KorAP: Find »[drukola/base=periferic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...147 148 149 ...535 >

13,371 matches

Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

vena cavă 3. imposibilitatea observării vizuale în timpul plasării filtrului. O serie de entități patologice nu mai reprezintă contraindicații la amplasarea filtrelor de venă cavă inferioară: 1. septicemie în evoluție, inclusiv tromboflebite septice 2. imposibilitatea de a pune în evidență trombul periferic rezidual la un pacient cu TEP și indicație de filtre de venă cavă. Ca principii generale de poziționare a filtrelor, se urmărește inițial un bun acces vascular prin venele femurale, venele jugulare interne și/sau externe, venele subclaviculare sau alte

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173

colective, care transformă regimul de odihnă pasivă al sanatorizaților într-un regim de odihnă activă. Amplasarea terenului pentru gimnastica medicală se va face în apropiere de bazinul de apă, unde bolnavii cu afecțiuni ale aparatului locomotor și ale sistemului nervos periferic vor putea completa exercițiile prin mișcare. Cura de teren constă în plimbări pe pante cu înclinare de diferite grade și pe distanțe diferite, mersul în pantă asociindu-se cu aeroterapia. Cura de teren întărește capacitatea aparatului cardiovascular și respirator, crește

PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
cu nămol este de mare utilitate. În acest sens, propunem solarii protejate de plante, care dispersează radiația solară, dând posibilitatea unui dozaj al helioterapiei pentru fiecare persoană în parte. 6. Pentru afecțiunile vasculare avem în vedere ateroscleroza, sindromul de ischemie periferică, cardiopatia coronariană, la care se propune cura de teren în pante gradate, cu locuri pentru bănci de odihnă și aeroterapie. Se vor prevedea trasee de cel puțin 500 m, iar pantele în unghi mai mare vor avea din loc în loc

PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
Efectele sale se exercită prin intermediul tiroidei și hipofizei (efecte indirecte) cu efecte consecutive asupra funcției tiroidiene, ovariene, corticosuprarenale. În contact cu mucoasele, exercită o acțiune congestivă și de stimulare a secreției glandelor mucoaselor cu care vine în contact. Asupra circulației periferice are efecte vasodilatatorii. Intervine în metabolismul lipidelor, calciului, acidului uric. Este menționat cu valori terapeutice în unele buletine de analiză din apele sulfuroase de la Nicolina - Iași, Victoria- Sculeni, Deleni - Hârlău și în cea mai însemnată cantitate în forajul de la fabrica

PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

segmentele ventrale ale lobilor superiori. Originea anatomică a CBP poate fi clasificată după Shields (1995) [56] în: centrală (bronhia primitivă, bronhia lobară, primele bronhii segmentare ale lobului inferior);zona intermediară (bronhiile segmentare de ordinul trei, patru și posibil cinci);zona periferică ce cuprinde bronhiile distale și bronșiolele. Carcinomul cu localizare centrală apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafață de secțiune cenușie sau albicioasă. Suprafața endobronșică este tipic ulcerată. Prin creșterea endobronșică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Prin creșterea endobronșică poate realiza obstrucția parțială sau completă a lumenului bronșic, astfel încât se întâlnesc frecvent aspecte patologice ca atelectazia, bronșiectaziile secundare și supurațiile pulmonare retrostenotice. Dezvoltarea extrabronșică produce infiltrarea tumorală a parenchimului pulmonar pe distanțe variabile. Carcinomul cu localizare periferică are un aspect dur, neregulat și poate să prezinte o demarcație netă de țesutul pulmonar înconjurător. Suprafața de secțiune este omogenă. Spre deosebire de leziunile mici, cele mari pot prezenta necroză centrală cu cavitație. Frecvent se observă ombilicarea sau încrețirea pleurei viscerale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
stații ganglionare implicate sunt cele lobare sau hilare ale plămânului ipsilateral. Cele mai importante sunt stațiile colectoare lobare („lobar sump” - Borrie, 1952). Apoi sunt prinși ganglionii stațiilor mediastinale. Uneori ganglionii mediastinali sunt invadați, în timp ce ganglionii hilari sunt indemni (în adenocarcinoamele periferice). Diseminarea limfatică este cel mai frecvent ipsilaterală. Există însă și diseminare controlaterală: în localizările din lobul superior drept apar în 4%, iar în lobul inferior drept în 5%. Localizările din lobul superior stâng dau metastaze controlaterale în 9,3%, iar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
sub 10 mm diagnosticul nu este pus. Radiografia toracică prezintă modificări patologice la 97% din bolnavii cu CBP. Primele semne radiologice, esențiale în stabilirea la timp a diagnosticului, sunt [21]:a. opacitate în parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic;b. cavitație în interiorul unei mase tumorale solide;c. opacitate segmentară, rău definită;d. infiltrație nodulară de-a lungul unui vas sanguin;e. aspect de infiltrație segmentară (pneumonită); f. opacitate tringhiulară apicală, cu extensie spre hil;g. masă mediastinală (mai rar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
h. lărgirea unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile periferice. În adenocarcinom apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai rară, cu prelungiri stelate în parenhim. În carcinomul cu celule mici apar în 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, lărgire mediastinală. Carcinomul cu celule mari determină

