21,857 matches
-
exploatare, respectiv din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate, lucrări executate și din alte activități, din producția stocată, din producția de imobilizări, din subvenții de exploatare, precum și orice alte venituri sau câștiguri din exploatare. ... b) venituri financiare, respectiv venituri din participații, titluri de plasament, acțiuni, diferențe de curs valutar, dobânzi, scontări, creanțe imobilizate, alte venituri financiare. ... c) venituri excepționale, respectiv din operațiuni de gestiune (din despăgubiri și penalități), din operațiuni de capital (subvenții pentru investiții virate la venituri din cedarea activelor
HOTĂRÂRE nr. 974 din 29 decembrie 1994 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111591_a_112920]
-
de terți, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare; ... b) cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferențe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanțe legale de participații, alte cheltuieli financiare; ... c) cheltuieli excepționale, respectiv cheltuielile privind operațiunile de capital, și cele din operațiunile de gestiune. ... Ordonanță (5) Metodele de evaluare a patrimoniului utilizate în contabilitate trebuie să fie aceleași în tot cursul exercițiului financiar, precum și de la un
HOTĂRÂRE nr. 974 din 29 decembrie 1994 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111591_a_112920]
-
credit pentru ipotecare, credit agricol); - casele de economii; - societățile de plasament, de investiții, de portofolii (a căror funcție principala este de a transforma în plasamente financiare disponibilitățile atrase în acest scop, fără a deține controlul asupra unităților în care dețin participații); - agențiile de schimb și mijlocitorii în valori mobiliare (funcția principală fiind ca parte în cumpărarea și vânzarea de titluri). Nu fac parte din categoriile sus-menționate agențiile de intermediere și unitățile al căror obiect de activitate, în principal, constă în a
HOTĂRÂRE nr. 974 din 29 decembrie 1994 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111591_a_112920]
-
exploatare, respectiv din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate, lucrări executate și din alte activități, din producția stocată, din producția de imobilizări, din subvenții de exploatare, precum și orice alte venituri sau câștiguri din exploatare; ... b) venituri financiare, respectiv venituri din participații, titluri de plasament, acțiuni, diferențe de curs valutar, dobânzi, scontări, creanțe imobilizate, alte venituri financiare; ... c) venituri excepționale, respectiv din operațiuni de gestiune (din despăgubiri și penalități), din operațiuni de capital (subvenții pentru investiții virate la venituri, venituri din cedarea
HOTĂRÂRE nr. 974 din 29 decembrie 1994 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111591_a_112920]
-
de terți, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare; ... b) cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli din diferențe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanțe legate de participații, alte cheltuieli financiare; ... c) cheltuieli excepționale, respectiv cheltuielile privind operațiunile de capital, și cele din operațiunile de gestiune; ... d) cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat. ... C. Pentru determinarea profitului impozabil cheltuielile pentru care nu se admite deducerea, potrivit art. 6 alin
HOTĂRÂRE nr. 974 din 29 decembrie 1994 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111591_a_112920]
-
I, nr. 214 din 15 august 1994, se abroga. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI, MUGUR ISĂRESCU Anexă 1 SOCIETATEA BANCARĂ: Anexă 2 CALCULUL FONDURILOR PROPRII Se va completa potrivit prevederilor de la pct. 2.1. referitoare la sumele reprezentind dividende și participații ale salariaților și managerului la profit din Normele Băncii Naționale a României nr. 16/1995 privind fondurile proprii ale societăților bancare. **) Se va completa cu soldurile conturilor respective reflectate în evidență contabilă. ***) Se va completa numai în situația în care rd. 19 la
NORMA Nr. 15 din 24 octombrie 1995 privind supravegherea poziţiilor valutare ale societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111837_a_113166]
-
din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară; - fondul imobilizărilor corporale; - fondul de dezvoltare. Pentru determinarea nivelului capitalului propriu se vor deduce următoarele elemente: - valoarea neamortizata a imobilizărilor necorporale; - sumele din profitul net al exercițiului financiar curent reprezentind dividende și participații ale salariaților și ale managerului la profit. Aceste sume se calculează prin aplicarea, asupra profitului net înregistrat la finele fiecărei luni, a ponderii dividendelor și, respectiv, a ponderii fondului de participare a salariaților și a managerului la profit, înregistrate conform
NORMA Nr. 16 din 24 octombrie 1995 privind fondurile proprii ale societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111847_a_113176]
-
