8,224 matches
-
este cu adevărat „legendar” și e dificil, ba chiar în multe cazuri imposibil, să separăm elementele legendare de cele strict „istorice”. 2. A informa sau a forma? După cum am văzut, diferența dintre documentația istoricilor și textele biblice ce vorbesc despre patriarhi rămâne considerabilă. Această observație ne sugerează o anumită grijă în afirmațiile despre „istoricitatea” textelor biblice și ne obligă să le citim cu alți ochi. Prima lor intenție nu e tocmai de a ne „informa” asupra istoriei - despre „ceea ce s-a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
din urmă foarte fragilă. VI. Șederea în pustiu 1. Cei patruzeci de ani Cei patruzeci de ani de ședere în pustiu creează multe probleme exegezei. Cu privire la trecutul nomad al lui Israel, trebuie să repetăm ceea ce am remarcat mai înainte cu privire la patriarhi: acest mod de a trăi durează de milenii. Și astăzi, grupurile de beduini trăiesc în Negheb și în pustiul Sinai cu turmele lor într-o manieră ce nu poate fi prea diferită de cea descrisă în Biblie. Numărul patruzeci este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
grijii față de morți și îngroparea lor cuviincioasă este confirmată din plin în Scriptură prin interesul deosebit arătat față de unele evenimente precum episodul în care Abraham cumpără o peșteră pentru înmormântarea Sarei (Gen 23,4-19) sau fragmentele când este povestită îngroparea patriarhilor și regilor lui Israel. Deosebit de interesantă este povestirea ce descrie cum trupul lui Iacob e dus în țara Canaanului ca să fie pus în mormântul pe care el însuși îl săpase (Gen 50,4-14). La fel și Iosif; îngropat în Egipt
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cf. 2.205). Filon ne pune la dispoziție, probabil, cea mai convingătoare expresie a sensibilității evreilor cu privire la această chestiune în povestirea imaginară a mâhnirii lui Iacob la vestea că fiul său, Iosif, a fost ucis și devorat de animalele sălbatice. Patriarhul plânge: „Fiule, nu moartea ta mă întristează, ci felul ei. Dacă ai fi fost îngropat (etaphes) în țara ta, aș fi fost mângâiat și aș fi vegheat și te-aș fi îngrijit pe patul tău de suferință; în timp ce mureai, ne-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
băile fierbinți de la Saratoga Springs. Acum își rezervase una din Camerele Ennistone pentru un tratament mai îndelungat. Dar mulți dintre ennistonieni preferau versiunea mai impresionantă că filozoful „revenise acasă pentru a-și scrie marea carte“. („S-a reîntors ca un patriarh în sânul poporului său“, se exprimase tatăl Nestei Wiggins, care făcea parte din Cercul Scriitorilor.) Tuturor li se părea profund semnificativ faptul că Rozanov nu vânduse casa familială din Burkestown pe care o moștenise de la părinții lui. În realitate, „marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Kapi, Înalta Poartă, de explicațiile date de ghid, din care am reținut rigurozitatea, dar și obtuzitatea multor reguli ale religiei sau tradiției islamice. Imi amintesc de biserica patriarhală ortodoxă, unde colegii mei au mers la celebrarea sf. Liturghii, prezidată de patriarh. Acesta, știind că în biserică este și un grup de preoți catolici și temânduse ca nu cumva vreunul să se apropie de altar pentru a primi sf. Împărtășanie, a sărit partea cu împărtășitul și nu i-a mai împărtășit nici
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în el. Pentru această temă se pot consulta Introducerile la Vechiul Testament (Soggin 1987), iar alte informații utile se pot deduce și din Talmud, mai ales din secțiunile sale cele mai vechi, adunate în Mișna. a) Conform Cărții Genezei (Soggin 1997), patriarhii lui Israel, Abraham, Isaac, Iacob și Iosif, care, după calculele actuale, au trăit pe la jumătatea mileniului al II-lea î.C., ar fi practicat deja un fel de monoteism. Despre primul patriarh se spune că, ascultând de o chemare divină
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în Mișna. a) Conform Cărții Genezei (Soggin 1997), patriarhii lui Israel, Abraham, Isaac, Iacob și Iosif, care, după calculele actuale, au trăit pe la jumătatea mileniului al II-lea î.C., ar fi practicat deja un fel de monoteism. Despre primul patriarh se spune că, ascultând de o chemare divină (Gen 12,1 ș.u.), a părăsit Mesopotamia (unde se mutase din Ur, la sud-est de Haran, către nord-est, Gen 11,31) ca să meargă în Canaan; despre Isaac informațiile sunt sărace, între
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
