5,491 matches
-
război (Two-Fisted Tales și Frontline Combat) și de umor (Mad, care avea să devină un simbol al spiritului critic corosiv, prezentând parodii după banda desenată clasică, începând cu Superman, devenit Superduper Man, dar și după cea de dragoste, afișând familii nefericite, ruinate ori criminale).631 Autorii mizau pe surpriza de final (rețetă exploatată ulterior cu real succes în cinematografie de către Alfred Hitchcock și în televiziune de seria Twilight Zone) și se adresau publicului matur, care încă nu deținea aparate TV. Aceste
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca vrăjit, așa cum te prindea vremea. Nici n-ai clipit a doua oară, și el într-un salt lung, lung, a dispărut în inima codrului, ca o vedenie. Te frecai la ochi, întrebându-te... „Oare, chiar a fost?“ și totuși, nefericitul moșier... dorea să vâneze un lopătar. Când se uita la tine, bărbos, îndoit de șale, sprijinit în toiag, doar din ochiul adânc, cenușiu și lăcrimos, țâșnea ca o suliță, o privire vie care te pătrundea neîndurat, te făcea să-l
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
matușa Domnica, dar mai ales, cu propria ei imaginație: „o fată tăcută, înaltă, cu părul de culoarea orzului copt, cu ochi albaștri-cenușii, și frumoasă...“ Aceasta era mama ei... Așa o imagina ea. În nopțile senine, când se simte singură, nedreptățită, nefericită, i se pare că mama ei o privește cu grijă și duioșie, aplecată asupra ei, de acolo de sus din Ceruri... Când l-a întrebat pe bunicul ei... el a tăcut ca un mormânt. ...Mai târziu, la 13 ani, bunicu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
părea rău, dar că era iubirea vieții ei. Trebuia să fie iubirea vieții mele! I-am spus asta și ea a răspuns că aveam noroc că a întâlnit-o pe ea, pentru că altfel am fi ajuns amândoi să fim foarte nefericiți împreună. A zis că ea îl cunoștea mai bine decât l-aș fi putut eu cunoaște vreodată, că avea nevoie de o femeie puternică, o femeie care să-l motiveze. Ce vacă arogantă! Eu sunt o femeie puternică. Cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
prietena mea, te-ai fi dat la o parte. Dacă ai fi într-adevăr prietena mea, ai înțelege. Și ai ști că Aidan nu s-ar fi lăsat furat pur și simplu dacă n-ar fi fost din capul locului nefericit. Darcey o privi atunci cu niște ochi plini de durere, iar Nieve își dădu seama că cearta asta nu era ca acelea pe care le aveau de obicei. În general, se ciondăneau pentru prostii de genul cine e mai sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea (se îndopa ca sparta și lua în greutate kilogram după kilogram), dar nici că-i păsa. Cât despre Tish și Amelie, care erau și ele speriate, de compătimirea lor n-avea nevoie. Și-apoi, ce știu ele? își spunea nefericită. Cele două nu avuseseră niciodată nevoie de altcineva. Soluția era să lase pe toată lumea în urmă. La început, își pusese în gând să se întoarcă pe continent, dar alesese Londra, unde ritmul vieții era mai alert și unde nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era mulțumită de viața ei. — Și atunci de ce vrei să mai ai de-a face cu el? întrebă Darcey. —N-a fost intenționat, spuse Minette. Uite ce e, cum ți-am mai zis, era deprimat și trist și foarte, foarte nefericit. Cum aș fi putut să-l alung? Ești nebună, știi? Probabil că și-a închipuit că te bucuri nespus să-l vezi întors. Dacă așa a crezut, i-am arătat imediat că se înșela, o asigură Minette. Dar nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
viața mea pentru foarte mult timp. Știu că ți se poate părea ciudat, dar nu-l mai urăsc și nu-mi pasă că a plecat. Mi-aș fi dorit să nu stea lucrurile așa, însă când a venit la mine nefericit, pur și simplu a trebuit să-l ajut. Păi, atunci ești mai miloasă ca mine, observă Darcey. —Am și experiență. Nu ți-e dor să ai pe cineva în viața ta? întrebă fata curioasă. —Dar ție? Darcey o privi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de espresso când sună telefonul. Minette răspunse și îi întinse lui Darcey receptorul, cu ochii înnegurați. E pentru tine, zise. Aidan Clarke. Darcey trase aer în piept și luă receptorul din mâna mamei sale. — Alo. —Bună, Darcey, se auzi glasul nefericit al lui Aidan. Nu eram sigur dacă ăsta încă e numărul tău. — Sigur că e, zise ea cât de calm putu. Cu ce te pot ajuta? Ce mai face Nieve? —Asta e problema. Nu știu. M-a părăsit. