5,412 matches
-
aer. Poate era un semnal care îmi spunea: „E totul în ordine. Nu te îngrijora“. N-am slăbit totuși vigilența și am așteptat să văd ce se întâmplă. Luminița a pornit spre mine, plutind în aer de parcă era o insectă nocturnă uriașă, conectată la un creier aflat la mare altitudine. O priveam fix, cu mâna dreaptă pe cuțit, cu stânga pe lanterna stinsă. Luminița a încetat să înainteze cam la trei metri de mine. S-a îndreptat brusc în sus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ujică), București, 1976; Simpleroze, Timișoara, 1978; Șalul, eșarpele Isadorei, București, 1978; Copyright, București, 1979; Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Timișoara, 1980; Afinități (s)elective, București, 1980; Areal, București, 1983; Holorime, București, 1986; Afinități efective, București, 1990; Dublul regim diurn/nocturn al presei, Timișoara, 1997; Caragialeta, Timișoara, 1998; ed. 2, Timișoara, 2002; Prolegomene la o retorică publicitară, Timișoara, 1998; Un castel în Spania pentru Annia, Timișoara, 1999; Erau ziare, evenimente, Timișoara, 2000; Opera somnia, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 2000; Caragialeta bis
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Huber, a fost decapitat de naziști. Întrerupe studiile în 1944; pregătea o teză despre Jacob Boehme. Întors în țară, încearcă să se înscrie la Facultatea de Drept din București. Nu reușește. Face gazetărie la „Fapta”. În 1943, debutase cu proza Nocturnă la München în „Revista Fundațiilor Regale”. Începuse să scrie în 1938, în franceză: Les Trois combats avec l’Hydre (text pierdut) și o piesă în versuri, Meșterul Manole (text de asemenea pierdut). Este remarcat de D. Caracostea, apoi de Camil
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
locuri comune” (Campioni ai speranței, Nu vă aplecați în afară, Discurs asupra metodei). La început, odată cu descoperirea ingenuă a lumii, poeta își dorea „un suflet de bărbat”, adevărat Orfeu modern, dar erotica profundă, orgolioasă, descriind „caracatița sumbră a singurătății”, suferința nocturnă, extazul mistic și mai ales „înțelegerea - pedeapsă și uitare” indică o coborâre în sinele feminității: „Nu pot să-mi iert / Această îndrăzneală care mie / Îmi pare umilință. Trec și pierd / Iubirea ce-ar fi fost să fie.” Căci, nod dureros
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
de portrete-document focalizate pe statutul femeii în epocă. Saltul în evoluția scriitoarei e marcat de romanul Darul de nuntă (1986), carte a introspecției analitice, impresionând prin acuitatea psihologică. Aici, eroina, Sabina, își oferă o lungă rememorare, prilejuită de o călătorie nocturnă cu trenul. Fluxul memoriei recuperează, „cu privirea aburită”, intensitatea trăirilor, urzeala tainică a trecutului, pentru a ajunge, salvator, la „descoperirea de sine”. Purtată de amintiri, eroina redescoperă un „păienjeniș de aur”, traversat în surdină de ecouri lirice: satul copilăriei, chipurile
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
375-377; Cărtărescu, Postmodernismul, 311-314; Dicț. esențial, 251-253; Viorel Mureșan, Traian Ștef, Leonid Dimov, Brașov, 2000; Bârna, Comentarii, 232-241; Manolescu, Lista, I, 89-100; Popa, Ist. lit., II, 456-461; Ilie Constantin, Îngeri albaștri cu fața matură, RL, 2003, 27; Corin Braga, Sufletul nocturn, RL, 2003, 48. D.C.-E.
