8,290 matches
-
autoreflexive: „Promit să fiu din ce in ce mai sincer !” Un fapt anodin extras din concretul cotidian, ajunge, prin generalizare, să sugereze și sensuri de ordin etic: „Orice se murdărește mai ușor decât se curăță.” Zicerile despre conștiința sunt deseori cuplate cu aluzii la patimă banilor și boală consumatorismului: „Nu te uita în portofelul nimănui, ca mulți își țin acolo sufletul.”, „Un suflet de milioane.” Unele ziceri aforistice își bazează aluzia psihologică sau morală pe o fină distincție semantica a cuvintelor: „Am multe relații, dar
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TRANDAFIR DE PATIMI Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 807 din 17 martie 2013 Toate Articolele Autorului Trandafir de patimi Dantelă alb-am îmbrăcat, în noaptea înstelată Și-n grabă părul negru' am îmblânzit c-o floare: Trandafir de patimi...în noaptea
TRANDAFIR DE PATIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342185_a_343514]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TRANDAFIR DE PATIMI Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 807 din 17 martie 2013 Toate Articolele Autorului Trandafir de patimi Dantelă alb-am îmbrăcat, în noaptea înstelată Și-n grabă părul negru' am îmblânzit c-o floare: Trandafir de patimi...în noaptea-nmiresmată. Te-aștept cu dor în suflet, plinä de...ardoare. La steaua cea albastră, privesc cu dor și-
TRANDAFIR DE PATIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342185_a_343514]
-
TRANDAFIR DE PATIMI Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 807 din 17 martie 2013 Toate Articolele Autorului Trandafir de patimi Dantelă alb-am îmbrăcat, în noaptea înstelată Și-n grabă părul negru' am îmblânzit c-o floare: Trandafir de patimi...în noaptea-nmiresmată. Te-aștept cu dor în suflet, plinä de...ardoare. La steaua cea albastră, privesc cu dor și-aș vrea In brațe să mă strângi, să nu mă lași să plec! Iubirea ce-o simțim, la noi, în
TRANDAFIR DE PATIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342185_a_343514]
-
ea ne-nvațä Să dezlegăm .."necunoscuta"... Sorții încurcate. Am auzit, ne-ntoarcem din Cer evoluați... Din măreții astrale... c-o fațä fascinantä. Vom fi pe Pământ Ingeri... pe veci îmbrățișați Aripile vom întinde peste-o Lume...minunată. Referință Bibliografică: Trandafir de patimi / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 807, Anul III, 17 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TRANDAFIR DE PATIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342185_a_343514]
-
Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
nu înseamnă a te bucura de toate păcatele lumești, ci a fi liber înseamnă a nu te lăsa robit de nimic; de exemplu, liber nu este cel care fumează sau se droghează, ci cel ce se poate abține de la aceste patimi. Referindu-ne, în cele ce urmează, la implicarea lui concretă în problemele societății contemporane, vom reține faptul că, misiunea tânărului în societatea contemporană este una dificilă, dar pe cât de dificilă, pe atât de sublimă. Activitatea sa în societatea contemporană înseamnă
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
povestea despre Nichita Tomescu: „Nichita miza uneori pe sume exorbitante, cea mai mare ridicându-se undeva pe la 100.000 de dolari. Erau bani foarte mulți la vremea aceea...” Și Nichita fusese un mare jucător la cursele de cai. Era o patimă care durase foarte mulți ani. Într-o zi însă a spus: Gata, de acum n-am să mai joc! Și n-a mai jucat! „Tu nu știi nici cine a fost Cicero!” Un interesant episod din relatarea lui Dumitru Sinu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
un fel de vindecare a bolii, o conexiune evidentă între fenomenele naturale și geografia locului. Aveam să povestesc toate acestea, cu prima ocazie. Trebuia să mi se ofere aceasta posibilitate, pentru a reface repetitiv învățătura primită: „Vindecarea nu înseamna eliminarea patimilor, ci preschimbarea lor.” Mihaela Cristescu, Sydney, 28 octombrie, 2011 Referință Bibliografică: EL ALUMNO / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Cristescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EL ALUMNO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341763_a_343092]