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai aveam deja mamă(vitregă). Ei s-au cununat la biserică intr-o seară și a rămas soția tatălui meu, iar pentru noi copiii... greu de acceptat mamă. De aici începe un episod al vieții mele... într-un cuvânt, copilărie nefericită, scăldată în... Dumnezeu știe. Împlinisem 7 ani și m-au dat la școală. Era greu pe atunci, purtam haina de suman și cămașa de cânepă(fuior) toate de la frații mei. Vara desculță până toamna târziu după sărbătoarea SF Dumitru 26
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
vor ca el să piloteze unul până În Spania. Stock se uită nervos peste umăr și-mi făcu semn să vorbesc mai Încet: — Nu așa tare, Bernie, zise el tremurând ca un iepure. Îi faci p-ăștia să mă Împuște. Bombănind nefericit, plecă să-mi aducă berea. Am aruncat o privire pe ziarul pe care-l lăsase pe masa mea. Era acolo un mic paragraf despre „ancheta unui incendiu de pe Ferdinandstrasse, În care se știe că și-au pierdut viața două persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
elan. — Da, este, zise Marlene, cu o expresie de sinceritate aparentă, care ar fi putut să treacă drept modestie. Fratele ei nu avu o asemenea rezervă, dacă asta era: — Sora mea este atletă. Dacă nu ar fi avut o accidentare nefericită, ar fi concurat pentru Germania la Jocurile Olimpice. Inge și cu mine am scos niște sunete de compasiune. Apoi, Marlene luă cartea mea de vizită și o citi din nou: — Cu ce vă pot ajuta, Herr Gunther? M-am lăsat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Criză. — Sunt Încântat să vă cunosc, vă asigur. Nu eram deloc. Comandamentul de Criză era trupa specială de asasini din Gestapo despre care-mi vorbise Marlene Sahm. — Sunt cu ochii pe dumneata de ceva vreme, zise el. Iar după acel nefericit incident de la casa de pe plajă din Wannsee, te-am ținut sub permanentă observație, În speranța că ne-ai putea conduce la anumite documente. Sunt sigur că știi la care anume mă refer. În loc să faci asta, ne-ai oferit celălalt lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Mă Îndoiesc că lui Herr Six i se va Întâmpla ceva rău. E un om mult prea important ca să sufere vreun neajuns de durată din cauza a ceea ce s-a Întâmplat. Așa că vezi, dintre toți ceilalți jucători principali din această afacere nefericită, dumneata ești singurul care a mai rămas În viață. Rămâne numai de văzut dacă vei putea Încheia cu succes acest caz, și nu doar din motive de mândrie profesională, ci și din motive supraviețuire personală. Cei doi paznici mă mânară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
carte despre autism. Am și început. Dar ce începe vreodată cu adevărat ? E aproape științifico- fantastic să asiști în timp real la spectacolul pe care îl presupune transformarea câtorva celule într-un lungan de om fericit și în același timp nefericit. Nu o dată s-a întâmplat ca, datorită banalei febre care însoțește cu devotament prima copilărie sau spaimei care m-a însoțit ani în șir ca nu cumva cel mic să aibă convulsii în somn, iar eu să nu le sesizez
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
secretă pe care o presimt în aerul rarefiat la această altitudine de peste două mii de metri. Există orașe cărora le ajunge un mit, o fantomă, un monument ca să trăiască în umbra lor. Ca Elsinor, unde călătorul vine să-l caute pe nefericitul și melancolicul prinț al Danemarcei. Întregul Elsinor e vasalul unei legende, pretextul unui castel. La Ciudad de Mexico nu există, aparent, nimic din toate acestea. În locul marii piramide sunt acum zgârie-nori, în locul bărcilor care mișunau în lagună trec valuri de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
oglindă, peste ima- ginea ta, după ce am aburit-o cu o răsuflare fierbinte. Am zâmbit, pentru că m-am gândit atunci că tu nu puteai fi atins de maladia asta a minții mele, care se numește Lulu, că doar fetița aia nefericită și cu mine am văzut hidoșenia spoită, asudată, care mi-a atras atunci mâna în tenebrele ei. De fapt doar eu am văzut, ea a simțit-o pe pielea ei, de parcă ar fi fost îmbrăcată într-o retină pură, pufoasă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
