4,043 matches
-
reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și recomandată prin studii și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că „harta nu este totuna cu teritoriul”, astfel încât ajungem uneori să ne întrebăm, asemenea lui P. Watzlawick (apud Siebert, 2001b, p. 12), „cât de reală este realitatea?”; b) construcția - procesul de construire a unor sensuri și semnificații descoperite/atribuite realităților percepute. Este vorba despre procesul prin care cei care învață au puncte de vedere proprii despre realitățile percepute/observate, cărora le atribuie sensuri și semnificații personale și/sau de grup, obținând cunoștințe pe care le impregnează și le nuanțează afectiv, le
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ce cunoștințe și competențe anterioare pot fi puse în valoare, respectiv sunt necesare pentru a aplica această metodă; la ce se face apel? - Mă poate ajuta această metodă să evaluez ce au învățat cursanții? Va fi metoda (de evaluare) aleasă percepută de studenți drept credibilă și „prietenoasă”? - De cât timp am nevoie pentru a respecta toate regulile și etapele metodologice în aplicarea metodei? - Am nevoie de o aranjare specială a spațiului didactic (având în vedere și climatul didactic pe care doresc
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și recomandată prin studii și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a-l face de neoprit în demersul său. Este omul modern: "cu vestă albă și pantofi galbeni" , conectat la prezent și vizionar. De asemenea s-a simțit o reorientare a conținutului său afectiv spre Ranevskaia, Varia fiind de la început percepută ca un înlocuitor ieftin, dispensabil. Textul cehovian a fost exploatat astfel cu mare finețe, încercând să se sugereze o eventuală pasiune timpurie nepermisă a lui Lopahin pentru doamna casei. [...] De cealaltă parte, doi bufoni la vârste diferite: Gaev și Trofimov
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imediat: marea dramă care repetă oarecum fatalismul veșnicei năruiri din legendă este dezinteresul public pentru mitul fondator al românilor atât pe vremea lui Ceaușescu, cât și azi. Dacă în comunism scenariul fusese acuzat de misticism, astăzi tema sacrificiului întemeietor este percepută drept prea profundă și, de aceea, înfricoșează. Cam în asta a constat contribuția mea: reconfigurarea structurii de ansamblu a scenariului și sugerarea discretă a unei anumite iconomii poetice. Mai departe, încărcarea textului filmic cu materia concretă, emoțională și faptică a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
toată lumea, de victime în egală măsură precum și de agresori, nu este pregătit, sensibilizat, cele mai bune servicii nou-create vor rămâne fără solicitări. în același timp mentalitatea reflectă și sprijină perpetuarea serviciile existente sau „cere” servicii noi, în acord cu nevoile percepute. Chiar și aplicarea legii trece prin terenul mai mult sau mai puțin sensibil și favorabil al mentalității. Numai în măsura în care o comunitate respinge cu convingere manifestările de violență în familie și dorește să protejeze victimele, se va recurge la lege și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în situații mai degrabă extreme în principal violență și alcoolism și în mod secundar infidelitate și încetarea iubirii între cei doi”. Deși au trecut 11 ani între cele două cercetări, datele se aseamănă în mare măsură, sărăcia fiind și acum percepută ca o cauză majoră. Barometrul de Opinie Publică este realizat pe un lot reprezentativ la nivelul întregii țări. în același sens, în cercetarea CURS din 2008, drept cauze ale violenței domestice, respondenții numeau sărăcia și alcoolul. Aceeași cercetare ne arată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este internă (modul în care te autopercepi) și externă (modul în care ceilalți te percep). Reprezintă o experiență obiectivă și subiectivă în același timp, prin reverberațiile emoționale create de situația obiectivă. Ea depinde de modul în care persoana este văzută, percepută și tratată de către ceilalți și în acest sens este rezultatul unui proces social. Experiențele relative la demnitate sunt cotidiene, trăite în fiecare zi de către persoana, de-a lungul întregii vieți. Putem spune astfel ca demnitatea reprezintă un principiu de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceea ce în psihiatrie și în psihologia copilului maltratat intră în conceptele de pasagge à l'acte sau acting out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii reactive la stimuli. Este o caracteristică a sindromului de stres posttraumatic prin care individul fuge de o realitate care este de nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca În cazurile În care această reformă a Înregistrat succese, de la formularea unor presupoziții comune În ceea ce privește administrația ca instrument al politicilor publice, și nu ca obiectiv al acestora. Privind din această perspectivă, voi susține că resortul reformei administrației nu trebuie perceput ca fiind legat de efortul de atingere a obiectivului - relativ ambiguu, din punct de vedere valoric - al integrării În Europa, ci ca o problemă politică internă directă. 1. Contextul conceptual european al modernizării administrațiilor publice centraletc "1. Contextul conceptual european