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile periferice. În adenocarcinom apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai rară, cu prelungiri stelate în parenhim. În carcinomul cu celule mici apar în 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, lărgire mediastinală. Carcinomul cu celule mari determină fie opacități periferice (60%), frecvent cu diametru > 4 cm

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai rară, cu prelungiri stelate în parenhim. În carcinomul cu celule mici apar în 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, lărgire mediastinală. Carcinomul cu celule mari determină fie opacități periferice (60%), frecvent cu diametru > 4 cm la descoperire, fie opacități hilare (mai rar). Evaluarea radiologică clasică toracică se realizează de regulă prin radiografii (postero-anterioare și de profil), precum și prin examinări radioscopice. Alte investigații radiologice sunt mai rar utilizate în evaluarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
în diagnosticul CBP. Rezultatele sunt pozitive între 45-90% din cazuri, în funcție de localizarea tumorii și numărul de specimene de spută recoltate și examinate (cel puțin trei). Rezultatele cele mai bune sunt obținute în localizările centrale, fiind mai des negative în formele periferice. Comparații efectuate între examenul citologic al sputei și examenul histopatologic defintiv postoperator a arătat că rezultatele sunt superpozabile la 85% din pacienți, în special în carcinomul epidermoid bine diferențiat, carcinomul cu celule mici și adenocarcinom. Rezultate mai slabe s-au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
plus, examenul citologic bronhoscopic al materialului obținut prin lavaj, periaj, ca și examenul histopatologic al piesei obținute prin biopsie bronșică, permit susținerea diagnosticului de variantă histologică. Astfel, carcinomul epidermoid și cel cu celule mari sunt cel mai bine diagnosticate. Tumorile periferice, în special adenocarcinoamele, scapă frecvent diagnosticului. Bronhoscopia permite și efectuarea aspirației transbronșice pe ac subțire, când se constată rigiditatea sau fixitatea bronșică prin adenopatii mediastinale. Sensibilitatea acestei metode depășește 80% după cei mai mulți autori. Bronhoscopia se dovedește extrem de importantă și în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
care refuză intervenția chirurgicală și/sau bronhoscopia și la care diagnosticul histopatologic nu poate fi stabilit altfel. Se efectuează sub controlul tomografiei computerizate. Se recoltează țesut din tumora pulmonară, sau se poate efectua biopsierea pleurei (în prezența pleureziei). În leziunile periferice poate fi mai utilă decât bronhoscopia sau examinarea citologică în stabilirea diagnosticului (fig. 6.100). Puncția percutanată are o rată semnificativă de rezultate fals-negative (15-25%). Toracoscopia Poate fi efectuată în maniera clasică, sau video-asistată. Înainte de 1990 a fost rar folosită