-
toate durerile lor, spre izbăvire, alinare, iertare și vindecare. Patruzeci de ani e vârsta la care altădată medicii tradiționali ai bătrânei Indii, păstrători din tată în fiu ai tainelor îndeletnicirii lor, puteau să își înceapă menirea. Vârsta la care focul patimilor trupului se așază lin în matca lui, când copacul crescut în primăvară, ajuns în vara lui, poate da roade. Știința sufletului este cea mai înaltă știință, spunea un învățat indian. Pentru că desăvârșirea începe acolo, la vârful vârstelor. Pentru Ștefan Doru
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
postul de bucate, pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
pentru mulți era totuși imposibil, postul minții devenea un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
împartă la toate comunitățile creștine. Relația vie cu Iisus Hristos este resortul conținutului dinamic al credinței martirilor. Mucenicul are conștiința prezenței sale în Iisus Hristos și a prezenței lui Iisus Hristos în el, în experiența lui. Mucenicul trăiește atât prin patima lui Iisus Hristos cât și prin Sfânta Euharistie. Domnul Hristos a fost adus jertfă "ca o oaie spre junghiere și ca un miel fără de glas înaintea celui ce-l tunde". Asemenea lui Iisus Hristos, în suferința sa martirică, ca intr-
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
-l tunde". Asemenea lui Iisus Hristos, în suferința sa martirică, ca intr-o liturghie a ființei sale, mucenicul lui Iisus Hristos șoptește neîncetat cuvintele tâlharului de pe cruce: "pomenește-mă Doamne când vei veni întru împarația Ta". Alteori, martirul repetă în timpul patimii sale ceea ce Domnul său a strigat pe Cruce: "Doamne în mâinile tale îmi încredințez duhul meu". Întemnițații pentru Iisus Hristos participă real la jertfa unică și plină de iubire a lui Iisus Hristos. Ca oameni ai credinței adevărate, mucenicii revarsă
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
tuturor credincioșilor ei. Sfântul Ignatie Teoforul în epistolele sale arată că aceste daruri duhovnicești sunt oferite de Domnul nostru Iisus Hristos fiecărui membru al Bisericii, prin intervenția directă și mijlocirea Sfinților mucenici, care bine s-au nevoit. Ca următori ai patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, mucenicii își poartă crucea împreună cu Domnul lor, renunțând la ei, pentru ca Iisus Hristos să traiască în ei. Domnul nostru Iisus Hristos este deci în ei, în viața lor, încununându-le suferința. Ca purtători ai acestor chinuri, mucenicii
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
împărtășesc de slava lui Dumnezeu și împărățesc împreună cu El de-a dreapta Tatălui. în acest sens, suferința lor este văzută ca act de colaborare și de conlucrare cu suferința Mântuitorului la opera de mântuire și curățire a lumii de păcate și patimi. Din alt punct de vedere, modul martirilor de a-l mărturisi pe Iisus Hristos este un botez care curăță complet de păcate, realizând astfel, asemănarea cu moartea și învierea lui Iisus Hristos. Tertulian, în lucrarea sa, De Baptismo, spune că
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
zac. Din amintiri am smuls o clipă Sufletul să nu-mi osândesc Dar miezul nopții-n pagini țipă Și-n zori de zi te regăsesc. Mi-e inima simbol de lacrimi Și sufletul șuvoi de vers, Renasc sorbindu-te din patimi, Minune-n al meu univers! Mi-e versul plin de-a ta ființă, Glasul avid de-al tău cuvânt, Dorul tău crudă suferință, Cuvântul meu nu-i vorbă-n vânt. Din vise te-alungam aseară În versul alb să te
REGĂSIRE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341828_a_343157]
-
