3,808 matches
-
va instala anarhia. Cinci ani mai ț�rziu, c�nd anarhia a sc? pat din lan? , Iorga scria: �Fascismul spaniol va �ncerca s? �nrobeasc? g�ndirea, a? a cum face orice dictatur? �. Dar Iorga era �nsp? im�ntat de spectacolul ororilor dezl? n?uite. El era de p? rere c? influen? a sovietic? nu explică acest lucru, explică? ia fiind caracterul na? ional. �ntreba �ns?: �Ce face sistemul de educa? ie din Spania? � C�nd Franco ? i?a f? cut Declară? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a trecut prin mari suferin? e. �n Balcani, aceast? r? scruce a istoriei aflat? �ntre dou? continente ? i dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea a Ambasadorului german Fabricius ? i a Doctorului Naubacher, ca ? i transferarea lor �n incinta ambasadei le? a salvat via? a. Era oare Iorga la curent cu aceste evenimente? Nu. Numai c�teva ore s? au scurs �ntre s? v�r? irea ororilor de la Bucure? ți ? i r? pirea lui Iorga, a? a c? ? tirile (? în�nd cont de suprimarea total? a difuz? rîi lor) n? ar fi putut ajunge la Sinaia. Reconstituind ultima zi a vie? îi lui Iorga, se pare c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g?seasc? o solu? ie constructiv? , iar situa? ia această s? a men? inut mult dup? ce el p? r? sise scenă. O asemenea solu? ie se sper? c? va ap? rea �n secolul urm? tor �n cadrul unei Europe Unite. Dup? ororile celor dou? r? zboaie mondiale, na? iunile Europei au �n? eles c? un r? zboi �ntre ele poate deveni inimaginabil numai dac? �?i cupleaz? economiile. Procesul acesta este destul de avansat. Totu? i, nep? sarea ? i nechibzuita pasivitate a Europei fă?? de actuala
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
desfășurat urlând patetic, demagogic "Bandiera rossa". Conflictul dintre forța scenică de neimaginat a simbolului revoluționar și derizoriul personalității celui care îl poartă creează o neînchipuită tensiune. N-am simțit niciodată, ca o mușcătură în carne, până la os, o mai adâncă oroare față de pervertirea simbolului revoluției. Revoluția ca stindard al compromisului nimic mai jignitor... Marele actor Liviu Rozorea era actorul emblematic al lui Alexa, actorul ce-i împlinea proiectele și satisfăcea așteptările. O asemenea întâlnire se produce rar și ea e sursa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
accentul fiind pus dimpotrivă pe nivelul simbolico-mitic al narațiunilor, ceea ce, în varii combinații dramatice și tragice, dă o poeticitate grea, tensionată, aspră. Va reveni tîrziu la mit în Ana, după ce mai întîi, la scurt timp de la prăbușirea sistemului comunist, explorase ororile morale ale vechiului regim în Vinovatul (1991), pentru ca, după o pauză de aproape două decenii, să propună și Luna verde replică tăioasă adresată modei "noului val" cinematografic autohton afirmat între timp, pe al cărui teritoriu tematic și tipologic intra cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imens desfășurat urlând patetic "Bandiera rossa". Conflictul dintre forța scenică de neimaginat a simbolului revoluționar și derizoriul personalității celui care îl poartă creează o neînchipuită tensiune. N-am simțit niciodată, ca o mușcătură în carne, până la os, o mai adâncă oroare față de pervertirea acestei superbe atitudini a umanității. Revoluția ca stindard al compromisului nimic mai jignitor... (George Banu) În piesa Procurorul, de scriitorul bulgar G. Djagarov, pe un decupaj scenic propriu, Alexa Visarion a tensionat sensurile cu o vigoare ce depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem spune că societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții declanșatoare de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
preveni producerea unor violențe de proporții mondiale, nu fuseseră suficiente. După Conferință de la Yalta, din 1945, este creată Organizația Națiunilor Unite (ONU), care înlocuiește Liga Națiunilor. în 1948, ONU impune Declarația Universală a Drepturilor Omului. în Preambulul acesteia, marcat de ororile conflagrației abia încheiate, Declarația stipula „recunoașterea demnității inerente și al drepturilor egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei omenirii pe fundamentul libertății, al justiției și păcii în lume”. Tot în Preambul se menționează că „toți oamenii sunt născuți liberi și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate fi transformat în mecanism de apărare și scut protector împotriva unei experiențe eminamente dramatice și crude, cum este cea a războiului însuși. Concret, asistăm la o emoționantă metamorfoză, condusă de un adult, care pentru a-și proteja copilul de ororile războiului reconfigurează și reclădește realitatea înfricoșătoare din jur prin lentila umorului. Voltaire (apud Moody, 1980, p. 53) spunea că „cerul ne-a dăruit două lucruri pentru a contrabalansa multiplele încercări ale vieții: speranța și somnul”. La care noi vom adăuga