prevadă rambursarea anticipată a împrumuturilor subordonate primite, cu excepția cazului intrării în lichidare a societății bancare; - în cazul falimentului sau lichidării societății bancare, împrumuturile subordonate primite nu vor fi rambursate până când toate celelalte datorii nu vor fi fost achitate; c) deducerea participațiilor societăților bancare la capitalul altor societăți bancare și a împrumuturilor subordonate acordate altor societăți bancare. ... 4. Societățile bancare au obligația să determine nivelul fondurilor proprii, potrivit metodologiei din prezentele norme, la finele fiecărei luni, pe baza datelor înscrise în evidență
NORMA Nr. 16 din 24 octombrie 1995 privind fondurile proprii ale societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111847_a_113176]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 22 martie 1994, se abroga. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI, MUGUR ISĂRESCU Anexă CALCULUL FONDURILOR PROPRII Conducătorul unității, ---------------------- *) Va fi completată potrivit prevederilor pct. 2.1. referitoare la sumele reprezentind dividende și participații ale salariaților și ale managerului la profit. **) Se va completa cu soldurile conturilor respective reflectate în evidență contabilă. ***) Se va completa numai în situația în care rd. 19 la rd. 22 rd. 23. ****) Se va completa potrivit prevederilor pct. 2
NORMA Nr. 16 din 24 octombrie 1995 privind fondurile proprii ale societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111847_a_113176]
-
în vigoare a prezentei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în următoarea sesiune ordinară a anului 1996, să emită ordonanțe în domenii ce privesc: a) ratificarea, modificarea ori completarea unor acorduri financiare internaționale și a unor amendamente la acestea; reglementarea participațiilor statului la Fondul Monetar Internațional și modul de regularizare a influentelor financiare rezultate din tranzacțiile cu Fondul Monetar Internațional; ratificarea Acordului de cooperare în domeniul brevetelor, semnat în anul 1994, dintre Guvernul României și Organizația Europeană de Brevete; armonizarea, cu
LEGE Nr. 65 din 3 iulie 1996 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114410_a_115739]
-
de l'Aze (Dordogne) și aparținând nivelului acheulean (cea ~ 135000), adică cu cel puțin 100000 de ani înaintea meandrelor paleoliticului superior, în plus, meandrele sunt trasate împrejurul desenelor de animale și deasupra lor, indicând un anumit ritual ("act individual de participație", cum îl denumește A. Marshak). Este dificil să precizăm semnificația lor, dar plecând de la un anumit moment (de exemplu, desenul de la Petersfeld, Baden), meandrele sunt prezentate în "running angles" și sunt însoțite de pești, în acest caz, simbolismul acvatic este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
angles" și sunt însoțite de pești, în acest caz, simbolismul acvatic este evident. Dar, după autorul citat, nu e vorba numai de o "imagine" a apei, nenumăratele urme lăsate de degete și de diferite unelte indică un "act individual de participație", în care simbolismul sau mitologia acvatică jucau un rol bine determinat 34. Atari analize conforma funcția rituală a semnelor și a figurilor paleolitice. Pare acum evident că aceste imagini și aceste simboluri se referă la anumite "istorii", adică la anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
veghea constantă aplecată asupra firului roșu ce străbate trăirile sale poate să dispună în deplină libertate și cunoștință de cauză de arsenalul propriilor capacități. În orice viziune educativă se construiește vizând păturile superioare ale conștiinței, adică se contează pe o participație de esență spirituală, pe ghidaj de ordin suprastructural. Căci conștiința de sine ("conștiința constituantă" Henri Ey) este condiția esențială a progresului și primul lui pas. Ea monopolizează orientarea spre viitor, punctând axa temporal-existențială cu rolul său de vârf de săgeată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în unitatea unui proiect care are nevoie de o profundă cunoaștere de sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența le extrage din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ține exclusiv de parcursul unei reflexivități tenace, vizibil la nivelul oricărei schematizări supra-ordonatoare. Interdependența elementelor face, de altfel, posibilă însăși funcționarea conștiinței, fiind o condiție necesară a precipitatelor atitudinale și de act care nu capătă sens decât în lumina unei participații individuale integrale. Ea înmânează instrumentul relațional unei vigilențe introspective apte de comportament riguros-proiectiv (adică de justă inserție în datul spiritual stabil). Așadar, este nevoie de o organizare suprastructurală în mod înțelept și liber autoimpusă, organizare care să asigure armonia întregului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aduce vreo modificare realității", trebuie depășit în numele veritabilei personalități, care "se caracterizează în primul rând prin faptul de a-și asuma responsabilitatea actului, de a fi autoarea unor acțiuni care o angajează"28. Este vorba aici de o superioritate prin participație spirituală, de un activism prin contagiune de la un principiu supraordonat care dictează în etape de progresivă asimilare ce instituie mai întâi o manieră de a fi, pentru ca apoi să dea sens și determinare relațională faptei. Am putea relua o paralelă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fixează prin apelul ei constant o structură interioară traductibilă în limbajul virtuților, determinând prin condiționare calitativă o orientare statornică și prilejul