petrecuse legătura lor avea să rămână o lume rotundă ca o perlă și la fel de ireală. Câte o fată lua chitara și, cu o voce mîțîită, aproape de neauzit, dar cu o față senzual-tristă - cu cât mai senzuale buzele, cu atât mai nefericiți ochii - începea un fir de cântec trăit până la ultima vibrație: "Iubitule, ești steaua mea polară..." Știam că totul e o prostie fără nici un sens, ca vorbele unui bețiv, dar eram eu însumi beat, eu însumi mă legănam și cântam cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
colorate, chemat la telefon, sau pur și simplu urcând să-și salute gazdele, după moartea mamei ei, Aida a revenit în casa părinților, locuiește acum numai cu tatăl ei, Cine sunt oamenii aceștia? a întrebat-o neliniștit bătrânul maestru dând nefericit din cap, Ți-l amintești pe Theo? îl întreabă cu vorbă bună Aida, Theo?! Care Theo? Theo, îi explică Aida ca unui copil, Theo, cel care a stat la noi, Nu-mi amintesc! Au venit cumva să viziteze casa? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lăuntrică ce se împrăștie imperceptibil în jurul său când vorbește, Totul începe de la cupolă și de la absida principală, aici n-avem însă cupolă, unde l-am pictat pe Iisus Pantocrator ar fi trebuit să fie cupola, absența cupolei îl face profund nefericit pe meșter, Știi, o cupolă cu pandantivi e adevărata încercare pentru zugrav, mi-ar fi plăcut să avem aici cupolă ca să te convingi, și eu zâmbesc nepotolit drept orice răspuns la cuvintele sale, amintindu-mi de cupola din casa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îmi explică părintele Ioan, fiind tânăr și neexperimentat, pe atunci mă atrăgeau, firește, acele cauze ascunse, neglijând de multe ori cauzele imediate aflate la îndemână științei medicale, aș fi vrut să rămân la Zürich, dar situația internațională tulbure și o nefericită poveste de dragoste cu o evreică, o nefericită poveste de dragoste cu o evreică, îmi sună mie în minte ca un dangăt de clopot, m-au făcut să decid întoarcerea, când România a intrat în război alături de nemți m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe atunci mă atrăgeau, firește, acele cauze ascunse, neglijând de multe ori cauzele imediate aflate la îndemână științei medicale, aș fi vrut să rămân la Zürich, dar situația internațională tulbure și o nefericită poveste de dragoste cu o evreică, o nefericită poveste de dragoste cu o evreică, îmi sună mie în minte ca un dangăt de clopot, m-au făcut să decid întoarcerea, când România a intrat în război alături de nemți m-am înrolat imediat ca medic militar, m-am înrolat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
m-am înrolat imediat ca medic militar, m-am înrolat din orgoliu, din deznădejde, dintr-o mare durere sufletească și am ajuns în Rusia, Și eu aș vrea să știu care era durerea sufletească a părintelui, dacă are legătură cu nefericita poveste de dragoste cu o evreică, cu siguranță are! și luna se ridică peste pădure în fereastra ce dă în spate spre, iar sutana neagră a părintelui reflectorizantă în lumina albă, Ajuns pe front, toate teoriile frumoase de la Zürich mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și-a dat seama că îi lipsea. Și acum nu mai avea cum să afle ce s-a întâmplat cu gașca de fete care se tot lua de copilul lui de paisprezece ani. Înapoi în camera tristă, sufletul ei suspina nefericit. Totul era agravat din cauza oboselii și a lipsei de mâncare. Avea impresia de déjà vu, de pe vremea când avea optsprezece ani și lucra la o revistă de rahat, când nu reușea să găsească o casă decentă de închiriat. Cumva, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
relație de lungă durată, îl părăsise pe neașteptate, și era bine să îl vadă intrat din nou în joc. Sau, cel puțin, așa credeau. Dar, după ce perioada „de miere“ se epuizase - ceea ce însemnase vreo câteva zile -, Jack părea aproape la fel de nefericit cu Mai pe cât fusese în perioada de după plecarea lui Dee. Pentru a-l ține pe Jack departe de subiectul femei, Kelvin întrebă: Cum mai stă treaba cu sindicatele de la televiziune? — Treaba e rezolvată, mârâi Jack. Până data viitoare. —Iisuse, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]