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politici publice (Moe, apud Hernes, 2005). Documentele de politici publice, la fel ca planurile strategice, sunt introduse prin intermediul unor reglementări, fapt pentru care, În contextul administrației publice românești, vor fi mai degrabă respinse, datorită perspectivei puternic legaliste, fiind cu greu percepute ca având menirea de a eficientiza activitățile desfășurate În cadrul administrației publice centrale. Menținerea controlului strict asupra managementului input-urilor de resurse, prin neacordarea unei autonomii manageriale, concomitent cu creșterea controlului asupra output-urilor, prin respectarea prevederilor planurilor strategice și, ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a alege Între asigurarea complementară și plata directă, precum și alegerea liberă a medicului din ambulatoriu sau a unității sanitare unde să se trateze (opțiune care, Înainte, era posibilă prin plățile informale); - cazurile În care se percep plăți adiționale tarifelor deja percepute și cazurile de fraudă pentru a beneficia de scutiri acordate În mod normal categoriilor cu statut special să fie incriminate ca și acte de corupție, atât timp cât au un impact asupra bugetului public; - În țările În care au fost introduse, veniturile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai importante decât cunoștințele obișnuite, mult mai atenuate, pe care ni le facem la serviciu sau în cartier. Tindem s] percem sinele și identitatea personal] că atribute autonome ale indivizilor. Într-o societate mai mic] ele ar fi privite și percepute că înglobând și rudele, prietenii și dușmanii indivizilor respectivi. Cu alte cuvinte, așa cum ar spune un Mushona din Zimbabwe sau un Motswana sau un G/wi din Botswana, ceea ce sunt include și relațiile pe care le am, iar bun]starea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clas]-cast] sau despre str]ini asemenea nou]! (Manu, 2.16, 67; 10.127). Dharma este invocat] în mod frecvent că posibilitate obiectiv], când, de fapt, ea ofer] o form] general] unui sistem de drept pozitiv, de moravuri și reguli percepute că imperative culturale și al c]ror conținut este determinat de factori diferiți, în principal de vocea tradiției, a convențiilor sau a obiceiurilor și de conștiință înțelepților. Dharma ofer], în acest caz, un „cadru” pentru ceea ce este potrivit sau dezirabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tare și practic], iar în lipsa lor codul tradițional nu poate funcționa corespunz]tor. Astfel, caracterul uman const] tocmai în abilitatea de adaptare a denumirilor, care presupune operarea diferențierilor de rigoare și transpunerea lor într-un context corespunz]tor. Codul trebuie perceput ca un program integrat. Pentru a accesa programul care conține termenul X, este necesar] definirea acestuia că și X sau nonX. Toți termenii care se reg]sesc în cod trebuie adaptați; cu alte cuvinte, trebuie verificat] corectitudinea asocierii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu pot s] o promovez într-un alt mod mai bun? La fel, s] presupunem c] decizia mea este c] ceea ce are important] în viat] nu ar fi atât de abstract că înțelegerea intelectual], ci că bucuria loialit]ții personale, percepute că loialit]ți legate de familie și prieteni. Și aici se pune problema asupra gradului de fermitate cu care ar trebui s] reacționez fâț] de o asemenea valoare. Ar trebui s] îi acord important] în viat], dedicându-m] dezvolt]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o anumit] poziție reprezint] calit]țile și abilit]țile de care o persoan] are nevoie pentru a îndeplini adecvat funcțiile care deriv] din ocuparea poziției respective și, astfel, s] permit] societ]ții s] acorde greutate egal] interesului fiec]ruia. Astfel percepute, culoarea și sexul pot reprezenta calific]ri cerute pentru ocuparea poziției. Deși acest lucru înseamn] c] principiile ignor]rii culorii și sexului nu sunt întotdeauna acceptabile, principiul egalit]ții șanselor nu este atacat. Oamenii au dreptul s] fie evaluați pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]u. Dac] lumea ar conține atâta valoare cât] culoare, el ar fi mulțumit. Am revenit la discuția despre faptele morale, dar mai degrab] intenționăm s] sugerez c] cel mai bine este s] nu consider]m aceste fapte că fapte percepute, ci motive recunoscute în exersarea judec]ții morale practice. Intuiționiștii susțin c] aceste motive exist] pentru că noi s] le recunoaștem - adic] sunt acolo pentru a fi recunoscute. Exist] adev]ruri, adev]ruri factuale despre motivele care exist] acolo; și e
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât] sau cea mai justificabil]. Dar reflecția atent] va dezv]lui bineînțeles c] singur], aceasta concepție nu garanteaz] angajamentul de a acționa. Acesta implic] o concepție despre ceea ce înseamn] morală cuiva pentru el, fie c] este singurul adev]r perceput sau nu. El implic] și o leg]tur] stabilit] între dorințele și aspirațiile individului și conținutul substanțial al valorilor morale ale acestuia. Mai presupune și capacitatea de a vedea morală ca fiind important] pentru noi în anumite modalit]ți care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relație genetică sau biologică. Esența identității este însăși legătura de sânge; identitatea este o formă derivată de nepotism. "Toate organismele sociale sunt biologic programate să fie nepotiste, adică să se comporte favorabil (sau "altruist") cu ceilalți în funcție de gradul real sau perceput al originii comune. Organismele sociale au evoluat să fie nepotiste pentru că investițiile altruiste în organisme cu care nu se află în relație înseamnă risipă biologică [...]" (van den Berghe, 1995:360). Diferențele semnificative față de Shils și Geertz sunt: accentul puternic pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența identității este determinată în primul rând de "o legătură psihologică ce unește și diferențiază oamenii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența identității este determinată în primul rând de "o legătură psihologică ce unește și diferențiază oamenii", de sentimentul înrudirii ancestrale (Connor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
granițe și menținerea lor. Cu toate că identificarea sau atribuirea unei identități se face și în funcție de anumite elemente culturale considerate semnificative sau de ceea ce Barth numește identitate generală de bază35, accentul trebuie mutat, spune el, de pe conținut, de pe cultură pe "granițele" sociale (percepute) și menținerea lor: Atunci când este definit ca un grup ascriptiv, natura unității etnice este clară: depinde de menținerea granițelor. Trăsăturile culturale care semnalizează granița se pot schimba, trăsăturile culturale ale membrilor se pot de asemenea schimba, chiar și forma de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și teorii din câmpul studiilor dedicate culturii. O ilustrare recentă a acestei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]