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
1990 a fost rar folosită în diagnosticul CBP. Cea mai frecventă indicație a fost epanșamentul pleural la care examinarea citologică a lichidului obținut prin puncție era neconcludentă. O dată cu apariția toracoscopiei videoasistate, inspecția toracoscopică a spațiului pleural și excizia leziunilor mici periferice solitare au început să fie practicate pe scară largă. Se recomandă chiar rezecții atipice sau reglate pulmonare videoasistate [26, 27, 29]. Este extrem de utilă și în evaluarea ganglionilor limfatici mediastinali. Biopsia ganglionară supraclaviculară Orice masă ganglionară cervicală palpabilă la un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
cu vârsta peste 45 de ani vor fi supuși la teste de stres. În caz de test pozitiv se vor aprofunda investigațiile, apelându-se la testul cu Thallium. Această probă se va face și la bolnavii cu angină, boli vasculare periferice, operații cardiace. În caz de rezultat negativ sau de leziune fixă se practică intervenția chirurgicală. Proba pozitivă va fi urmată de coronarografie și revascularizarea mușchiului cardiac. Algoritmul pe baza căruia se vor selecta pacienții în vederea operației de rezecție pulmonară este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
toracic, în evaluarea preoperatorie a pacientului cu boală toracică majoră. Pe condiția biologică a pacientului Vor fi depistate și apreciate gradul de influență a bolilor asociate asupra stării generale a pacientului. Astfel asocierile morbide, de tipul diabetului zaharat, bolilor vasculare periferice, hepatopatiilor, nefropatiilor, endocrinopatiilor, vor fi corectate în consult cu medicul de specialitate. Se va lua în considerăre statusul imunologic, ce este influențat de medicația imunodepresivă (steroizi, chimioterapie), de bolile cronice și de pierderea ponderală > 10%. Pe factorul cronologic Vârsta nu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
clivaj. Rata recurenței locale este de asemenea mai mare (25%). f. Rezecția atipică este și ea foarte rar utilizată, de regulă la vârstnici tarați. Totuși sunt autori care consideră că rezecția atipică, ca și segmentectomia, dau rezultate bune în leziunile periferice (nodul pulmonar solitar). Rezecțiile atipice se pot executa și prin tehnici chirurgicale toracoscopice. Rata recurenței locale depășește 25%. Autorii japonezi propun o secvențialitate a timpilor operatori diferită de secvențialitatea clasică. Astfel, se realizează abordul primar al venelor și rezecția în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
limfatică. Tipul de rezecție indicat este lobectomia, iar în tumorile centrale pneumonectomia. Rezecția bronhoplastică este indicată în caz de tumoră localizată la orificiul bronhiilor lobare superioare [47, 69]. Rezecții mai mici (segmentectomia sau rezecția atipică) se practică pentru leziuni mici periferice. Este nejustificată indicarea lor în absența reducerii rezervei funcționale respiratorii sau a vârstei înaintate și a tarelor organice, datorită ratei înalte de recidivă loco-regională (10-15%), în raport cu lobectomia [1, 14]. De asemenea, nu este deplin lămurită, în stadiul I, diferența dintre

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
În perioada postoperatorie este necesar un tratament complementar iradiant, citostatic și imunologic. Atitudinea chirurgicală în stadiul IIb (T3N0M0) este dictată de topografia tumorii invadante și de tipul de structură anatomică invadată (vezi stadiul IIIa). Stadiul III Stadiul IIIa Tumorile pulmonare periferice pot invada pleura parietală și peretele toracic, înainte de a metastaza în ganglionii pulmonari și mediastinali. De fapt metastazarea N2 este cea care va influența prognosticul postoperator tardiv, alături de rezecția incompletă a peretelui toracic și de extensia în peretele toracic [3

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
și Martini [33] sunt de părere că pleurectomia parietală este suficientă în absența leziunilor maligne în planul de clivaj. Certificarea acestora prin examen histologic extemporaneu va reclama parietectomia. Parietectomia se va realiza după principii oncologice. Rezecția pulmonară practicată pentru tumorile periferice invadante în peretele toracic este lobectomia. Se va asocia limfadenectomia mediastinală de principiu. Extinderea rezecției către bilobectomie sau pneumonectomie este la limita indicației chirurgicale, evoluția postoperatorie, fiind în general nefavorabilă. Reconstrucția peretelui toracic este în relație cu topografia și dimensiunile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de sutură traheo-bronșică va fi protejată similar ca în operația descrisă precedent. Mortalitatea postoperatorie este cuprinsă între 0 și 31%, iar supraviețuirea la 5 ani este 0-23% [24]. Invazia directă și singulară a unui corp vertebral de către o tumoră pulmonară periferică, pe cazuri selecționate, poate beneficia de un tratament chirurgical paliativ. Stabilirea indicației operatorii se face în consult cu neurochirurgul, extensia invaziei tumorale apreciindu-se prin examenul clinic, examenul CT și IRM. Astfel, sunt acceptați bolnavii ce prezintă o stare generală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
realizată clasic (torace deschis). Există însă tendința de a extinde indicațiile CTVA pentru rezecții mai importante: lobectomie subtotală, lobectomie sau chiar pneumonectomie în cancerul bronho-pulmonar [27]. Rezecția atipică Se execută pentru noduli mai mici de 2 cm, cu o topografie periferică, ce nu interesează scizura și nu au expresie bronșică. Parenchimul pulmonar se secționează cu ajutorul staplerului liniar sau în asociere cu laserul Nd:YAG, care poate fi folosi și singular. Examenul histologic extemporaneu va preciza tipul de tumoră. În caz de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
și rata de supraviețuire postoperatorie. Feld, 1984 [14] și Reed, 1988 [47] găsesc deosebiri între tipurile tumorale. Carcinomul epidermoid are un prognostic mai bun față de adenocarcinom și carcinomul macrocelular atât în T1N0 cât și în T1N1, precum și în T2N0. Localizarea periferică a carcinomului epidermoid și adenocarcinomului pare să aibă un prognostic similar, pe când zona centrală este net defavorabilă pentru adenocarcinom. Carcinomul bronhoalveolar multiplu sau bilateral are un prognostic sumbru față de forma solitară, care se aseamănă în privința supraviețuirii cu carcinomul epidermoid. În

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]