13,759 matches
-
strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid feric se obține prin hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prin hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă În laborator, reacția se conduce în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și din oxihidroxidul feric FeO(OH); o parte din moleculele de oxiclorură ferică ionizează în stratul superficial conferind sarcină pozitivă particulei coloidale: strat difuz nucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă În laborator, reacția se conduce în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune formând aceeași produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2 3
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sulf Se prepară o soluție de sulf în alcool etilic (0,2 g sulf la 10 mL alcool etilic). Sulful nedizolvat se filtrează. Se aduce cu picătura filtratul în 50 mL apă distilată. Sulful fiind insolubil în apă, se formează particule mici coloidale de sulf. 2.b. Metoda condensării pe calea reacțiilor chimice * Prepararea solului de iodură de argint În 4 eprubete se introduce un volum de 10 mL soluție KI 0,01N și apoi se adaugă în picături 7 mL
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
DETERMINAREA PRAGULUI DE COAGULARE (ck) Considerații teoretice Adsorbția selectivă de ioni din mediul de dispersie sau ionizarea moleculelor din stratul superficial conferă dispersiilor liofobe o sarcină electrică, deci o stabilitate electrostatică: ionii de semn contrar din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
semn contrar din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de atracție care conduc la unirea particulelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de atracție care conduc la unirea particulelor cu formarea unor agregate mai mari, capabile să sedimenteze în câmp gravitațional. Coagularea sistemelor disperse liofobe se poate produce sub acțiunea temperaturii, luminii, ultrasunetelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de atracție care conduc la unirea particulelor cu formarea unor agregate mai mari, capabile să sedimenteze în câmp gravitațional. Coagularea sistemelor disperse liofobe se poate produce sub acțiunea temperaturii, luminii, ultrasunetelor, adăugarea de electroliți. Adaosul unor cantități de electrolit în sistemele disperse liofobe reprezintă mijlocul cel mai
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sub acțiunea temperaturii, luminii, ultrasunetelor, adăugarea de electroliți. Adaosul unor cantități de electrolit în sistemele disperse liofobe reprezintă mijlocul cel mai eficace de producere a coagulării acestora: acțiunea coagulantă se datorește ionului cu sarcină de semn contrar sarcinii unităților cinetice (particulelor), conținute în sol. Astfel, pentru solul (pozitiv) de Al2O3, la adaosul de electroliți (KCl, KNO3, K2SO4, K2CrO4, etc), agentul coagulant este reprezentat de anionul acestora; pentru solul de iodură de argint (negativ), obținut în exces de iodură de potasiu, la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reprezentat de anionul acestora; pentru solul de iodură de argint (negativ), obținut în exces de iodură de potasiu, la adaosul de electroliți (LiNO3, Mg(NO3)2, etc), agentul coagulant este cationul. Ionii coagulanți acționează în sensul descărcării sarcinii electrice a particulelor coloidale de semn contrar, când dispare stratul dublu electric protector; prin aceasta, se distruge bariera de tip electrostatic care împiedică contopirea mai multor unități cinetice în agregate cu masă mare, ușor de sedimentat în câmpul gravitațional; solul devine instabil, particulele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
particulelor coloidale de semn contrar, când dispare stratul dublu electric protector; prin aceasta, se distruge bariera de tip electrostatic care împiedică contopirea mai multor unități cinetice în agregate cu masă mare, ușor de sedimentat în câmpul gravitațional; solul devine instabil, particulele formate prin coagulare (agregare) separându-se din sistem. Efectul coagulant al fiecărui electrolit se caracterizează prin concentrația critică de coagulare (C.C.C.) sau prag de coagulare (ck). Concentrația minimă de electrolit, exprimată de obicei în milimoli sau miliechivalenți la litru de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
procesul de coagulare, se numește concentrație sau prag de coagulare ck. Mărimea inversă, 1 kc , reprezintă capacitatea de coagulare a electrolitului respectiv. Experimental, s-a constatat că procesul de coagulare depinde în primul rând de valența ionului de semn contrar particulei coloidale. Pragul de coagulare al electroliților ce conțin ioni de valențe diferite se supune regulii lui Schultze - Hardy sau regulii valenței: „când valența ionilor coagulanți crește în progresie aritmetică, pragurile de coagulare scad în progresie geometrică”. Deși regula valenței admite
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
A/U). Dintre emulgatorii hidrofili se cunosc săpunurile alcaline, proteinele, cleiurile, polihidroxi-etilen-alcoolii. Ca emulgator lipofil funcționează săpunurile de aluminiu, magneziu, calciu, lanolină, acetil celuloza, diesterii glicerinei. Obținerea emulsiilor Obținerea emulsiilor se realizează prin dispersare mecanică, electrică sau cu ajutorul ultrasunetelor, a particulelor fazei dispersate în mediul de dispersie, în prezența emulgatorului. Mecanismul de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
emulgatorului. Mecanismul de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film (strat) protector de adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex.
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
întrucât apar noi suprafețe de separație unde se manifestă o tensiune redusă; ca urmare, tendința de contopire a picăturilor de ulei este anulată. Procesul de contopire a picăturilor este împiedicat și mecanic prin formarea filmului de emulgator care învelește fiecare particulă dispersată. Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor este influențată de mai mulți factori în a căror analiză se poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
filmului de emulgator care învelește fiecare particulă dispersată. Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor este influențată de mai mulți factori în a căror analiză se poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor fazei dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dispersată. Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor este influențată de mai mulți factori în a căror analiză se poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor fazei dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu cât tensiunea superficială va fi mai mică, cu atât stabilitatea emulsiei va fi mai mare; această cerință este realizată prin prezența emulgatorului. O emulsie este stabilă atâta timp cât își menține nemodificată starea inițială. În timp, datorită tendinței de contopire a particulelor fazei dispersate pot apărea o serie de fenomene, dintre care amintim: * ecremarea - constă în separarea emulsiei în alte două emulsii cu concentrații diferite în fază dispersată. De cele mai multe ori emulsia mai concentrată se ridică la suprafață. Fenomenul este reversibil, reomogenizarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
emulsie de tip A/U). Procesul este reversibil prin adăugarea unui exces de ioni Na+; * dezemulsionarea (ruperea emulsiei) - constă în separarea completă în cele două faze. Acest fenomen presupune două procese diferite din punct de vedere cinetic: a) flocularea (alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
două faze. Acest fenomen presupune două procese diferite din punct de vedere cinetic: a) flocularea (alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze (dezemulsionare). Caracterizarea fizico-chimică a emulsiilor constă în determinarea tipului
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze (dezemulsionare). Caracterizarea fizico-chimică a emulsiilor constă în determinarea tipului de emulsie, determinarea vâscozității și determinarea pH-ului. Partea experimentală I. Prepararea emulsiilor * Prepararea emulsiei de ulei de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICĂ A SUSPENSIILOR Considerații teoretice Suspensiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 105 - 107 m-1) sau macroeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 103 - 105 m-1) de tip S1/L2 (diametrul particulelor fazei dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR X). FR X prevede o monografie sub denumirea Suspensiones și definește suspensiile ca fiind preparate farmaceutice lichide constituite din una sau mai multe substanțe solide, insolubile, suspendate într un mediu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând așa numitele flocoane (agregate laxe) ce ocupă aproximativ întreg volumul suspensiei. Suspensiile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând așa numitele flocoane (agregate laxe) ce ocupă aproximativ întreg volumul suspensiei. Suspensiile floculate se redispersează ușor la agitare. * Suspensii defloculate (suspensii peptizate) caracterizate prin sedimente cu volum redus, în care particulele sunt dispersate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]