5,657 matches
-
am spus verde pentru ce am fost mutat aici, bătîndu-mă în piept, firește, că sunt nevinovat, că... M-a ascultat, m-a ascultat și la urmă mi-a zis, fără pic de imputare, înțelegi, mi-a zis: "Știu... Așa vin nenorocirile asupra oamenilor..." Și atâta tot!... Apoi am vorbit despre Viena, despre operete, despre americani, în sfârșit, prietenește!... Ba se vede că a prins și simpatie de mine, căci azi-dimineață iar a venit în inspecție. Adică ce inspecție, că nici n-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Klapka însă îl neliniștea mai rău. Întrebă deodată cu un fir de nădejde în privire: ― Și crezi d-ta că-i sigur?... Căpitanul după o șovăire scurtă răspunse hotărât, parcă ar fi căutat să-i dea un leac amar: ― Din nenorocire, nu încape nici o îndoială, dragul meu. Divizia de schimb a plecat din Italia. Mâine-poimâine trebuie să sosească. Într-o săptămână ne va lua locul și peste alte câteva zile noi vom fi în Ardeal, pe frontul... Ochii lui Bologa îl
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
încît Klapka se feri ca dinaintea unei sulițe de foc. N-aș vrea eu să nu mă mai gândesc la nimic și să trăiesc așa... mulțumit? Uneori îmi zic că sunt ridicol și totuși nu mă pot opri... Asta-i nenorocirea! Klapka se simțea foarte bine aici. Se împrietenise aievea cu colonelul. Toată iarna luptele conteniseră, așa că nici o primejdie nu-l mai amenințase. Se mai gândea, chiar deseori, la înflăcărările sale naționale și se stima în sinea lui din pricina lor, dar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
asudată și cu ochii rotunzi de o agitație puternică, strigând din antreu: ― Iartă-mă, dragă doamnă, că viu așa... te rog din suflet... Speriată de înfățișarea lui, doamna Bologa sări de la masă, sigură că i s-a întîmplat o mare nenorocire cu Marta: ori c-a fugit cu ungurul, ori ceva mai rău... Dar Domșa urmă grăbit, aruncîndu-și pălăria pe un scaun și ștergîndu-se pe obraji cu batista: ― Nu m-aș fi așteptat să-mi facă Apostol una ca asta, pentru
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să aștepte pe Petre cu bagajele. ― Hai, băiete, hai mai repede! murmură el către ordonanța care se lupta pe scara vagonului cu soldații grăbiți să se urce. Cu coada ochiului se uita numai la fata groparului, gîndindu-se cu teamă ce nenorocire ar fi dacă ar pleca tocmai acuma, înainte să-i audă el glasul. Totuși, când ajunse în fața ei, se opri mirat, prefăcîndu-se că de-abia acuma a văzut-o, și-i zise cam rece: ― Ce cauți aici, Ilona? Fata se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
frontului, iar mâine o să-i judece și pe aceștia. ― În sfârșit, se vede că generalul și-a pus în gând să ne spânzure pe toți, rând pe rând, oftă groparul, foarte posomorât. Se mai duse pe la vecini să le povestească nenorocirea ce s-a abătut asupra oamenilor din senin, dar se întoarse degrabă acasă, se schimbă și plecă iar la Făget. ― Poate să le fiu de folos bieților oameni, cu meseria mea, zise luîndu-și rămas bun de la Apostol și Ilona, închinîndu-se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lângă el, gata să-l urmeze oriunde, chiar pe front. Groparul veni după-amiază, zdrobit, și în loc să mai povestească ce-a văzut, mormăi plîngînd: ― Acum sunt șapte... șapte... șapte... 8 Apostol Bologa își zicea și simțea că acuma cea mai mare nenorocire pentru el ar fi despărțirea de Ilona. I se părea că viața lui începe undeva, departe, dar de-abia de la Ilona se luminează, ca o odăiță plină de soare și de bucurie. O fericire simplă, tumultuoasă și copilărească îi sălășluia
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nici să te îndemn să-ți îndeplinești cu sfințenie obligațiile reglementare în noua însărcinare. Te-am chemat la raport numai să-ți atrag atenția asupra însemnătății covârșitoare ce o are în clipele acestea justiția militară în legătură cu mersul războiului!... Da... Din nenorocire, și spre rușinea noastră, s-au ivit aici, în ultimul timp, numeroase cazuri triste printre civilii care ne înconjoară... Cazurile acestea sunt mult mai periculoase decât dușmanul cu care ne luptăm cavalerește, față în față... Împotriva spionilor și trădătorilor din
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
apropie cu capul gol, necrezând ochilor, îngrozit. ― Ce s-a întîmplat, domnule locotenent? bâlbâi groparul, la câțiva pași, cu glas plângător. Noi am crezut aseară că te-ai dus acasă, pentru Ilona... și iată că... Vai de mine, vai ce nenorocire! ― Da, pentru Ilona, rosti Bologa tresărind, întorcînd privirea spre Vidor cu o pâlpâire de bucurie. În aceeași clipă însă își aminti că hârtia pe care i-a arătatei Varga, azi-noapte, era harta cu pozițiile și se întrebă, în gând, ce-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
