3,774 matches
-
seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne” „trec urșii spre izvoare cu botul sângerând de mure, / un cerb flocos își spală barba în roua ierbilor lăptoasă”. Dominantă în poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
fereastră Și-n fruntea lui, cu sânge și cu soare am să scriu Lozinca de aramă a luptei de partid: Cine nu e cu noi, e Împotriva noastră! Și de crăpați de ciuda: n-am să mă sinucid! Știu mai pândesc prin țară tâlhari și trădătorii Și pregătesc În taină pumnalul pe la spate. Dar noi am Învățat din zilele cu nori Cum să strivim veninul năpârcilor turbate. (Ă). N-am terminat! Mi-e inima tot trează. Tovarășilor noștri mai am să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noi Într-o lumină idilică; dușmanul nu a fost răpus, lupta de clasă mai dăinuie. Iată-l pe chiaburul Misir uneltind Împotriva bucuriei sătenilor săi: «Suduie-n noapte pe negre poteci, brațele Îi cad mai slabe, mai reci, dar viclean pândește, ar goli În noapte dimineața caldă de miere și de lapte». Eroului lui Dan Deșliu «I-o fi zicând Ionuț, Constantin, ori Culai» Îl vedem muncind, bucurându-se de muncă Împreună cu tovarășii săi de pe șantier. Cântec În cinstea lui 7
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În acea vreme: „Starea de spirit a omului muncii se evidențiază, Între altele, printr-un optimism lucid, printr-o concentrare statornică asupra obiectului ce-i iese din mâini. El se uită Încordat În jur, ca nu cumva acei ce-i pândesc veninos mișcările, să i-l fure ori Înstrăineze, Întâmpinându-și rezultatele sforțărilor lui cu o Înaltă, dar În fond modestă mândrie, inima lui solicită cântecul liric, Însărcinat să-i exalte opera, și să i-o transmită. Spre a-și Înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Rebreanu (feciorul lui Miron Iuga sau ușurateca dar fascinant de frumoasa Nadina). Aici, imaginea de ploșnițe a boieroaicelor dela curtea Vorvorenilor e realizată cu extraordinară măiestrie. Bătrână pe jumătate nebună, bolnavă, murdară, zgârcită și câinoasă, sora-sa care o pândește spre a o moșteni, nepoate vicioasă, iată o faună descinzînd din cea a Arnotenilor lui Matei Caragiale, fără sclipirea de fluturi de noapte, de mister pe care acesta le-o dădea. (Ă). În al doilea rând, Petru Dumitriu Își propune
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nedreaptă și putredă Întocmire socială, departe de superstiții și discriminări rasiale». D-sa uită Însă că această «liniște» și aceste «scutiri» s-au câștigat prin lupta dârză de zi cu zi și se Întăresc În luptă Împotriva celor care ne pândesc dreptul la liniște. Că R. Petrescu - care e atât de bine informat, Încât scrie negru pe alb, că ultima Întrunire a Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești s-a ținut la Praga (și nu la Budapesta) și care se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În vechile hrisoave, transformările esențiale pe care le-a suferit țara noastră după 23 August (Ă). (Ă). Prin utilizarea unui astfel de procedeu de Înregistrare lirică, poemul capătă o extensiune care sfârșește prin a deveni obositoare. În direcția măiestriei Îl pândește o anumită primejdie pe poetul Chivărei Roșii. (Ă). Problema evitării abstractului, a generalului sărăcit de semnificații vii, este actuală pentru poetul clujean Victor Felea. Poemul A noastră imensă dimineață publicat de el În Lupta Ardealului nr. 1221, are același caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestei discuții este că drumul urmat de poezia lui 23 August În ultimii ani se identifică pe de-a-ntregul cu evoluția ascendentă a Întregi noastre poezii noi. Și nu numai atât. Aceleași principii care amenință progresul calitativ al liricii noastre pândesc și poezia Închinată marilor evenimente istorice. Pentru că, spre deosebire de bâlbâială dementă a poeziei dirijate În Occident de esteții trusturilor, poezia noastră referitoare la marile sărbători ale poporului nu mai Îndeplinește funcțiunea unui ritual convențional și sterp. Îmbinându-se armonios cu temele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e decor În această poezie (Ă). (Ă). În realitate viața la Canal nu este așa cum apare În poezie. (Ă). Alexandru Andrițoiu știe că o construcție ca aceea a Canalului e pândită cu ură de nenumărați dușmani și o spune: «Dușmanul de aceea se tot zbate, Îi fierbe sângele și face spume». El nu demască Însă pe acești dușmani, nu ne arată concret cum acționează, sub ce chipuri se ascund, ce mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
