6,411 matches
-
1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976) -, Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește tehnica lirică, într-un secol dominat de
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
alături de laconismul schițelor lui Nicolae Velea și amintesc uneori de primele scrieri ale lui Marin Preda. Deși n-a perseverat, autorul lor rămâne unul dintre puținii reprezentanți de seamă ai genului scurt de la noi. Majoritatea textelor au drept cadru satul părintesc și coboară, de cele mai multe ori, spre amintirile copilăriei. Povestitorul se plasează în logica personajului copil, de unde un stil al sincopei logice, tipic infantile, cu câștig imediat în calitatea atmosferei și în încărcătura poetică. Vaca bătrână e o piesă antologică, reluată
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
și Banat. Neputând să opteze pentru o carieră didactică din motive de sănătate, G. se îndreaptă încă din studenție spre îndeletnicirea de jurnalist. Poate că și contactul intens al adolescentului cu periodicele românești ale vremii, care nu lipseau din casa părintească, l-a convins să-și dedice mai bine de patru decenii din viață colaborării la diferite publicații, dar mai cu seamă activității de editare a lor. Își face ucenicia ca reporter la ziarul „Poporul” (1881), apoi la „Națiunea” (1882) și
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
bildungsroman: romanul unei formări intense și zbuciumate, în care istoria nefericirii unei familii se confundă cu istoria nefericirii unei țări. Limanul imaginar al tuturor acestor vicisitudini, locul amniotic-izbăvitor, ferit de tirania și anxietățile istoriei-tăvălug, este „calidorul”, veranda sau prispa casei părintești din Mana, satul copilăriei scriitorului. Roman liric, în care amintirile copilului se ancorează în istorie prin apelul la memoria adulților, Din calidor (cu o primă versiune publicată în limba franceză, în 1987) aduce în spațiul scriiturii imaginea unei Basarabii idilice
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
, Mihail (5.XI.1819, Botoșani - 5.V.1844, Fălticeni), poet. Descendent dintr-o familie de boieri luminați (un frate, Iorgu, a colaborat, la „Biblioteca românescă” a lui Zaharia Carcalechi), C. a învățat în casa părintească cu pedagogul G. de Duchet și la gimnaziile din Pesta și Cernăuți. În 1837 era pregătit să pornească spre Germania, pentru desăvârșirea studiilor. Boala tatălui său l-a silit să se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
așa cum vreau eu să fiu văzut”); 4. nevoia de a încorpora, de a-l înghiți pe celălalt în relație; doar în măsura în care poate face acest lucru, se simtă validat. Partenerul nu este decât o parte din sine însuși. Partenerul simbolizează dragostea părintească posesivă, al cărei mesaj era: „Tu ești o parte din mine, tu ești eu și de aceea te iubesc”. A și pierde partenerul semnifică a se pierde pe sine („Nu pot exista fără tine!”) și senzația ce o trăiește este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru familie, și având efecte negative generalizate în dezvoltarea copilului, a generat în ultimele decenii numeroase studii care urmăreau reliefarea posibililor factori de protecție ai copiilor, în cadrul familiilor sărace. S-a descoperit că responsivitatea părinților față de semnalele copilului, precum și căldura părintească, sunt cei mai buni factori protectori (Whittaker et al., 2010). Un alt factor major de risc documentat prin numeroase cercetări este afilierea adolescenților la grupuri de vârstă cu comportamente delincvente. Chiar și în astfel de cazuri, cercetări din ultimul timp