șapte ani (Gen 47,13 ș.u.). Povestirea pune cariera sa pe seama credinței și virtuților sale, dar mai ales a binefacerii divine. După cum se observă, punerea problemei are loc în termeni absolut familiari și teologici. b) Așadar, în tradiția biblică, patriarhii sunt prezentați ca precursori ai monoteismului propriu-zis; apariția sa e atribuită revelației divine lui Moise și, prin el, poporului care gemea sub povara muncii silnice în Egipt (Ex 3,14-15; 6,2-3), constrâns de noul faraon „care nu-l cunoscuse
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
LXX) în care este tradus cu Kyrios (cf. Vulgata latină, a doua jumătate a secolului al IV-lea - începutul secolului al V-lea, care îl redă prin Dominus). Textele nu consemnează numele niciunuia dintre faraonii cu care au luat legătura patriarhii și Moise; prin urmare, cei care susțin caracterul istoric substanțial al episoadelor relatate cred că identitatea lor poate fi doar subiectul unor presupuneri sau ipoteze; după cum ne dăm seama, acest lucru constituie un obstacol greu de depășit în vederea elaborării unei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
chiar din epoca preistorică, iar altele, cea mai mare parte, sunt mult mai recente și reflectă un context clar postexilic. d) În momentul (datat în general la câteva decenii după exod) stabilirii în Canaan (țara făgăduită de Dumnezeul lui Israel patriarhilor), eveniment descris ca o cucerire manu militari, chiar dacă întotdeauna cu ajutor divin (după cum povestește Cartea lui Iosue), intră în joc un element perturbator: contactul cu populațiile politeiste ale țării (după cum vom vedea în Cap. 2), teoretic expulzate (Dt 7,1
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întregii umanități (Cain și Abel, Gen 4; starea de păcat din timpul potopului, Gen 6-8; turnul din Babel, Gen 11), apoi a lui Israel și a strămoșilor săi. La momentul actual al cercetărilor e în afara oricărui dubiu că povestirile despre patriarhi, exodul, drumul prin pustiu, stabilirea în Canaan și narațiunile despre primii regi, departe de a reflecta împrejurări și personaje proprii mileniului al II-lea sau începutului mileniului I î.C., ne transpun în perioade mult mai recente, adică atunci când au
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dintre cele mai reprezentative) o serie de încercări de a reconstrui preistoria și istoria cea mai veche a poporului lui Dumnezeu după modelele tradiționale. a) Cercetătorul suedez H. Ringreen (1963) începe de la „Epoca anterioară lui David” și examinează succesiv „Religia patriarhilor”, „Începuturile religiei lui Israel. Moise” și „Cucerirea și epoca judecătorilor”. Trece apoi la epoca monarhică, analizând diferitele elemente care compuneau religia: Dumnezeu și formele aparțiilor sale (Yhwh și zeii, îngerii și spiritele), Dumnezeu și lumea (creația, paradisul, potopul, Dumnezeu și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cananeană. În a doua lucrare, cu o orientare teologică mai accentuată, reproduce mai mult sau mai puțin aceleași elemente. c) Studiul cel mai recent aparținând germanului R. Albertz (1992) pornește și el de la « Elementele nucleelor familiare celor mai antice („religia patriarhilor”)», trecând imediat la „Forma de viață nomadă”; dezbate apoi „Religia nucleului celui mai mare (grupul exodului)”, cu Yhwh ca Dumnezeul eliberării, religia nucleului constituit din liga tribală, pietatea familială, pentru ca în final să studieze epoca monarhică. d) Privind cu atenție
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că toate aceste tentative au ca model studiul celebru din anul 1929 (Soggin 1984, pp. 172 ș.u.) al germanului A. Alt, repetând acritic tezele acestuia. Pe baza unor definiții ale lui Yhwh atestate în Geneză, savantul considera că religia patriarhilor se fonda pe principiul Theòs patrôos, „Dumnezeul părinților” sau „patriarhal”, un nume care îi însoțea pe propriii credincioși în migrațiile lor și era independent fie de sanctuarele locale, fie de ciclurile anotimpurilor. Alt dispunea de paralelisme recente despre acest fel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ca izvoare ale timpului despre care se povestește. Din motivele expuse mai sus nu ne putem folosi de expresii precum „cucerirea Canaanului”, „ligă de triburi” (numită impropriu de unii „amficționie”, după modelul elenist și italic) sau „nomadism” cu trimitere la patriarhi (prezentați însă întotdeauna ca migratori, o condiție socialmente diferită; cf. Soggin 1997, partea II, Introd. 1.2) pentru motivele expuse mai sus (vezi 1.2.a-b; 2.2.b; 3.2.b). b) Așadar aceste izvoare nu ne vorbesc