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
desenul, nu culoarea, dovadă a aceleiași înzestrări clasice, înclinată spre realitatea obiectivă care se oferă observației și studiului, nu spre atmosfera lăuntrică, insinuată în dominanta cromatică (Faptul zilei). O sensibilitate mai ales auditivă susține semnele înserării, cu respirația și liniștea nocturnă a satului, în Noapte de vară. Iar zarva, veselia, joaca fără griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
galante”, de sorginte verlainiană, și macabrul, baudelairean, al agoniei și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui originală derivă din observarea incongruențelor vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un lampion
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
ci un escroc lipsit de scrupule, care trimite la ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii sociale extrem de diferite, într-un roman pe arii largi, conferind un caracter conflictual întâmplărilor, aproape de tipul intrigii unui roman polițist: apariții nocturne ce amenință cu moartea, seduceri în muzee, șantaj sentimental etc. Apărut în 1970, romanul Dintr-un jurnal de noapte se deosebește fundamental de tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți, spre tărâmuri îndepărtate, dar adevărata plăcere „o aflau în vorbă, în taifasul ce îmbrățișa numai lucruri frumoase, călătoriile, artele, literele, istoria...” Pirgu este fundamental deosebit de Pașadia și Pantazi, deși e nelipsit de la incursiunile lor nocturne. El este „lichea fără seamăn și fără pereche”, „soitar obraznic”, are „suflet de hingher și de cioclu”, e „stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii”. În Craii de Curtea-Veche, C. oscilează între imundicitatea prezentului, concentrată
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
un farmec particular. Cu o remarcabilă intuiție artistică, C. a putut extrage o poezie indicibilă din boema și surparea prin viciu a personajelor coborâtoare din stirpea aristocratică. Peste tot este infuzată poezia tainei, a ființelor stranii, corelată cu voluptatea farmecului nocturn. Scriitorul șterge adesea hotarul dintre trecut și prezent, interferează datele realității cu cele ale visului și fanteziei, creând viziuni fascinante și o dicție poematică, de incantație. Stând de vorbă cu Pantazi, în fața naratorului se desfășoară „fermecătoarea trâmbă de vedenii”, pierzându
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
este „o carte încărcată de poezie, o operă a unui artist împătimit de mirajele expresiei artistice. Grație lor, acestor podoabe ce biruie veacurile, romanul lui Mateiu I. Caragiale se situează printre capodoperele epicei noastre contemporane”. În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație joasă și înaltă, polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, «Eu» și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impus: principiul de
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
-MĂ!, magazin literar apărut la București, lunar, între decembrie 1921 și martie 1922, sub conducerea lui Ion Minulescu și Liviu Rebreanu. Revistă de tendință modernistă, C. publică texte originale semnate de scriitori români și texte traduse. Sunt prezenți Ion Minulescu (Nocturnă, 1/1921), Duiliu Zamfirescu (O partidă în trei, 1/1921), Ion Slavici (Pe povârniș, 2/1922), Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 4/1922). Traducerile sunt selectate din scrierile lui Henri de Régnier, Jules Lemaître, Apollinaire, Maeterlinck, Giovanni Papini, Villiers
CETIŢI-MA!-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286183_a_287512]
-
vieții culturale și prim-planul literaturii. C.l. glisează din sfera privatului, unde se naște și își consumă copilăria, în cea a vieții publice, pe care va ajunge, finalmente, să o domine. Cu timpul, accentul se mută de la condiția așa-zis „nocturnă” a cenaclului, de refugiu ocazional și definit prin jovialitate, prilejuit de tabieturile petrecerii timpului liber, la aceea „diurnă”, oficială și instituționalizată. Exersate la scară redusă, în cadrul c.l., spiritul critic și cel de concurență, abilitățile personale și strategiile de succes
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
nouă a poeziei: peisaje autumnale cu arbori goi, frunze moarte și ploi neîntrerupte, câmpuri cu corbi, ca la J. Laforgue, orașul, stilizat în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de temperamentul unui simbolist autentic, C. participă discret numai la familiarizarea cu o recuzită poetică nouă. SCRIERI: Din anii tineri
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
Editura Ancora. După o scurtă cronică a evenimentelor anului 1927 și după o retrospectivă a vieții și operei principelui Ferdinand I, reprodusă după „Le Matin”, A.l.u. inserează în cadrul unicei rubrici existente, „Citiți-mă”, versuri semnate de Ion Minulescu (Nocturnă), proze de Gala Galaction (Moșneagul cu ochi albaștri), Al. Cazaban, V. Demetrius, N. Davidescu și Vasile Savel. Un fragment dramatic poartă semnătura Claudiei Millian, iar la secțiunea rezervată traducerilor apar numele lui Ion Minulescu, care tălmăcește din H. de Regnier