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lipsei de valoare, al incapacității lui de a se face iubit. Din păcate, adesea există un comportament de stigmatizare și marginalizare al colegilor față de acești copii. în grădiniță sau în școală, în raport cu adultul educator care preia o parte din funcțiile părintești, precum și între colegii de vârstă mai siguri de ei sau mai agresivi, copilul venind din familie cu o stimă de sine joasă va ocupa de la bun început un loc marginal, neparticipativ. Marginalizarea reprezintă un factor de risc major, atât pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu sunt atât cei care "creează", cât cei care adună, cei care colecționează, uneori "fură" sau chiar mistifică și în esență cei care "dețin". Una dintre primele narațiuni ale literaturii române este aceea a răscolirii în lăzile din podul casei părintești, în căutarea cărților și a manuscriselor. Asta povestește Negruzzi în Cum am învățat românește: Am alergat la biblioteca tatălui meu, care era într-o ladă mare, purure deschsă, în coridor. Ajutat de o slugă, i-am făcut inventariul, și printre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pierdut. C. I.: Păi, nu s-au pierdut, că doar nu s-au risipit luate de vânt. Familia dumneavoastră și toate familiile deportate au fost tâlhărite de către regimul și statul comunist. R. R.: Exact. După 1989, eu am demolat casa părintească pentru că furaseră geamurile, ușile și am stricat și un singur hambar. Gestionarul de acolo mi-a zis că nu este al meu și i-am replicat: "domnule, am avut vreo 3 hambare, coșere, un șopron mare, un hangar care adăpostea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
strângerea gloabelor care constituiau surse de îmbogățire a. strângătorilor lor. Curtenii erau slujitorii curții domnești și plăteau visteriei o dajdie care era una mai mare decât una obișnuită, țărănească, unul din ei, într-un document, dă altuia casa și ocina părintească tocmai pentru a scăpa de curtănie și a reveni la plata dajdei țărănești: „1624 august 29. Radu Vodă întărește lui Dumitrașco Fulger Diacul, din Todirești, «niște case în sat, ale lui Gheorghe, fiul lui Ștefan Danco. Pentru căce au fugit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era o dihanie de o urâțenie de nedescris: galben, sfrijit și, deși îmbrăcat nemțește, era de o murdărie grozavă. Am ascultat tot ce a spus, apoi, în urmă - ca să mă scap de el - i-am dat și eu câteva sfaturi părintești, ca de pildă, să se puie pe lucru, să caute să muncească să-și poată ține nevasta etc., și i-am dat drumul. În sfârșit, abia se golise odaia, și pe când mă tot gândeam la fetișcana aceea, mă pomenesc deodată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
școli existau și clase medii și superioare, în care se urmărea și pregătirea preoților. Bucvarul de la 1755 (primul abecedar în limba română) era destinat chiar din prefață „tuturor preoților, părinților, ispravnicilor, stăpânilor și către toți cei ce au un nume părintesc peste copiii cei mici" (Șt. Bârsănescu, Academia Domnească din Iași, 1962, p. 49). Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la episcopii, au fost și în timpurile mai vechi, „chiar și pe la sate". Altfel nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care să merite mai îndeosebi, aceasta este clasa muncitorilor de pământ a țăranilor; numai trecutul lor nu se poate zice că au fost fericit, soarta lor trebuie a se schimba (art. 46 din Convenție) reclamă neapărat îmbunătățirea condiției țăranilor; inima părintească a Domnului și concursul luminat și patriotic al puterilor legiuitoare va face ca cu o zi mai înainte făgăduita îmbunătățire să devie un adevăr în Principatele Unite. Până atuncea însă, legea actuală care regulează relațiile reciproace dintre proprietate și dintre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adese ori printre dânșii, veți face să intre în inima lor mângâierea și credința unei curânde îmbunătățiri, dar tot odată veți stabili orice spirit de ură, împotrivire și tulburare. Le veți arata că pentru ca ei să atragă și să merite părinteasca îngrijire a Domnului și dreptatea corpurilor legiuitoare, ca să fie demni de îmbunătățirea ce le era garantată de Convenție, mijlocul cel mai bun este ca să dovedească că ei sunt oameni de rânduială, de pace și de legalitate. Este ca ei să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reunită cu România prin războiul independenței sunt alte și alte reușite ale marelui om politic care a fost M. Kogălniceanu, stins din viață la Paris la 20 iunie 1891 (vezi și Analele Academiei Române, Tom XLI, 1920-1921, Cunoscându-l din casa părintească de la Cornești - Miroslava, Dimitrie Anghel (16 iulie 1872-13 noiembrie 1914), poetul „universului floral, al amintirii și al fanteziei" - cum îl definește prof. G.G. Ursu, portretizându-l, ni-l înfățișează cu simpatie pe Kogălniceanu: „pântecele enorm era boltit peste picioarele scurte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată de Domnul Nostru Iisus Hristos"712. Textul explica datoria părintelui de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