imaginea complexă a realității. În poezia lui Vasile Iosif, Spre altă viață, din volumul Altfel de cântec, unde ni se vorbește de constituirea unei gospodării colective, chiaburii nu sunt uitați, dar ei sunt amintiți doar ca niște exploatatori Îngrădiți, neputincioși: «Pândesc turbați chiaburii după gard. Tânjesc să pună stăvili vieții noi. I-au Îngrădit și-acuma nu mai ard În focul urii lor de chiaburoi! (Ă)». Într-o altă bucată, Demascare, V. Iosif ne Înfățișează demascarea unui chiabur ca fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Viața românească 11”: „În special din acest punct de vedere, al unei originalități bine marcate, apariția primului volum de poezii al tânărului poet A. E. Baconsky reprezintă un fapt Îmbucurător, care merită o atenție deosebită. (Ă). Baconsky este Însă pândit de o primejdie serioasă: aceea de a aluneca de la originalitate la manieră. Spuneam că el nu repetă șabloanele curente, șabloanele altora. Dar se repetă pe sine Însuși, reluând la infinit un șablon pe care l-a confecționat singur și care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alunecarea: de la simplitate, vigoare și frământare teoretică la platitudine, emfază și subiectivism. (Ă). Ce valoare poate avea de pildă o imagine răsuflată ca aceea În care chiaburii sunt Înfățișați ca niște șerpi veninoși: «Șerpi cu-nveninate mușcături Stau În ascunzișuri și pândesc». sau aplicarea epitetului „negre” pentru a desemna planurile acelorași chiaburi? (Ă). Dar faptul cel mai grav, primejdia cea mai mare o constituie un alt clișeu repetat la nesfârșit: prezența emfatică a poetului. Oricând și oriunde, poetul vorbește În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sale - lipsea noua creație de profunzime și Înscriere pe coordonata tradițional-progresistă, dacă formalismul era o tristă moștenire burgheză care nu putea reda convingător preaplinul realității de tip nou, iată că tot În acest an o altă tendință primejdioasă pare că pândește poezia: cultul eului liric, În defavoarea eului colectiv (recte masele), Îndepărtarea poetului de la grijile și sarcinile colective și apropierea de intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric: individualismul. Abia infiltrat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prezenți trebuie să bage bine de seamă, ca nu cumva halca de osînză să le julească urechile sau chiar să-i arunce peste bord. Unul dintre harponiști înaintează atunci, cu o armă lungă și tăioasă, numită „sabie de abordare“ și, pîndind un moment prielnic, decupează cu îndemînare o gaură enormă în partea inferioară a hartanului legănător. Apoi, capătul celui de-al doilea palanc e introdus în această gaură, pentru a fixa grăsimea și a pregăti operațiunile următoare. Drept care, dibaciul spadasin - avertizîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dacă bancherul dumitale dă faliment, te prăbușești odată cu el; dacă farmacistul îți vîră din greșeală otravă în hapuri, mori. E adevărat că, printr-o maximă prudență, omul e în stare să evite aceste dezastre și numeroase alte nenorociri ce-i pîndesc viața. Dar oricît de atent aș fi manevrat „saula de maimuță“ a lui Queequeg, cîteodată o smucea cu atîta putere, încît era cît pe ce să cad peste bord. Și nu puteam să uit că, orice aș fi făcut, eram
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lumină pîlpîitoaree și tulbure pe spinarea neagră și lucioasă a monstrului și pe valurile nocturne ce se frecau încet de el, ca de-o plajă întinsă. Ahab și toți oamenii lui, afară de Fedallah, păreau că dorm; acesta, ghemuit la prova, pîndea rechinii ce se roteau ca niște fantome în jurul cașalotului mort, izbind cu cozile lor scîndurile ușoare, de cedru, ale ambarcațiunii. în văzduh vibra un zgomot asemănător gemetelor scoase de strigoii locuitorilor din Gomora, peste care s-a abătut ploaia de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noi. între timp, dulgherul îi meșteri lui Ahab un alt picior, din chila sfărîmată a ambarcațiunii sale. Iar Ahab, întocmai ca noaptea trecută, rămase parcă înșurubat în spiraiul cabinei, privind, pe sub borurile pălăriei, drept spre răsărit, aidoma unui heliotrop care pîndește primele raze ale soarelui. Capitolul CXXXIV VÎNĂTOAREA - A TREIA ZI Dimineața celei de-a treia zile răsări luminoasă și proaspătă; veghetorul singuratic de pe arborele-trinchet fu înlocuit încă o dată de o armată întreagă de marinari, care se cațărară în arboradă, ocupînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
