142,832 matches
-
părea să existe o ieșire convenabilă. Atunci nu se mai putu abține și izbucni. - Cine-ți ține spatele? - Nu-ți vine să crezi: chiar tu! - Ce interese aș avea? - Să scapi încă o dată basma curată. - Și n-ai să închizi ochii? - Doar o singură dată, când îmi va arde lumânarea la cap. Hotărârea ei de a-și duce operațiunea la bun sfârșit părea definitivă, fără drept de apel. Cu toate precauțiile lui, călcase încă o dată pe bec. I se părea acum
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
-l pândească niciodată. Mai existau și alți întreprinzători, de vreme ce orașul colcăia de case de toleranță, dar năpasta cădea doar pe el, căci existau oameni care-i declaraseră război pe viață. îl vânau, îl fugăreau. Gilda îl putea accidenta mortal. în ochii ei zărea deja săbiile ce urmau să-i străpungă inima, pentru a-l răpune cât mai repede. Nu părea să aibă milă. Oricâți martori și-ar fi pus, oricâte fapte ar fi inventat, dreptatea trecea, automat, în dreptul învingătorilor. Al celor
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
a se apăra - și taie cu încetineală nodurile funiei. Parcă ar fi oficiat un ritual, pregătit în taină de mai multe vreme. Spre uimirea ei, fostul vistiernic căzu în genunchi și-i sărută poala fustei. Descoperindu-i și lacrimi în ochi, Gilda îl mângâie pe creștet, ca și cum ierta greșelile unui copil, și-i făcu semn să se ridice. - Ai tot dreptul să faci ceea ce-ți dictează conștiința, îi deschise el larg ușa. Din punctul meu de vedere, n-ai ce-
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
sânge albastru, și cu ăștilalți, cioflingarii, talpa țării - "talpa iadului", cum le-ar sta mai bine să li se zică, setoși de pământ, c-ar fi bine să le îndoape la toți mațele cu câte un kil-două, să se astâmpere! Ochii lui mari, galbeni în ceața scânteierii lor palide, deveniră încercănați de o umbră care se trase în jos, spre colțul gurii. Parcă râdea a rânjet, în timp ce-i treceau prin cap toate imaginile astea care se succedau rapid, într-un film
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
o cuprindă și s-o sfârtece. Cum a trebuit să stea în atâtea nopți și zile, la pândă, ca lupul, pe patru labe!... Să stea și să aștepte, pregătit pentru orice eventualitate... Conu Nicu își îmbrățișează încă o dată pământurile și ochii lui aleargă de la un hat la altul, ca și când ar vrea să le aștearnă pe toate în cap, dragele de ele! ca pe niște velințe, ca pe niște scoarțe înflorate, puse colo pe laviță, una peste alta, cu levănțică și sunătoare
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
amiaza mare și că bate soarele amarnic, cu mingea lui înfocată și uriașe. Cât de tare rumenește lumina care parcă joacă în aer, în roiurile ei de albine care nu se văd. Privea de pe trepte la postatele care se întindeau ochilor înainte, și nu se mai sătura să-și privească pământul. Era îmbrăcat tot cu haina aceea, de capă cafenie, lungă ca un antiriu și sub atingerea moale a stofei calde, își simțea genunchii goi. De câțiva ani deprinsese de la Mișu
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
venise glonț acasă, să-i anunțe și "babacului" fericita veste. Nici nu se uită la slugile care-l salutau, nici la sufragioaică, nici la mă-sa, coana Angela, care trăia pe atunci, cu gândul de a da cât mai repede ochi cu taică-su. Strigă într-o cameră, chemă în alta. Ași, taică-său, nicăieri! Făcu mâna pâlnie la gură și chemă atât de stăruitor, ca și când ar fi izbucnit focul la grajduri sau la pătule. întărâtat de faptul că nu-l
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
scărpinătoarea acușa!..." - "Ba mai va, c-asta aștept și eu", spunea ea cu violență, râzând parcă mai iute, mai năstrușnic, cu piper și aromă în cuvintele parcă umede de scuipat cald și mirosind a floare. Atunci îi căuta sânii cu ochii, ca pe niște pere înfiorate de mușcătura luminii și o ruga să-i ajungă cu brațele până la încheietura genunchilor, "unde se pune râca". Ea știe că rugămintea asta e numai un șiretlic, dar se făcea a nu pricepe, se făcea
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
