înnodase. S-a simțit jenată și i-a fost greu să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
întâmplat acel accident în condiții neelucidate?... Toate gândurile mi se îndreaptă spre el. Și ale mamei la fel. Of, Marian Malciu Doamne! Dacă ar ști el, sărăcuțul, cât de mult îl iubim și cât de mult ne frământăm! Dar, din nefericire, gândul nostru nu-l poate atinge, nu-l poate readuce lângă noi cu totul... * * * ... În acel timp, era agitație mare în secția de reanimare a spitalului și, curând, în secția de terapie intensivă. Câțiva medici erau concentrați total asupra măsurilor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
35 de ani cine se mai uită la mine din iubire? Doar din interes, dar de asta fug ca dracu’ de tămâie, știi bine. Offf! Cât de mult mi-am dorit să am copii, Doamne! - Și nu ai avut, din nefericire? Dar aventuri câte ai avut, dragă Laura? - Asta-i bună! Eram tâmpită la cap să accept așa ceva? Cum ți-a trecut ideea asta năstrușnică prin cap? - Uite, așa îmi veni mie... Dar la Sinaia cum a fost? Nu tu l-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
te rog, cu pacientul de aici. Nu-l lași singur nicio clipă... - Ei, asta-i bună! Nu trebuie să faceți asemenea precizări, domnule doctor. Se poate? îl întrerupse Ofelia, arborând un zâmbet de copilă ofensată. Rămâne și doamna...? - Nu. Din nefericire, trebuie să plec... Mulțumesc mult, domnule doctor și rămâne să... - Cum ai spus? o privi Eugen contrariat, arborând și el acel tip de zâmbet observat la Ofelia. - Păi..., am zis... mulțumesc..., Eugen! răspunse Iuliana, întorcându-se brusc cu fața spre
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Cezar, adânc gânditor. Vezi tu? Până în acest moment, problema prioritară a fost, după cum foarte bine știi, să-l readucem la starea de veghe și, după cum se prefigurează evoluția pacientului, cred că suntem pe calea cea bună. Atâta doar că, din nefericire, nu este singura lui problemă... va trebui să cercetăm în continuare pentru a afla din ce motive în mod special și-a pierdut omul vederea. Trebuie consultat din nou cu mare atenție..., dar mai poți afla și alte elemente de la
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
vor mai urma până se stabilizează și va vorbi coerent și, foarte important, va vorbi logic... - Da... așa este, dar mai este ceva ce nu trebuie discutat... El a avut opinii care au deranjat o parte din cercetători și, din nefericire, o parte din... politicienii de la putere. A fost avertizat că-și pierde postul, dacă nu încetează să-și facă cunoscute rezultatele unor cercetări și era aproape de... - Nu am gândit că este posibil așa ceva... Mă uimești, Iuliana! ... Nu, nu voi vorbi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
noi, la câți ani de facultate fac ei la medicină și la câți alți ani muncesc până să ajungă medic primar, salariile sunt foarte mici. Nemeritat de mici... La voi, în învățământ, cum este? - Cum este? Ca în „sănătate”, din nefericire...Înțeleg... Eugen al meu nu primește bani sub nicio formă. Sunt oameni care îi pun bani în buzunar sau întind mâna cu bani în plic. Se supără, îi dojenește, face urât. Le spune că el este un om oarecare, că
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și am expediat-o prin fax. Am rugat-o pe șefa și prietena mea să o semneze. Nu am dorit să mă demasc înainte de vreme, în caz că este el...Înțeleg, dar, oricum, el nu poate citi să... - El nu poate, din nefericire, dar este acolo un medic, cunoștință de a mea din timpul facultății și...Ei, mie-mi spui! Nu l-ai uitat pe acel Eugen...Taci, tu! Știi bine că nu am avut absolut nimic cu el. Suntem doar într-o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de multe ori am încercat să o captez, să o descriu, să o creionez, fără ca acest exercițiu să-mi și reușească pe măsura intensității secvenței reale. Imaginați-vă totuși scena. ora trei dimineața. eu - obosit, chiar excedat. ea - proaspătă în nefericirea ei. în timp ce Domnișoara ri începe să-mi vorbească eu nu mă mai întreb cum de reușește ea să ajungă la ora trei dimineața în patul meu, cînd aseară ne-am despărțit, mai mult ca sigur, în stradă, pentru a merge
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ri și-ar fi făcut atunci apariția în cafenea aș fi fost capabil să uit totul pe loc, să-i spun surîzînd că m-a locuit cum nu se poate mai profund dar că nu sunt de loc supărat... Din nefericire, însă, foarte repede, după încă două sau trei relecturi, sensul pasajelor obscure explodă cu o ferocitate și mai diabolică. Cheia acelor rînduri mi se revelă brusc. Creierul meu fu cutia de rezonanță a unei revelații (ca și cum o cheie enormă din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ce se cuvine a fi călăuziți și instruiți, este istoria noastră personală și traversează istoriile noastre comunitare. Doar în acest fel, misiunea va putea fi «rodul» urmării lui Cristos și nu doar o cale de scăpare ce ascunde insatisfacția și nefericirea. Este vorba de o dublă provocare: «a culege roadele bogatei tradiții bimilenare a Bisericii, fără a ne încumeta să născocim o gândire detașată de această comoară» și, în același timp, a ne feri de «a rămâne în lumea ideilor pure