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
salvamont, salvamar), chirurgi, jurnaliști (care realizează reportaje pe marginea unor dezastre) etc. Nu trebuie să uităm însă că mass-media, care face de prea multe ori, un veritabil cult pentru divertismentul facil și senzaționalul oripilant, expune publicul unor infuzii nesfârșite de orori, violențe și dramatisme de tot felul. Este și motivul pentru care trăim neîncetat într-o baie de angoasă. Invocând același autor, vom observa că această formă de intervenție își începe cariera în anul 1983, prin J. Mitchell, care a inițiat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau i-au amenințat viața sau care erau periculoase, cu un potențial mare de a produce injurii serioase sau care-i amenințau integritatea fizică a persoanei sau a altora. 2. Răspunsul persoanei la situație a fost de teamă intensă, neputință, oroare. în cazul copiilor se poate manifesta printr-un comportament agitat, dezorganizat. Criteriu B: amintiri intruzive Evenimentul traumatic este retrăit cu persistență în cel puțin unul dintre modurile următoare: 1. reactualizarea recurentă și intruzivă a unor amintiri supărătoare legate de eveniment
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemănătoare cu cele ale României făcuse în Comitetul celor 18 Republica Arabă Unită, la 26 septembrie 1967 și aveau să întreprindă Nigeria, la 2 noiembrie, Elveția, la 17 noiembrie și Spania, la 8 februarie 1968. Japonia, țara care cunoscuse deja ororile unor bombardamente atomice, ceruse în septembrie 1967 în Adunarea generală a ONU puterilor nucleare să adopte măsuri menite să garanteze securitatea țărilor nenucleare împotriva atacului sau amenințării cu folosirea armelor nucleare. Se crea astfel o presiune internațională care determina adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de pîlcul de gaițe gureșe, se îndreaptă fuguța, de ce n-ar avea și Bucureștii, capitala sîngeroasei revoluții anticomuniste, un memorial al holocaustului roșu, în care să fie prezente și Canalul, și Gherla, și Aiudul, și Piteștiul, cu sinistrul cortegiu de orori comise de cei ce, după război, au înfipt ghearele în grumazul țării și care nici astăzi nu vor să și le scoată? Să nu așteptăm ca răspunsul la această amară întrebare să vină din partea recentului vizitator al Washingtonului. 16 aprilie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ce nu găsește persoana hipertelevizatului potentat timp și pentru alt subiect, mult mai marcat de istorie sîngeroasă decît cel recent invocat: gulagul românesc. De cîte ori ar trebui să apară... pă post ahtiatul de putere de azi pentru a deplînge ororile de la Canal, de la Jilava, de la Aiud, de la Gherla, de la Reghin, de la Pitești, de la Sighet, de la Tîrgoviște, de la Galata, din munți? Cît de simplu i-ar fi președintelui perpetuu ales să facă un mic (mic?) calcul al victimelor legionare (oricum condamnabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în actualul regim. Vina enormă a comunismului violent își răsfrîngea destinația și asupra atîtor torționari care-și duceau (și-și duc) zilele în seninătate și siguranță. Seninătate și siguranță asigurate de moștenitorii și complicii schingiuitorilor. Mai are serialul acesta al ororii și acum aceeași motivație? Acum, cînd comunismul rezidual a fost măturat (cel puțin teoretic) în urma alegerilor din noiembrie? Poate nu chiar aceeași, poate nu în măsura în care el se adresa unor figuri sinistre, protejate de vechiul regim, dar nimic din încărcătura lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
