4,543 matches
-
vechiul regat, pentru că ar da naștere la nemulțumiri în rândurile populației creștine din orașe, întrucât prin scoaterea evreilor din mediul rural și plasarea în mediul urban unele orașe au ajuns cu populația majoritară evreiască. 2) S’ar putea aproba ca orfanii de ambii părinți (circa 5.000) să fie împărțiți la familiile evreești din întreaga țară, sau Comunitatea evreilor să înființeze orfelinate în orașele din Basarabia și Bucovina pentru ei. 3) Bătrâni și cei ce nu pot să muncească să se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii deportați ca pedeapsă sau cu ordine speciale. Față de conjuctura politică și pentru a nu se da naștere la interpretări dăunătoare ordinei interne și relațiunilor noastre politice, se propune ca operațiunea transferării să se facă treptat și în ordinea următoare: - orfanii de ambii părinți sub 18 ani; - invalizii, veteranii și decorații din răsboaele României; - evreii din vechiul regat care întâmplător se găseau în Basarabia și Bucovina la evacuare; - familiile evacuate în Transnistria, fără capii de familie, care se aflau la acea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
calificat nu este specialist ci prin specialiști se înțelege, subchirurgi, tecnicieni-dentiști, conductori, etc., și numai aceștia beneficiază de dreptul de a fi schimbați din 3 în 3 luni, de către M.St.M., nu de C.A., sau C.Terit. 4) Orfanii de război nu au nici un drept în plus față de ceilalți. 5) Nu sunt privilegiați evreii cari au 2-3 copii în detașament ext., după cum nici românii, cari au 7 copii pe front, nu are alte drepturi ca cei ce au un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
, George (22.II.1912, Gogoșu, j. Dolj - 29.X.1957, București), poet și traducător. Orfan de tată (căzut în luptele din Ungaria), F. urmează, la Craiova, gimnaziul și apoi, neavând alte posibilități, liceul militar. Este ofițer în garnizoana din Craiova până în 1934, când intră în Școala Specială de Infanterie din Sibiu, după a cărei absolvire
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
școala primară din satul natal, apoi Colegiul Național Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Între 1949 și 1952, este elev al Liceului „Ienăchiță Văcărescu” și colaborează cu poezii, recenzii, reportaje la gazeta „Chemarea” din Târgoviște, unde și debutează în 1950. Orfan de tată, este nevoit să lucreze ca muncitor necalificat la Sovromtractor din Brașov, perioadă când participă la activitățile cenaclului literar de la clubul uzinei. Timp de trei ani (1953-1955) este elev la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. Reîntors în
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
încercare romanescă, Una din noi e de prisos (1946), iscălită Catrinel, în 1957 D. semnează un alt roman, Jurnalul Aurorei Serafim, povestea unei femei care, după o dezamăgire în dragoste, se dedică îngrijirii și educării copiilor dintr-un cămin de orfani. Scrierea se dorește a fi una psihologică, atenția autoarei focalizându-se asupra prospectării și conturării caracterului eroinei. Între fosta dragoste, dovedită calpă, și comunicarea continuă și pură cu dragostea copiilor, Aurora Serafim trăiește un proces de autoregăsire, ale cărui volute
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
1913; Povestea lui Făt-Frumos, București, 1919; Visuri împlinite, București, 1919; Faptă și răsplată, București, 1920; Iisus Mântuitorul, București, 1921; Ion Săracul, București, 1923; Odinioară, București, 1923; Păcală argat, București, 1924; Răzbunarea Lenuței, București, 1925; Zâna florilor, București, 1926; Povestea unui orfan, București, 1931; Povestea României Mari, București, 1931; Cei doi feți logofeți cu părul de aur, București, 1936; Scrieri, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1971. Traduceri: Euripide, Ifigenia în Aulida, Cluj, 1879, Ifigenia în Taurida, Gherla
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect ce se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume distinct. SCRIERI: Mai ad’una, București, 1904; În mijlocul horelor, București, 1910; Chirchirel și puiul de rândunică, București, 1910
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
IACOBESCU, D. (pseudonim al lui Armand Iacobson; 1893, Craiova - 9.X.1913, București), poet. Este fiul Mariei Dorothea (n. Jensen), austriacă de origine, și al lui Iacob Iacobson, medic. Orfan de tată la cinci ani, I. a urmat școala primară în orașul natal, apoi în București, unde familia se mutase, a absolvit Seminarul Pedagogic Universitar. Avea paisprezece ani când i-a apărut o poezie în „Dumineca” (1907). A scris sub