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vedere rațional, așa după cum ar fi scandalos din punctul de vedere al credinței, să ne închipuim viața în general, dar și viața consacrată în mod special, ca pe o cale ce trebuie să urce mereu și să se lărgească. Din nefericire, ne-am cam obișnuit să acceptăm declinul persoanelor, însă nu prea vrem să acceptăm declinul structurilor pe care noi înșine le-am creat ori de care ne-am atașat. Declinul este ceva normal și firesc pentru toate realitățile create. Istoria
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Costache. Felix vedea în Otilia o fată cu un bun-simț exagerat, cu o experiență de viață, dusă până la mizantropie, dar nu era așa. Otilia era ușuratică, iubitoare. Era însă modestă, încredințată că orice bine în viață trebuie plătit cu o nefericire sau măcar cu o dușmănie, că nu avea dreptul să pretindă nimic. Asta o făcea cuminte și ridica nebuniilor ei acel aer de lăcomie feminină atât de caracteristic fetelor care au prestigiu asupra bărbaților. Gândul că moș Costache vrea să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Titi al ei cântă mai bine decât "zdrăngănește" ea. Titi era înconjurat de atâta simpatie geloasă din partea mame-sei și surorilor, încît, dacă progresul lui ar fi fost în dependență numai de asta, ar fi ajuns în curând un Paganini. Din nefericire, nu avea nici o îndemînare și nici deșteptăciunea de a învăța corect. Cineva îi recomandase un caiet de Klenck și niște exerciții de Sitt, dar Titi se plictisi iute de monotonia studiilor (care de altfel dezamăgiseră și pe Aglae) și căzu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Costache și nu îndrăzni să întrebe dacă s-a găsit ori nu bani sub saltea, ca să nu se divulge. Confirmă inexistența testamentului: - Costache n-a lăsat nici un testament, e lucru sigur. A tot amânat de azi pe mâine, așa că, din nefericire, Otilia rămâne fără nimic. - Păcat, regretă Stănică, fata asta merită mai mult. L-aiubit pe moș Costache cum nu se mai poate mai mult. Dar o să avem noi grijă de ea, ce Dumnezeu, o iau sub protecția mea. - Nu cred c-are să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o infuzie din lacrimile dulci ale sfârșitului fericit. Fiecare este chemat în viața să dea un nume concret diferitelor ingrediente ale acestui tort al fericirii. „Cine este fericit a învățat că a trăi nu înseamnă numai a tolera durerea și nefericirea ci, înainte de toate, înseamnă a ști cum să construiești propria fericire. Fericirea este un angajament față de sine însuși și față de ceilalți, este obișnuința de a acționa bine, de a folosi cu bunăvoință propriile capacități pentru menținerea integrității personale” . Chiar și
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
punctaj înalt la acest test ar indica faptul că persoana trăiește în mod esențial în condiții satisfăcătoare, în timp ce, în sens opus, un punctaj scăzut ar indica faptul că această persoană trăiește într-o condiție de gol existențial și, deci, de nefericire. În concluzie, s-ar putea spune că sensul vieții este una dintre motivațiile care ajută persoana să se simtă bine cu sine și să fie fericită, în timp ce, cine trăiește într-o condiție de suferință psihică, nu numai că este puțin
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
nu ține mereu cont de fragilitatea și de dubiile credinței. De aceea, dacă trăiesc o credință bazată pe obișnuință și puțin creativă - chiar dacă aceasta este bazată pe convingeri interioare - ei par mai expuși unui sens de gol existențial și de nefericire, mai ales atunci când trebuie să se confrunte cu situații precare și de criză. Cu alte cuvinte, o credință prea înrădăcinată în aspectele dogmatice nediscutabile și categorice riscă să se dărâme atunci când o năpădesc experiențele dificile care zguduie din rădăcini convingerile
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
rațional coincide cu a fi fericit, și în acest moment plăcerea mea depășește suferința viitoare. Alătură-te mie și cântă soarelui!” „După mine”, răspunse furnica, „a fi fericit înseamnă a folosi la maxim ceea ce este util pentru tot arcul existenței. Nefericirea și fericirea au o greutate constantă. Deci, pentru a fi rațională, trebuie să mă străduiesc să adun strictul necesar pentru iarnă”. Ajunse și iarna și greierul era înfometat. Atunci el ceru ajutor furnicii. „Aș vrea să te ajut”, spuse furnica
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
alt mod. Vezi frunzele acelui copac a lui Epicur? Sunt delicioase și hrănitoare. Însă după o perioadă te vei îmbolnăvi. Eu nu pot să le mănânc întrucât calculez fericirea pentru tot timpul vieții mele. Însă pentru tine plăcerea prezentă depășește nefericirea viitoare”. Greierul mâncă frunzele acelea și se îmbolnăvi. „Se merită?”, îl întrebă furnica pe greierul care era deja în agonie. „Acum nu, însă s-a meritat atunci”, răspunse greierul. Și furnica: „Trebuie să-ți spun un lucru, dar nu știu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
însănătoșește”. „Rea veste” trase concluzia greierul, „văzând că eu nu pot să investesc într-o fericire viitoare. Adio”. Greierul muri iar furnica trăi o viață sumbră, evitând ocaziile de fericire care ar fi putut să se transforme mai apoi în nefericire. De acum, înaintată în vârstă, ea își spuse: „Este trist să nu poți face aproape niciodată ceea ce vrei ci, dimpotrivă, să ai o viață fericită îți face viața destul de dură”. Dacă efortul făcut pentru a fi fericiți se concentrează doar
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]