harta în față, lăsîndu-ne impresia unui strateg profesionist, Ernst Jünger, coșcogea ofițer de Wermacht (ocupant al Parisului), dar și scriitor deja celebru la acea vreme și învederat umanist, nu se lasă defel frapat, așa ne dă a înțelege, de cursul ororilor. De altfel și notează, pe 15 februarie 1944, în Jurnal, referindu-se, evident contaminat, la atitudinea unui camarad-condeier: "E straniu cum pana i se face mai ușoară și mai liberă pe măsură ce distrugerea avansează. Dincolo de lumea de foc odihnește ceva tainic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce vede ochiul nostru cîrcotaș în pînza francezului autoexilat? Vede cum formele sînt neîndurător de nete, de nemilos delimitate, decupate chiar, agresînd întrucîtva contemplarea. Mai vede cum, vai, albul văros al bonetelor carmelite, în care își fac loc și reflexe, oroare! de albastru metalic, stă strident lîngă marea pată de roșu pe care se desfășoară lupta lui Iacov cu îngerul. Ce ar fi spus academizantul Puvis de Chavanne de la care de altfel insurgentul artist învățase alfabetul meseriei ce ar fi putut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura (chestiune de bun simț), ci cu sculptura: de ce, dom'le, să dărîmăm statuile lui Lenin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bănuț (provenit de unde?), în loc să-l dea pe un covrig, acești hămesiți, cu aspectul lor famelic, de lumea a treia, îl dau pe idioatele pocnitori - toți pirotehniștii ăștia jalnici trebuie remarcat poartă invariabil fes; e o modă a fesului, însușită, ce oroare! și de alți tineri, unii dintre ei destul de curăței, acompaniindu-și însă partenerele (de altfel, cu valpurgice și frumoase coame) cu fesul ce le dă un dubios aer de neajutorați sexual; fes care provine, de unde?, de la sportivi? de la Conu Leonida
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comunist. Nu trebuie omis din actuala fierbinte ecuație nici mentalul încă viu al celor ce au avut de îndurat direct efectele fascismului rasist. Ce similitudine stupefiantă e între acea Europă postbelică (infestată de sovietism), care a rememorat permanent (și justificat) ororile fascismului, uitînd, făcîndu-se că uită țările abandonate comunismului sovietic, ce asemănare îngrijorătoare deci între momentul de atunci și cel de astăzi, cînd comunismul se vede prea bine nu a predat încă armele după prăbușire! Aceeași Vest-Europă egoistă, cu mare grijă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
voia să-l suprime pe Napoleon, Friedrich Staaps, în 1809. Din perspectiva recentului atentat din America, austriacul cel puțin îl citea pe Schiller. Chiar dacă avea (per)misie de la cel de sus ca să înfăptuiască atentatul. Și avea și-un nume, rămas, oroare!, nemuritor. Și, hazard!, eșuase. Pe cînd strigoii deveniți proiectile, la World Trade Center, vor rămîne doar două nuci de cocos blestemat-anonime. Chiar dacă l-au înfulecat, între antrenamente, pe Alah. Și chiar dacă n-au eșuat. Aflîndu-se în expoziția mai recelui Monet
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e vînzolit sîmbăta de coloanele de mașini staniolate și împăpușate, sunînd din claxoane și alarme. Aceleași care excedează, doar după doi-trei ani, completele de judecată cu răcnetele motivelor de divorț. "Strigătul" nordicului Edvard Munch (1863-1944) e biet scîncet pe lîngă ororile urlate de insurgenții frescangii mexicani Siqueiros, Orozco, Rivera, la începutul secolului XX. Preluate, nemestecat, via Moscova, de-ai noștri artiști ai poporului și care, și-acum, ne-ațin calea pe... magistralele epocilor de aur. De cîte ori dau, în bibliotecă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iluziei. Pe moment, punctînd doar ce ne-a ieșit în cale după căderea pe gheață; - încercînd (culmea oportunismului, dar și a naivității!) să obțin înțelegerea (pecuniară) a C.J.-ului ieșean în tipărirea proiectatului meu album Uși ieșene celebre, a trebuit oroare! să străbat culoarele din Casa pătrată, pentru a ajunge la ușile "puterii"; înainte de toate, revulsiva impresie că pe bătutele preșuri ceaușiste mărșăluiesc aceleași fantome late-n funduri, care au deturnat pentru totdeauna efigia nobilă a Iașului; așa-mi trebuie! mi-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eventual releva hibe structurale, eradicabile, poate, ci, dramatic, pentru că o spun cu dureroasă pornire aici, în est (în sud-est) nu se poate scrie roman mare. Romanul mare, memorabil, se scrie acum doar în Occident.. Un Occident care nu a cunoscut ororile și răsturnările Răsăritului. Și care-și scrie cu mult firesc viața-i firească, necontaminată de nocivele tezisme ale nefericitelor noastre destine. Dacă văicărelile privind romanul actual s-ar limita doar la situația autohtonă, încă ar fi cît de cît suportabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]