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
CIOCÂRDIA MATILA, Dimitrie (10.I.1798, Săcueni, j. Dâmbovița - 1.I.1860, București), poet și publicist. Fiu de boier scăpătat, orfan la opt ani, autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
romantici cerebrali, cu model în Dionis, își plăsmuiesc o lume a lor, de oameni singuratici, cu pasiune pentru artă și crezând profund în Dumnezeu. În Emaus, filosoful se străduiește zadarnic să înțeleagă pe cale rațională legile vieții. Asemenea lui, protagoniștii din Orfanul, Înspre soare...și Turnul din Soroceni încearcă să pătrundă intuitiv adevărul care nu se dezvăluie rațiunii și, luminați de suferință, înțeleg că moartea nu este sfârșitul vieții, ci o altă formă a ei. Procedeele narative mai puțin obișnuite motivează, în
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
domnești îi hrăneau himerele. La dascălul Rafail, împreună cu Vasile Cârlova, a învățat greaca modernă, apoi „elinica”, în școala lui Mitilineu. Având o memorie prodigioasă, putea reproduce scene din Sofocle și Euripide, îl știa pe de rost pe Anacreon. În 1827, orfan de ambii părinți, vine la un unchi în București; este elev în clasa de literatură de la școala franceză a lui J. A. Vaillant și leagă acum o prietenie pe viață cu Ion Ghica. Citește pe Voltaire, Boileau, Montesquieu, Lamartine și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
din dieceza sa. Cele mai însemnate momente din perioada 1919-1924, care au arătat implicarea episcopului în buna desfășurare a activității din eparhie, au fost: consacrarea episcopului de Iași Alexandru Theodor Cisar, participarea la ședința de constituire a Comitetului pentru invalizi, orfani și văduve de război, întâlnirea cu regele Ferdinand 523 și cu diferiți miniștri (precum Averescu, Mironescu, Take Ionescu, Ionel I.C. Brătianu), vizita la arhiepiscopul ortodox Gurie,la mitropolitul Basarabiei (Chișinău), mai multe vizite și întâlniri în străinătate, la Roma (audiența
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
70 de ani și după aproape un an de pușcărie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment” pentru că în primele două decenii de după Primul Război Mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Președinta Societății de Ajutorare a Orfanilor de Război, o asociație caritabilă căreia îi donase și o moșie de lângă Iași, la Miroslava. Asociația organiza cămine, școli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscută a Iașiului; arestând-o, Securitatea se gândise să facă din ea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primele două decenii de după Primul Război Mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Președinta Societății de Ajutorare a Orfanilor de Război, o asociație caritabilă căreia îi donase și o moșie de lângă Iași, la Miroslava. Asociația organiza cămine, școli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscută a Iașiului; arestând-o, Securitatea se gândise să facă din ea o verigă a unui posibil proces de spionaj, la un capăt societatea de cherestea de la Londra, adică imperialiștii englezi, la celălalt capăt generalii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au scos evrei din case (În această zonă evreii nu aveau adăposturi antiaeriene) s-au Îngrijit să le golească chiar și de obiecte mărunte, cum ar fi lenjeria de corp, cămăși, ciorapi, veselă de bucătărie, lăsând În urma lor văduve și orfani lipsiți de toate, bătuți și săraci - mulți dintre ei au pierit de foame, uitați În zilele de iarnă În case Înghețate, singurul lor mijloc de existență rămas fiind o sumă infimă pe care Comunitatea o acorda săptămânal, suficientă uneori doar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
străzi cu populația evreiască cea mai săracă. Sărăciunea aceasta după ce a fost lipsită de strictul necesar, a pierdut bărbații, fiii, frații și tații. Jalea după 29 iunie 1941 era Înspăimântătoare, la care se adaugă și o crasă sărăcie. Văduvele și orfanii cei mai mulți se recrutau din această parte. Cât privește partea de sud a orașului: Socola și Nicolina, aceste două cartiere au avut de suferit mai mult de pe urma jafurilor Însă puține pierderi de vieți omenești. În schimb cartierul Socola a Înregistrat execuții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
din Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" i-au reprezentat pe conducătorii locali a zeci de comunități evreiești din Moldova XE "Moldova" care au servit populația fără răsplată, contribuind chiar cu banii lor pentru a veni În ajutorul săracilor, văduvelor și orfanilor, sprijinind instituții și viața evreiască Într-un ocean de dușmănie și incertitudine privind viitorul. O astfel de conducere tradițională a continuat să existe până la evacuarea majorității comunităților mici din localitățile lor, ba chiar și după aceea. Nici „Centrala evreiască” Înființată
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
7 septembrie - rămășițe ale celor cca 20.000 de evrei care au fost duși În ziua pogromului spre curtea Chesturii - și-au găsit casele goale, sparte și jefuite. Case aproape golite de bărbați, de băieți și adolescenți, dar pline de orfani și orfane, de sărăcie și lipsuri Îngrozitoare. Case sparte Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de emoții extrem de puternică, durere, plâns, leșin, auto-Învinuiri, țipete Înăbușite imediat de frica gardienilor publici - totul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Hahamu" : „Acei ce au rămas șîn viațăț În Iași, erau ascunși, prăvăliile lor cu obloanele trase, iar apartul de Încasarea contribuțiilor Comunității, complectamente desorganizat prin dispariția, În aceleași condiții a funcționarilor Însărcinați cu perceperea contribuțiilor. Mii de văduve și orfani trebuiau ajutați, căci mureau de foame. Câțiva fruntași, conducători ai Comunității au umblat pe la acei ce-i știau ascunși În case și au putut colecta sumele necesare pentru Împărțirea primelor ajutoare văduvelor de dată recentă, precum și vechilor noștri pensionari și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
militare și civile din Iași au fost invitate să depună cereri pentru a primi sclavi evrei fără plată. Acest ordin, care s-a Întemeiat pe o lege generală cu privire la statutul militar al evreilor, a avut implicații grave asupra văduvelor și orfanilor, deoarece peste 7.000 de evrei „nu s-au prezentat” la muncă - erau morți, dar „fără acte” corespunzătoare care să confirme că au fost uciși (vezi infra). Cei care nu s-au prezentat „de bună voie șla muncăț... au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vizita cimitirul evreiesc, depunea flori la gropile comune, aprindea lumânări, Împărțea bani celor pe care Îi găsea acolo - datini creștinești adoptate de fapt și de către evrei. Ea a jurat că „până la sfârșitul vieții ei va urmări pedepsirea criminalilor populației evreiești”. Orfanii pogromului Orfelinatul Comunității s-a deschis din nou după ce au fost adunați orfanii ce se Împrăștiaseră peste tot. O parte au fost uciși, iar alții și-au găsit refugiu (În mare parte temporar) la familii evreiești. Imobilul orfelinatului a fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe care Îi găsea acolo - datini creștinești adoptate de fapt și de către evrei. Ea a jurat că „până la sfârșitul vieții ei va urmări pedepsirea criminalilor populației evreiești”. Orfanii pogromului Orfelinatul Comunității s-a deschis din nou după ce au fost adunați orfanii ce se Împrăștiaseră peste tot. O parte au fost uciși, iar alții și-au găsit refugiu (În mare parte temporar) la familii evreiești. Imobilul orfelinatului a fost jefuit și devastat, ca și toate clădirile comunitare evreiești, și a fost necesar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
parte au fost uciși, iar alții și-au găsit refugiu (În mare parte temporar) la familii evreiești. Imobilul orfelinatului a fost jefuit și devastat, ca și toate clădirile comunitare evreiești, și a fost necesar să fie cazați În alt loc. Orfanilor mai vechi li s-au adăugat alții noi, cărora nu le mai rămăsese nici o rudă care să-i Întrețină. Orfelinatul avea peste o mie de copii. La Iași s-a desfășurat un proces necunoscut evreilor din Regat (care nu au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mai săraci decât vecinii lor români săraci. În mai 1942, a vizitat Iașiul un delegat al Centralei evreiești, Cristian Solomon XE "Cristian, Solomon" , el Însuși originar din Iași; el a lăsat o descriere sumbră a situației Comunității, și Îndeosebi a orfanilor. Autoritățile au confiscat spitalul evreiesc, vechi de 250 de ani, iar bolnavii au fost transferați În camere Închiriate. Spitalul de copii Ghelerter a devenit și orfelinat, servind drept adăpost pentru orfani În vârstă de 2-5 ani: „Unuia i-a murit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]