soarelui. Ce faci, Tashtego? Vreau să-ți aud ciocanul! O, voi, catarge, turlele mele de neînfrînt! Tu, chilă trainică și tu, cocă lovită numai de zei, tu, punte de nădejde, tu, cîrmă trufașă și tu, prova îndreptată spre Pol - corabie pîndită de o moarte glorioasă! Ți-e dat să pieri fără mine? Să fiu lipsit oare de ultima vanitate a celor mai de rînd căpitani naufragiați? O, singuratică moarte la capătul unei vieți singuratice! Acum simt că măreția mea sublimă e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
SĂLARD 321 338,00 338,00 0,00 SZABO IOAN, FEHER IOSIF ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 185 BIHOR SĂLARD 326 4.493,00 4.493,00 0,00 COEVARI RODICA, KRIZSAN IULIU ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 186 BIHOR SĂLARD 329 2.626,00 2.626,00 0,00 PÂNDI PIROSKA, KIRALY SANDOR ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 187 BIHOR SĂLARD 331 545,00 545,00 0,00 KIRALY DANIEL, GUBA EUGEN ────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────────── 188 BIHOR SĂLARD 336 620,00 620,00 0,00 KOROSI IMRE, KOROSI IOLANA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 189 BIHOR SĂLARD 338 871,00 871,00 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189411_a_190740]
-
287 BIHOR SĂLARD 890 7.027,00 7.027,00 0,00 HIZO SANDOR ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 288 BIHOR SĂLARD 893 1.068,00 1.068,00 0,00 HIZO SANDOR ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 289 BIHOR SĂLARD 896 1.651,00 1.651,00 0,00 PÂNDI ALEXANDRU, KISS VIOLETA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 290 BIHOR SĂLARD 917 2.085,00 2.085,00 0,00 KIRALY PIROSKA, KIRALY GHEZA ──────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────── 291 BIHOR SĂLARD 929 234,00 234,00 0,00 OLTEANU VASILE, PETE ȘTEFAN ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 292 BIHOR SĂLARD 932 3.141,00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189411_a_190740]
-
e drept, nu știam dacă va mai continua și dacă da... cum și, mai ales, până unde. Și iată că Întâmplarea, maștera-meșteră a devenirii noastre artistice, ne-a scos în cale fabuloasa tentație a Înghițitorului de săbii. Ce va fi? Pândiți-o în pagina șase a săptămânalelor de poimâine printre cuvintele încrucișate, într-o îmbârligare dungată, încă de ieri sau alaltăieri. Acolo și poate nu numai acolo, s-ar putea să vi se arate, (uneori în straie vărgate) ziua de poimâine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dată. Doar că acum port rochie și ruj, mi-am lăsat foile și pixul acasă și pe langă mine mișună necunoscuți curioși și nițel agitați. Cei mai în vârstă schimbă locurile ca să vadă mai bine, mai tot, iar cei tineri pândesc în găști zgomotoase scaunele invitaților care n-au ajuns încă. Forfotește sala, telefoanele mobile se închid pe rând și în aer e un chef de joc și bine. Au uitat să strângă decorul, așa pare murmură o voce în dreapta. Au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
abia vizibile ale realității scenice. Și asta în măsura în care, ne dă de înțeles autorul, formele, evidențele sunt la îndemâna tuturor, în timp ce acel "ceva" care unește așteptările spectatorului și jocul actorului, opera și execuția ei într-un cuvânt "vraja" spectacolului se cere căutat, pândit în cele mai ascunse locuri ale reprezentației. Probând această rară calitate de a vedea dincolo de lucruri, Alexa Visarion folosește adeseori mijloacele metaforei sau cele ale metonimiei, însă nu pentru a oculta realul creației, ci pentru a face posibilă străluminarea straturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
le au. Ei nu caută să înțeleagă viața, ci pur și simplu nasc viață care trebuie înțeleasă. Și cu aceeași dorință de înțelegere m-am apropiat de Bătrânul de Gorki și-am deslușit în această lume semne de întrebare care pândesc și-năuntrul meu și pe care Gorki m-a ajutat să le eliberez. Ce mă interesează la acest autor este disperarea personajelor în raport cu dorința lor de a se împlini. Am montat Barbarii vrând să înțeleg stare ciclică de descătușare grotescă și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
confruntările umane. Starea mea e un amestec de stări. E o veghe în care frica și câteodată nostalgia copilăriei s-au îngemănt în ceva ciudat, la răspântia dintre tinerețe și bătrânețe, fără a se mai vedea în afară, ci numai pândindu-se înăuntru. Cred că trebuie să continui jocul, cred că trebuie să mă ofer până la capăt, cred că am obligația de a nu renunța, atunci când renunțarea e un lucru atât de firesc... Deci, nu vreau, dar o să încerc să fac
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]