prea săraci încât să nu putem împărtăși din prea plinul sufletului nostru. Pentru că doar așa vom arata că știm să trăim și să ne bucurăm de viață! Să aveți parte de cea mai frumoasăzi de Floriiși de o săptămână a patimilor fără de păcate sau greutăți. A sosit vremea să vă schimbați tapetul vechi, plin de găuri și murdar de timp de pe inimă și să-l înlocuiți cu unul de catifea, căci de aceea Dumnezeu ne-ncearcă! Este vremea când trebuie să
DIMINEŢI TÂRZII... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341840_a_343169]
-
este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a lupta neîncetat pentru creșterea omului nou în el, a acelei vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
nemărginit, care cheamă lumile-luminile în roiuri, din “sure văi de chaos”, ca pe lacrimile (și-roiuri) lui Demiurgos-cel-Ascuns - și care, plângând lumină, se exprimă. Întregul cosmosul este stare de plâns orfic, demiurgic-apocaliptic - într-o disimulare a formelor-de-apă (trecere-curgere) și foc (patima ființei-ființare, care-și caută, cu frenezie, originaritatea): (I-257) “De-ar fi aruncat în chaos arfa-i de cântări îmflată, / Toată lumea după dânsa, de-al ei sunet atârnată, / Ar fi curs în văi eterne, lin și-ncet ar fi căzut
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
creație, prana sacră, sau pneuma grecilor), privirea-ochi devine aceea a Luceafărului: ochi înghețat, cu gânduri negre de amor (să ne amintim cum suna versul Luceafărului: “Sub raza ochiului senin (...) Cu farmecul luminii reci” și “...ochii mari și minunați (...) Ca două patimi fără saț / Și pline de-ntuneric”). Crucea sexuală-demonică (“picior peste picior”) va transcende în Crucea Demiurgică - pentru că efectul în-crucișării este transgresarea secului în plin de duh fertil, frumos. “Instrumentul” transgresării este forța ei spirituală, de tip demiurgic: prin forța judecății
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
zilei deschide a sa carte La pagina scrisă de acum un an, Si crede că-s mănunchi de glume curate Neimportante pentru vre-un plan. Ci eu trăiesc în fereastra ta, vis devreme, Soarele întinde umbra-mi pe pereți. Nenumărate patimi cearcă să te cheme - Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți. Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n
TRĂIESC ÎN PRIVIREA TA de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341892_a_343221]
-
capelă. Pe pereții și pe tavanul ei se mai păstrează fragmente de frescă veche, reprezentative pentru artă medievală bulgară din secolul al XIV-lea, realizată în maniera originală, în culori vii, de artiști necunoscuți. Imaginile reprezintă scene biblice din Săptămână Patimilor și din viața Sfanțului Ioan Botezătorul. În naos se află portretul tarului Ivan Alexandru și al soției lui Teodora care au susținut financiar construirea și pictarea bisericii. În capelă sunt pictați sfinți eremiți creștini sirieni. La capătul peșterii există o
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
pereții și bolta sunt bogat împodobite cu fresce realizate în culori vii, strălucitoare. În total sunt pictate aproximativ 5000 de chipuri omenești. În naos se află picturi precum: „Sfântă Maria”, „Euharistia”, „Liturghia cerească”, părinți ai bisericii, martiri și sfinți, sărbătorile, patimile și miracolele lui Iisus, „Nașterea Maicii Domnului”, „Adormirea Maicii Domnului”,”Intrarea în Templu” etc. Pe bolta bisericii sunt trei picturi care îi reprezintă pe Hristos Emanuel, Iisus Pantocratorul purtat de îngeri în zbor,Trinitatea înconjurată de îngeri. Iconostasul sculptat foarte
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
Cunoașterea care vine de la oameni este întărită prin grija cuvenită și prin exersare. Cunoașterea răsădită în noi de harul lui Dumnezeu prin credință este întărită prin dreptate, înfrânarea mâniei și milostenie. Prima cunoaștere o pot primi și cei stăpâniți de patimi, în timp ce a doua cunoaștere o primesc numai nepătimași, cei care la ceasul rugăciunii contemplă chiar lumina intelectului; ea însăși îi luminează. Superioritatea credinței față de rațiune a fost susținută chiar și de marii filosofi ai lumii. Astfel, Immanuel Kant, unul din
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]