desăvârșirii de sine. Dacă rămâne la o cuprindere circumstanțială, ea se înscrie în ecuația evenimențială a momentului și asigură participația conjuncturală la un crâmpei de absolut, oferind o vizare indirectă către înălțimi abordabile fără continuitate și fără metodă, dar în legitimă autenticitate și cu garanția unei virtualități oricând preluabile în acte superioare de sinteză. Dihotomia nu funcționează aici cu rigiditatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ea urmează acest dublu sens de evoluție și alternează cele două ramuri în funcție de o prescripție programatică sau de un barometru pragmatic. Ele indică gradul optim de evoluție care trebuie atins și, în același timp, locul cel mai nimerit al unei participații colective conforme cu expresia finalizată a acestei realizări interioare. În consecință, activitatea în tărâmul eticii presupune temeinică pricepere noetică și o corespondentă disponibilitate aperceptivă, reunibile în actul unei înalte contemplații (acesteia din urmă rămânând să-i fie conferit statutul unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
evolutive într-o multiplicitate armonică de căi destinale. În timp ce organizarea coerentă a acestei multiplicități este opera conștiinței de sine colective, pe filonul reflexiv individual se fundamentează permanenta regenerare a disponibilității actante care face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu presupune o "aspirare" integrativă a schemei generale și o replicare fenomenologică a ei în pluralitatea coezivă a elementelor unei activități, adică preluarea sâmburelui de semnificație universală în angrenajul inedit menit să confirme și să dovedească această
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
instituie între cei doi și unifică sub cupola categoriilor interiorității experiența lor împărtășită, caracterizând procesul relațional pornind de la datele simțului intern. Apercepția de sine ajunge astfel să joace un rol hotărâtor în implicarea socială a subiectului și decelează grăuntele de participație afectivă lăuntrică din noianul de obiectivări care compun evoluția sa comunitară. Conștient în chip discriminatoriu de multiplele asemănări și diferențe care se revelează în câmpul interacțiunii dialogale, membrul reflectant al comunității pune motorul auto-cognitiv la dispoziția dinamicii condiționării reciproce, adică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
repliere pe faptul propriilor trăiri), totuși strategiile cunoașterii eficiente guvernează întregul proces reflexiv. Pe registre existențiale diferite, modalități diferite de apercepție activă aspiră produsul intelectual pur și îl angrenează într-un rost umanizant, particularizat și în același timp deschis către participație spirituală. Mai mult, limitele propriilor capacități nu pot fi depășite nici în focul provocărilor lăuntrice, acolo unde, poate, o inedită combinație de factori ar putea determina spontane inițiative creatoare orientate către țelul sporirii de sine. Dacă poate fi vorba de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Serviciile lor foto erau mult superioare celor ale concurenților. B) Agenția Reuter păstra un loc considerabil pe piață iar serviciile sale financiare rămîneau de o excelentă calitate. În 1926, Press Association, organism patronal al ziarelor de provincie, a obținut o participație importantă la capitalul său: aceasta se obligă să adune din acel moment știrile interne. În 1941, Newspaper Proprietors Association, organism patronal al presei londoneze, devine acționar al agenției ce capătă astfel un caracter cooperativ; după război, asociațiile patronale a diferitelor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au redus lent tirajele după 1930. În 1939, el tipărea doar în jur de un milion de exemplare. În 1921, apoi în 1924 Le P.P. încearcă să lanseze ediții provinciale. Trebuie să renunțe la ele în fața rezistenței marilor publicații regionale. Participația pe care o are în presa de provincie din anii 1930 nu prezenta caracterul unei veritabile rețele de ziare. Le Petit Journal își continuă decadența: el trece în mîinile lui Loucheur apoi ale lui Patenôtre și, în sfîrșit, în 1938
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
presei de calitate -, fie spre prezentarea micii actualități a știrilor locale și a faptelor diverse pe care mijloacele audiovizuale nu le puteau acoperi cu regularitate. Unul dintre efectele cele mai clare ale acestei expansiuni a audiovizualului au fost părțile de participație crescute ale societăților de presă și ale societăților de radio și televizune: aceste "grupări multimedia", născute în Statele Unite s-au dezvoltat în Anglia în anii 60 și în Franța în anii 80; ele au din ce în ce mai mult dimensiuni internaționale. 2. Progresele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fost rapid și care s-a difuzat în întreaga Germanie de Vest (în 1956 avea deja un tiraj de 2 milioane de exemplare), iar în 1953 la Hamburg, Die Welt, ziar de calitate. Springer a lansat noi magazine și are participații la capitalul a numeroase alte întreprinderi, creînd în special la Berlin tipografii foarte moderne, iar puterea grupului său a pus multe probleme conștiinței politice germane. Alături de Springer, și alți editori au reușit de asemenea să constituie grupuri de publicații, susținute
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]