se lăsa în voia ei și zâmbea, zâmbea fericit ca un copil, până a nu prinde să adoarmă de-a-binelea. Conu Nicu nu-și poate închipui de ce i-au venit în minte toate aceste scene, tocmai acum când își îmbrățișează cu ochii pământurile. E singur, adică aproape singur, căci Veta e aici, prin jurul casei, probabil pe la bucătării sau în grădină, să vadă ce fac fetele alea pe care le-a pus Mâlcomete să culeagă mazărea... Nicu e departe, la Paris, să-și
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
cu Marița a lui Stan ăl de face plapume și s-a dus și s-a înțeles cu ăsta și ăsta s-a înțeles cu fata și fata a simțit că ar fi ușor de dus, să-l lege la ochi, să-i încuie inima, să-i facă zăvor sufletului, și că ar fi bine să se facă cât de grabă cucoană și să pună mâna pe Gicu care e gata să se facă peste câteva luni popă, că e bine
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
piseze ca și când ar fi jucat tontoroiul într-un singur loc, pe un nod de pământ. Și nodul de pământ care țipa și blestema, ca din gură de șarpe, era Gicu "hoțomanu, țârcovnicu și hoțomanu". Deodată i se făcu negru în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba un râs înfricoșat și sălbatic, o apă care lucea între buzele lui lacome de pământ, o țâfnă, o
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ținea clisa până în dreptul bărbiei, îi căscă cu cealaltă mână dinții, și aruncă tot boțul de pământ în gura încă înecată de sânge, după care așteptă cu palma îndesată ca un oblon, pe gura închisă cu sila, să-și dea ochii peste cap și să se înece. - Na, țârcovnicule! Fir-ai al dracului și al lui mă-ta care te-a făcut și te-a-nchinat!... Pământ ai vrut de la mine, pământ ai acum! ^necate-ai cu ce ți-am dăruit eu!... Ochii celui
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
dea ochii peste cap și să se înece. - Na, țârcovnicule! Fir-ai al dracului și al lui mă-ta care te-a făcut și te-a-nchinat!... Pământ ai vrut de la mine, pământ ai acum! ^necate-ai cu ce ți-am dăruit eu!... Ochii celui astupat cu acest cep al mâniei lui Năsturel începuseră să se facă cepe în cap și să-și adune de pe margini, spre mijlocul luminilor șuvițele de sânge, vestitoare ale înecului grabnic. însă pofta de viață, setea de viață a
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
jos tesla pe care Năsturel o lăsase ca nefolositoare și făcând din miezul rărunchilor hac!, ca și când ai avea să despici un nod care se ține prea înverșunat de mijlocul lemnului, sparse țeasta care se ivi în calea loviturii, piezișe și ochiul lui din dreapta zări cu spaimă cum sare în lături, ca o așchie, o parte din cap. Cum țâșnesc departe bucăți storcoșite de creier. Văzu parcă cum se lasă frântă în zgârciurile pielii, urechea, ca o floare închisă în ea însăși
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
evidente - în favoarea prezentării nude, neutre a unor amintiri aparent insignifiante. "Cadrul", reprezentat de orașul misterios din apropierea mării, este vag individualizat încă din primele versuri prin câteva detalii voit banale (lumina slabă a soarelui, marea apărând la capătul vreunei străzi asemenea ochilor albaștri ai unei iubite din alt timp). Aceste detalii reușesc să contureze o atmosferă particulară, propice "conjurării" amintirilor. Ele se ivesc îndată, una după alta, luând forma unor "povești scurte", cu pseudo-evenimente, întâmplări neterminate, spectrale, în fond schițe ale unor
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
-l prinde bine dispus, poate dă muzica mai încet. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari. La a cincea bătaie în ușă, nesimțitul parental deschide asudat, cu un pahar în mână, pradă surescitării și proptindu-și ochii injectați asupra nepoftitului. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l inițieze n-o să aibă curtoazia și fluiditatea pe care mizase inițial. - Bună seara, domnu' Nae. - 'ai noroc. - Știți... - Ce vrei, bă? - Poate dați muzica nițeluș mai încet
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
trecut / Îți jur că n-am mai văzut. Cetățeanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. A trecut de două noaptea. Peste cinci ore ar trebui să se trezească, iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii. O pereche de căști ar face minuni, însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară își promite să se doteze corespunzător și de fiecare dată uită. Și oricum, i-ar fi destul de greu să doarmă cu urechile acoperite