veșnicia morții, decật să pierzi eternitatea unei clipe! Cậnd nava speranței părea că se scufundase definitiv, fără să lase măcar un odgon în calea valurilor vieții, se aprindea prima scậnteie pe vastul ocean al speranțelor. Descoperisem în mine izvorul întregii nenorociri, tocmai acolo unde odinioară fusese izvorul tuturor fericirilor. Despărțirile trecuseră .greu, lăsậnd răni adậnci în sufletul meu care simțea acum sfậrșitul zilelor de toamnă pătrunzător pậnă la durere. Mă agățam cu tristețe de fiecare frunză legănată de vậnt, de fiecare
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
atậtea gậnduri, atậta generozitate, atậta energie... Viața este o luptă continuă - îmi ziceam. Soldat neînfricat, continuam să o atac din diferite unghiuri, nesocotind adesea sfaturile familiei sau chiar pe cele ale profesorilor, deși îi respectam în mod special. Dar o nenorocire nu vine niciodată singură... În același an, la liceul nostru, se înregistra un al doilea caz de sinucidere; o fată blondă, foarte frumoasă, foarte elegantă, inteligentă și visătoare, iubise un băiat înalt, brunet, frumos, talentat, dar enigmatic. Povestea lor de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
între plecările și sosirile lui Yon. Cu o infinită luciditate a disperării, acceptasem de fiecare dată să rămận singură, ruptă de restul lumii. Yon mi se lipise de suflet și mă temeam să-l șterg, de vreme ce fusese bine lipit. Dar, nenorocirea și suferința dau prețul vieții noastre și a ști să suferi în tăcere era soluția cea mai nimerită. Cojind zilnic fructul suferinței, învățasem să fiu o adevărată artistă. Îmi trăgeam seva inspirațiunii mele din durerea despărtirii de Yon: la început
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
niște grinduri plutitoare, o nesimțită striga cật putea: “Doamne, cum să mi se întậmple mie asta, doar sunt americancă!” Ca și cum, Dumnezeu ar fi fost cetățean american, iar ei, camarazii lui de golf... Uneori, suntem tentați să ne bucurăm tacit de nenorocirile altora... Pe mine mă afectase destul soarta acelei femei sinistate, dar nu reușisem să-i “traduc” mesajul. Îmi ziceam în gậnd: Ori suntem noi un popor de tậmpiți, ori ăștia sunt mai tậmpiți decật noi, altfel cum să judeci simplist
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cărțile altora, descoperim in noi teritorii nebănuite. Eterna muțenie a cosmosului mă înfioară. Mulți oameni străbat lumea fără să o înțeleagă. Știința are nevoie de cunoaștere, religia - de revelație. Nu-mi convine nici mie să-mi cunosc toate scorburile sufletești Nenorocirea e că mintea omului înghite și ceea ce nu poate digera. Tainele universului sunt asemenea prostituatelor de lux: țin la preț. Judecata globalistă nu este niciodată corectă. Greci erau atenienii dar și spartanii. Caut cărarea care nu se va sfârși odată cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
condiției umane. Și dacă glanda fericirii ni s-a atrofiat? Numai arta, credința și iubirea pot genera inefabila fericire. Am impresia că fericire nici Dumnezeu nu mai are de unde să ne mai dea. Fericirea poate fi și un inventar al nenorocirilor care ne-au ocolit. Fericirea e ca și orgasmul. Dacă ține mult, înseamnă că ceva nu e în regulă. Fericirea rămâne totuși o chestiune homeopatică. Omul a descifrat scrierile maya și cuneiformă. Nu și tainele fericirii. Unora li se pare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tainele fericirii. Unora li se pare că fericirea înseamnă doar încălcarea prohibiției. Întotdeauna avem impresia că adevărata fericire se află în altă parte. În materie de fugă, campioană rămâne, deocamdată, fericirea. Fără termen de comparație nu există fericire. Și nici nenorocire. În materie de fericire, cei mai mulți sunt teoreticieni. Numai foamea de glorie a transformat fericirea într o himeră. Fericirea generală nu este decât o lozincă incoloră. Conjugată la trecut orice fericire doare. De multe ori fericirea nu este rudă cu rațiunea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ortografie. Nu mizați prea mult pe lipsa de precizie a plutoanelor de execuție. Aplauzele pot stimula talentul. Dar și paranoia. Cândva, cuvântul om suna ca o promisiune. A existat iluzia că democrația creează în mod spontan caractere și prosperitate. O nenorocire mai mică decât cea prognozată poate trece drept un soi de fericire. Nu-ți cerceta prea adânc prietenii. Lasă-i