picioare datoriile strict impuse de Dumnezeu sau de Biserică sau de chemarea lor"802. Redactorul revistei Aurora franciscană a oferit un răspuns diplomatic la cele afirmate de episcop: "Mulțumim Prea Sfînțitului nostru Episcop pentru Binecuvântarea, pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate cele recomandate și arătându-ne mereu fii devotați ai Sfintei Biserici"803. Publicațiile catolice apăreau așadar în urma consimțământului episcopului diecezei, care oferea unele sugestii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are partea ei de exces și oricât de edificatoare ar fi ea, își va primi sancțiunea. Dar și alte povești exemplare ne alertează asupra limitelor ospitalității, asupra modului insidios în care aceasta alunecă spre exces. Revenind la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece într-o limbă străină, rece și abstractă, în timp ce el se entuziasmează și adoră o limbă caldă, pestriță precum idișul. Prin relația cu familia și casa părintească, prin personajele sale exilate în locuri ostile, prin chiar relația sa cu limbile în care scrie, în care vorbește și cea care îi place, Kafka rămâne un oaspete dificil și un străin etern în căutarea unei ospitalități rare, oferită doar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vor îndemna, o dată se poate întâmpla, și-i vor aduce aminte de patria sa.: "Ulise, nu uita de țară, de ți-i scris să scapi cu viață din atâtea primejdii și să-ți vezi curtea ta cea înaltă și moșia părinteasca!" (10.472-474)43. Orice ospitalitate presupune și plecare. Și acesta e un semn de bună ospitalitate. Dorința de a fi gazdă Tânărul Telemah plecat din Itaca în căutarea unor vești despre tatăl său este primit, în două rânduri, de gazde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se ivească gândul unui sfârșit - desigur provizoriu, efemer, momentan -, dar al unui sfârșit surprins în trăirea clipei. De aceea imaginea acestei odihne face să apară și aceea arhetipală a unui cuplu, a unui cuplu de bătrâni. Amintire a unei protecții părintești, imagine a unei bătrâneți deținătoare de înțelepciune în imobilitatea vârstei și în păstrarea celor mai înalte valori. Idila bourboneză a lui Yorick în Călătorie sentimentală în Franța și în Italia de Laurence Sterne, - sărbătoare vesperală a ospitalității - nu se poate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l recunoască și ca el să poată să-și împlinească pedeapsa cea dreaptă. "De aceea totul i se păru sub altă înfățișare - și drumurile, și porturile, și stăncile înalte, și copacii verzi. Se sculă atunci și privi în jur pământul părintesc și se porni să plângă" gândidu-se că regii Feaciei nu-și ținuseră făgăduiala și că el fusese dus pe vreun țărm necunoscut. "[...] Se puse apoi să plângă tare și se aruncă oftând pe țărmul zgomotos al mării"181. Dar această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reflectă pentru Iulian o dorință de regresiune, de reîntoarcere la un stadiu preoedipian. Scena de fuziune cu Hristos a putut fi interpretată ca o fantasmă de reîntoarcere la corpul matern 401. Este vorba, de fapt, de o fuziune cu corpul părintesc, fiindcă Hristos reprezintă corpul însuși al părinților în unirea lor - nu ca două ființe opuse, ci reunite, unite într-un același corp, Hristosul androgin, unirea mistică fiind în acest caz chiar începutul unei coincidenția oppositorum. Pentru care rațiuni devine lepra
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la sfârșitul anilor ’20 ai secolului al XIX-lea s-au transformat, În iunie 1941, În gloanțe, strada pe care s-a aflat casa poetului a fost denumită, cu trecerea timpului, strada Alecsandri, iar biserica ce se afla de casa părintească - la umbra cărei a petrecut copilul Alecsandri frumoșii ani ai copilăriei - a devenit, În 1941, capcană a morții pentru mii de evrei. Aceasta a fost strada Chesturii. Și iată cum arăta această stradă În iunie 1941: „Cele mai multe cadavre erau pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]