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
e pus la curent cu tribulațiile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur, preluate cu behăituri descreierate de plenul invitaților. De ce mă săruți așa? / Oricum astăzi vei pleca, / Nu vreau, nu vreau mila ta, / Știu că ai pe-altcineva. Plină ochi, scrumiera de pe măsuța de cafea a vecinului zornăie stins, mărturisindu-și solidaritatea involuntară cu suferința iubărețului sedus și abandonat. În colțul din stânga sus al sufrageriei a apărut o crăpătură diagonală, care coboară până deasupra televizorului. Probabil că e acolo de
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
ne-a legat. Cînd l-am tuns pe Luca întîiași dată chel, am chemat-o și pe Ada ca să participe la eveniment. Frizerița a decretat solemn că seamănă grozav cu bunica - adică cu ea - la păr, care tocmai dispărea, la ochi, pe atunci erau albaștrii, și la piele, care a rămas la fel de albă ca și a ei. Cînd doctorul Jules Cohn a intrat în familia noastră ca un salvator al disperărilor mele și ca un vindecător magic al bolilor copilului, cînd
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
îngrozitoare decît orice șef idiot, țicnit, despotic sau toate laolaltă. N-am văzut-o totuși niciodată pe Adriana Bittel, în anii cît am fost colegi, exasperată ori măcar istovită de inevitabil marea cantitate de stupidități banale ce-i trecea pe sub ochi - și era vremea cealaltă, vremea stupidităților impuse, a exercițiilor de tîmpenie obligatorii. își ridica frumoșii ei ochi albaștri din șpalturi și dactilograme, surîdea blînd și dezarmant, ei, da, o imbecilitate, un lung șir de imbecilități, chiar, și ce-i cu
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
Adriana Bittel, în anii cît am fost colegi, exasperată ori măcar istovită de inevitabil marea cantitate de stupidități banale ce-i trecea pe sub ochi - și era vremea cealaltă, vremea stupidităților impuse, a exercițiilor de tîmpenie obligatorii. își ridica frumoșii ei ochi albaștri din șpalturi și dactilograme, surîdea blînd și dezarmant, ei, da, o imbecilitate, un lung șir de imbecilități, chiar, și ce-i cu asta?! Ne-am văzut, mai apoi, de cîteva ori, prima dată după a fost la Paris, pe
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
luați-vă urgent ce mai aveți de luat din dulapuri și cărați-vă " că vreau să fac nani! în loc de asta, o asigur că nicăieri nu mă simt mai bine decât în camera dragei noastre Claudia " unde când mă trezesc " deschid ochii pe Ťcolțul nostalgicť "deși mă mănâncă limba să îi șuier, ca o viperă, soțului ei: -... vezi, Relu, că îți prinde acum bine timpul când ai fost responsabil cu propaganda?! cum să nu-ți amintești ? nu te ocupai tu de gazeta
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
să mă tocmesc prin avocat cu fratele meu? se cheamă că este fratele meu, chiar dacă e vitreg! chiar dacă n-am avut niciodată o relație de familie normală ... în timp ce rosteam fraza, mi-am dat seama că raționamentul meu era șubred în ochii lui Dan: dacă n-am avut o relație normală cu un frate vitreg, de ce ar fi trebuit să îi vând partea mea de moștenire la prețul care îi convine lui? Mai ales dacă iau în calcul veniturile lui Caius Branea
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
din hol unde mă refugiam în ultima vreme. Când s-a luminat și am ieșit tiptil, Daniel era în baie. A stat o groază și a ieșit jenat, cu cearșajul ud, în brațe, îl spălase ca să nu dau eu cu ochii de pata de peste noapte... * Cornel Izvoranu a câștigat războiul, pentru că dosarul lor de familie nu i-a permis lui Daniel să dea admitere la Istorie, facultate marcat ideologică în anii '80. Dar n-a mai apucat să vadă că în
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
vreme dâra consistentă de Egoiste, Chanel,și zâmbetul lui compătimitor față de împleticeala indivizilor low profile, care și-au mâncat mălaiul în comunism. - Nu te lua după Daniel! a spus, împăciuitoare, Nana.Tu n-ai nevoie să fii tot timpul cu ochii pe profit, ca el! Tu încă lucrezi, pensia lui Petru vă ajunge, la amândoi, măcar atât "pentru prețul pe care l-a plătit! Hai, mai ia o sărmăluță, că nu stai tu să faci așa ceva la München! M-am surprins
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]