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deși plasează evenimentele și persoanele cu multe secole înainte, cu scopul de a le conferi o autoritate sporită. c) Am susținut în trecut (Soggin 1984, pp. 164 ș.u.; cf. Garbini 1986, pp. 111 ș.u.) că povestirile despre migrarea patriarhilor, în special a lui Abraham (Gen 12 ș.u.), s-au născut în Iudeea în epoca postexilică pentru a explica legăturile care existau între diaspora babiloniană și țara sfântă. Foarte asemănător este și cazul exodului, deoarece povestirea lui Iosif (Gen
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de Nord (Israel în sens strict) a instituit două sanctuare, unul la Betel (la câțiva km nord de Ierusalim, înainte de localitatea actuală Beitin) și altul la Dan (în extremitatea nordică a țării). Primul era un loc sacru ce păstra memoria patriarhilor Abraham (Gen 12,8 și 13,2) și Iacob (Gen 28,10-22); fondarea celui de-al doilea este povestită în Jud 17-18 unde se afirmă că era venerat un chip cioplit de argint și slujea un preot din descendența lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
perioadă este cea a creației (Gen 1,1 ș.u.; firește, aici nu are cum să apară termenul bĕrît); a doua, epoca antideluviană (Gen, 6,18) și alianța cu Noe (Gen 9; termenul apare de patru ori); a treia, timpul patriarhilor (Gen 17 ș.u.; cuvântul apare de zece ori în cadrul alianței cu Abraham); ultima, experiența de la Muntele Sinai (Ex 25 ș.u.; termenul nu apare, dar ideea este aceeași). a) Modele de astfel de periodizare mai găsim în Biblia ebraică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
primitiv al ororii legate de ceremonia circumciziei, dar mai puțin detaliat, conținând pe deasupra unele aspecte obscure. a) Gen 17 prezintă circumcizia ca răspuns al omului la actul prin care Dumnezeu încheie alianța cu poporul său, aici reprezentat in nuce de patriarhul Abraham. Toate generațiile următoare vor practica circumcizia pentru a deosebi poporul lui Dumnezeu de celelalte popoare. Vor respecta acest precept nu doar fiii și urmașii patriarhilor, ci toți bărbații unei case, inclusiv sclavii, atât cei născuți în casă, care au
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
actul prin care Dumnezeu încheie alianța cu poporul său, aici reprezentat in nuce de patriarhul Abraham. Toate generațiile următoare vor practica circumcizia pentru a deosebi poporul lui Dumnezeu de celelalte popoare. Vor respecta acest precept nu doar fiii și urmașii patriarhilor, ci toți bărbații unei case, inclusiv sclavii, atât cei născuți în casă, care au probabil credința ebraică, cât și cei cumpărați de la străini (v. 12), prin urmare, de altă religie. Pentru evreii necircumciși era prevăzută pedeapsa cu moartea (v. 14
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sacerdotală” (Soggin 1987, capp. 8 și 10) sunt de acord că revelarea Numelui divin a avut loc atunci când Moise s-a întâlnit cu Dumnezeu la tufișul arzând (Ex 3; 6); tradiția „jahwistă” susține însă continuitatea ideologică și teologică dintre credința patriarhilor și revelația făcută lui Moise, fără ca aceasta să constituie o problemă pentru celelalte stadii tradiționale, elohistul, Dtr și sacerdotalul. Astfel, în cazul lui Moise, făcând abstracție complet de chestiunea posibilității existenței sale istorice, e imposibil de demonstrat dacă a fost
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate satele și viile și stupii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și să facă bani, însă toate cu știrea și cu scrisoarea părintelui,... chir mitropolitul Sucevii, și să-i trimită cu pecetea sfinției sale la mai sus scrisa și slăvita cetate a Ierusalimului și să-i dea în mâinile marelui și slăvitului patriarh”. ― M-ai convins, dragule, că porunca voievodului Radu Mihnea este oglinda modului de închinare către locurile sfinte a tuturor mănăstirilor noastre. Așa că, hai să pornim pe firul faptelor. ― Întâi aș vrea să spun că mănăstirile noastre se aflau sub stăpânirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu tot locul lor,... care case simt în Iaș(i) pre Ulița Strâmbă, aproape de biserica lui Danco... Aceste case... cu pivnițe și cu tot locul pe semne ce scrie în zapisele lor, le-am dat,... preaosvințitului dumnezăiescului părinte, chir Dosithei, patriarhul svintei cetăți... a... Ier(u)s(a)Iimului... Și pentru această smerită,... puțină milă care... din tot sufletul nostru am închinat pentru a ni să scrie ticăloase și nedesto<i)>nice numele noastre și a părinților noștri la cartea vieții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]