așa cum ți i-ai dorit să fie. Nu caligrafia sporește prestigiul medicului. Libertatea este marele premiu de consolare a celibatarilor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cosmosul. Numai de acolo Pământul se vede frumos. Viața poate fi o banală comparație. Dar și o subtilă metaforă. Accept să fiu înșelat de un escroc, decât să nedreptățesc un pungaș. Sunt viu. Deși nu am pentru aceasta nici un alibi. Nenorocirea poate fi și un test de rezistență. Cultura generală este centura de ozon a spiritului. Singurătatea poate fi olimpiană. Ori cumplit de stresantă. Ajunși la porțile Occidentului, nu ne putem încă vindeca de complexul Dinicu Golescu. Gazetarul rămâne marele, ori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mai mulți medici curanți. Mentalitatea oamenilor se schimbă chiar mai greu decât orânduirea socială. Se desprind de mine cărțile pe care le - am scris precum rocile dintr-o stâncă detonată. Speranța și disperarea sunt talgerele fundamentale ale condiției umane. La nenorocire, omul descoperă potențialul farmec al vieții, dar și reala ei fragilitate. Există pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili.. Are și cârciuma premianții ei. O scârnăvie de marcă : aurul. Cu timpul, indiferența se transformă în nesimțire. Printre performanțele moralei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
e lichidă. Tatăl își urcă fiul pe umerii săi. Iar el uită să mai coboare. Judecătorii împart dreptatea. Dar nu o lasă întreagă. Poate nu întâmplător lingourile de aur au formă de sicriu. Același contur au toate obsesiile noastre materiale. Nenorocirea e că omul poate fi performant și în absența caracterului. La mare, unele fețe își poartă costumul de baie aiurea. Adică, în mână. Chirurgii ne duc imediat în sala de operație. Le este frică să nu ne vindecăm singuri. Să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu pot fi curtate decât de bărbați în stare de ebrietate. Orice avangardă debutează ca o armată de îngeri căzuți. Și pasiunile intelectuale devorează timpul. Dar la modul sublim. Prima boală contractată de cel pe care l-ai salvat de la nenorocire este amnezia. Reușesc unii să se sincronizeze cu viteza timpului în care trăiesc. Nu și cu direcția lui. In puț pot cădea căscații, dar și visătorii. Îl tragi spre ozon, iar el se repede în hidrogen sulfurat. Puțini revoluționari știu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
caractere sunt atât de rare încât ar trebui ocrotite în rezervații. Nu poți ține pasul cu alții? Depășește-i! Medicamentele foarte tari nu por fi suportate decât de oamenii sănătoși. Există pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili. La nenorocire, omul descoperă potențialul farmec al vieții, dar și reala ei fragilitate. Speranța și disperarea sunt talgerele fundamentale ale condiției umane. Se desprind de mine cărțile pe care le-am scris precum rocile dintr-o stâncă detonată. Mentalitatea oamenilor se schimbă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trebuia de mult să fiu trimis la casare. Eseul poate fi un succes in nuce. Sarea și piperul jurnalului e cancanul. Luciditatea cenzurează nebunia care este atât de necesară marilor proiecte. Sunt viu. Deși nu am pentru aceasta nici un alibi. Nenorocirea poate fi un test de rezistență. Salvarea noastră rămâne cosmosul. Numai de acolo. Pământul se vede frumos. Mama această poarta mirifică prin care ne desprindem din neant. Am nostalgia bucuriei generate de lumina marilor începuturi. Sublimul e un pisc în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de la Dumnezeu binele, și să nu primim și răul?" În toate acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele lui. 11. Trei prieteni ai lui Iov, Elifaz din Teman, Bildad din Șuah, și Țofar din Naama, au aflat de toate nenorocirile care-l loviseră. S-au sfătuit și au plecat de acasă să se ducă să-i plîngă de milă și să-l mîngîie. 12. Ridicîndu-și ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Și au ridicat glasul și au plîns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
n-au noroc, sunt călcați în picioare la poartă și nimeni nu-i scapă! 5. Secerișul lui este mîncat de cei flămînzi, care vin să-l ia chiar și din spini și averile lui sunt înghițite de oameni însetați. 6. Nenorocirea nu răsare din țărînă și suferința nu încolțește din pămînt. 7. Omul se naște ca să sufere, după cum scînteia se naște ca să zboare. 8. Eu aș alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aș spune necazul meu. 9. El face lucruri mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]