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
conștiințe, iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Efortul fizic (mersul, alergarea, dansul) poate accelera absorbția lor. Profilul farmacocinetic al insulinelor intermediare (concentrația lor plasmatică parcurge o curbă ascendentă și apoi descendentă) are un dezavantaj pentru substituția bazală. Acest profil de acțiune explică, cel puțin în parte, hipoglicemiile nocturne și hiperglicemiile matinale, mai ales atunci când ele sunt administrate înainte de cină (21). Acest dezavantaj poate fi atenuat prin administrarea lor înainte de culcare, mutându-se astfel vârful de acțiune în a doua jumătate a nopții, în perioada de creștere a rezistenței
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
a hiperglicemilor simptomatice și a cetoacidozei; - promovarea creșterii și dezvoltării normale a copiilor; - prevenirea complicațiilor micro- și macrovasculare. Insulinosecreția fiziologică are, la nivel circadian, două componente majore: secreția bazală și secreția prandială, stimulată (8, 13). Secreția bazală se desfășoară interprandial, nocturn și în perioadele de post, este de aprox. 1U/h (U = unități internaționale, iar standardul gravimetric actual este de 28,7 U/mg insulina) sau 0,35 U/kg/24h. Prin înregistrarea activității electrice a celulelor s-a dovedit că
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
min. Chiar dacă efectul caracterului pulsator al secreției este minim asupra insulinemiei din circulația sistemică, el este evident la nivelul circulației portale (13). Rolul major al secreției bazale este acela de a reduce producția hepatică de glucoză în perioadele postabsorbtive și nocturn, menținând-o la nivelul necesar în primul rînd consumului cerebral (1,9 - 2,1 mg/kg/min) (8). Secreția prandială este declanșată de ingestia calorică (mai ales de hidrați de carbon) și duce la creșteri de 5 - 10 ori ale
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
19,20) au demonstrat faptul că efectul insulinei glargin este același indiferent de momentul administrării, dimineața sau seara. Regimul bazal 1 (seara), adică administrarea unei injecții de insulină bazală seara la culcare, are ca și argumentație fiziopatologică reducerea producției hepatice nocturne de glucoză, care este crescută în diabetul zaharat tip 2. Frecvent, acest regim de insulinoterapie se inițiează în cazul eșecului secundar al terapiei orale, situație în care insulina se asociază terapiei anterioare. Acest regim constituie, de multe ori, o etapă
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
frecvent folosit (12,14). Cele două componente ale injecției matinale acoperă necesarul de insulină dintre micul dejun și prînz și respectiv, între prînz și cină, iar amestecurile administrate la cină acoperă necesarul de insulină până la culcare și, apoi, pe cel nocturn. În acest regim de insulinoterapie, insulina bazală administrată dimineața are și rolul impropriu de insulină prandială pentru masa de prînz, nereușind să acopere eficient, de obicei, această perioadă post-absorbtivă decât eventual pentru prânzuri usoare. Acest mod de administrare a insulinei
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
eventual pentru prânzuri usoare. Acest mod de administrare a insulinei creează pentru pacienți două momente de vulnerabilitate la hipoglicemii înaintea mesei de prînz (dacă pacientul nu și-a luat gustarea de la mijlocul dimineții, sau dacă întârzie masa de prînz), și nocturn, în prima jumătate a nopții (3). Distribuția dozelor în cele două injecții de insulină, cel puțin la inițierea tratamentului, este 2/3 dimineața și 1/3 la cină; iar, raportul dintre insulinele P și B este de 1/2 dimineața
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mai ales la vârstnici (datorită riscului confuziei între flacoane). Farmacocinetica și farmacodinamica amestecurilor de insulină poate fi îmbunătățită administrându-le dimineața în abdomen (pentru a asigura o absorbție mai rapidă), iar seara, în coapsă (pentru a acoperi mai durabil necesarul nocturn) (12). Regimurile 3. Administrarea a trei injecții de insulină constituie ceea ce se cheamă "intensificarea insulinoterapiei". Scopul este de a corecta dezavantajele regimului C2, adică fie acoperirea necesarului de prânz cu o a treia injecție de insulină prandială (C3C), fie de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Administrarea a trei injecții de insulină constituie ceea ce se cheamă "intensificarea insulinoterapiei". Scopul este de a corecta dezavantajele regimului C2, adică fie acoperirea necesarului de prânz cu o a treia injecție de insulină prandială (C3C), fie de a preveni hipoglicemiile nocturne și a îmbunătăți glicemiile matinale, prin administrarea separată a insulinei prandiale (la cină) și bazale (la culcare) (C3A). Administrarea unei insuline prandiale la prânz, recomandată pentru pacienții care au prânzuri mai consistente, poate duce la reducerea dozelor administrate seara (14
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]