6,437 matches
-
nu sunt Întrecuți decât de români, care au cel mai bun amestec de meniuri, occidentale și orientale. De la Rouen, pe alocuri ne apropiem de malul Senei, cu malurile frumos pavoazate de o floră variată, cu vapoare și șlepuri și cu pescari cu multe mici restaurante-bistrouri (cum le spun francezii). Prin Neuilly am intrat În Paris. Reușesc să mă descurc binișor prin noianul de automobile care la ora aceea fugeau spre localitățiile din centura pariziană. Am mers din nou În bulevardul Strassbourg
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
minții: revăd saturația de verde crud al parcurilor și pădurilor ce împodobesc atât vestitul oraș moldav, cât și împrejurimile sale, cerul senin, liber de orice nor numai al acelor unice zile, revăd Lacul Ciric din care săltau vioi peștii, în ciuda pescarilor de pe malul celălalt, tânjesc după baia de aer pur în care m-am afundat. Suficiente argumente susținătoare de IașiMoldova-Sahasrara Puja. Tot ce se întâmplă cu fiecare dintre noi ocazionat de o puja, nu este doar o trăire individuală, independentă de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a fost reprezentată cu mult succes la Burgteatru din Viena și la Leipzig. Pentru completare mai amintesc următoarele opere literare ale reginei și poetei Carmen Sylva: În luncă, o idilă românească, traducerea în limba germană a romanului lui Pierre Lotti Pescarii din Islanda, în românește de C. SanduAldea; Pe Dunăre, descriere în limba germană a călătoriei familiei regale pe Dunăre în anul 1904; lucrarea mai sus amintită despre Nașterea dramei Meșterul Manole și în sfârșit, autocomemorarea cu ocazia celei de-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nume de persoană cu o oarecare frecvență la români. Un Bucur va fi fost strămoșul autentic sau mitic al comunității rurale din care a evoluat mai târziu marele oraș. Legenda Îl pomenește ca fondator pe „Bucur ciobanul“ (În alte variante, pescar, boier sau negustor). Cu sau fără Bucur, cert este că inițial Bucureștiul a fost un sat, nimic mai mult, și și-a păstrat multă vreme Înfățișarea rurală. Pe malurile Dâmboviței Este un oraș de câmpie, situat la o altitudine medie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Fălticeniului, deoarece el n-are copii. Ar mai fi Vasiliu Falti și Băeșu. De la soțul meu Mihăilescu, mi-au rămas 2 bucăți de valoare, dar aparținând autorilor străini, nu cred că ar putea figura În Muzeul Fălticeni. Este o statuie: Pescar (așezat pe botul unei bărci) În bronz, iscălit de un sculptor olandez: Waagen. Are Înălțimea, cred, 50/40 cm. A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Prelipceanu și Adrian Popescu încearcă să-și trimită faxurile, cu impresii despre Lisabona la redacțiile din țară. Paciența noastră, a mea și a lui Vasile, ușor sleită, este supusă unei grele probe de rezistență în fața tupeului unui bărbat, țăran sau pescar, de culoare. Omul urlă, literalmente, din toți bojocii în cabina lui telefonică, fără să-i pese că nu este singur, că s-ar putea să-i deranjeze pe cei de la spatele său: câteva femei vizibil crispate, așteptându-și rândul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
masă cu scriitorii cehi Pavel Verner și Miroslav Hule, prilej să ne cunoaștem mai bine. Verner e din Praga și are maniere de orășean umblat, Hule e din Moravia de sud, dintr-o localitate aflată la granița cu Austria. E pescar și iubitor al vinurilor franțuzești, care nu se prea găsesc în zona lui. Lunecăm repede spre subiecte de acasă. Cei doi ne întreabă de ce s-a întors Moldova la neocomunism. Ce s-a întâmplat? Nu puteau înțelege, erau stupefiați. Recunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
parfumează abundent, este numit „Barbara Cartland din Azerbaidjan” sau „Parfumul Kremlinului”, aluzie artistică la gradul său de (fost?) general KGB și, totodată, o trimitere parodică la felul stereotip în care își intitulează istoriile cu spioni. Islandezul Einar Örn Gunnarsson este „Pescarul amețit” - trimitere mai mult decât transparentă la rătăcirile sale bahice. Aleksei Varlamov din Rusia: mic de statură, cioturos și mătăhălos, cu o frunte enormă și o barbă în paragină, cu un mers de țăran care calcă nesigur pe asfalt, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sunt în costume roșii. Rușii nu se dezmint. Văd cum țopăie de zor pe peron, în ritmul muzicii, o impiegată de stație. Putem coborî din tren. Scriitorii dau târcoale orchestrei. Cehii, în special, sunt foarte activi. Miroslav Hule (zis și „pescarul”, pentru aerul lui frust și pentru poveștile pe care ni le-a înșirat despre zona rustică de unde provine) îl îmbrățișează pe șeful orchestrei, în rubașcă și el, cu efuziune slavă. Celălalt ceh, Pavel Verner, care ne reproșase, la Paris, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
s-au preschimbat în papucii brodați ai papei, pânza de sac găurită în dreptul genunchilor s-a transformat în tunică somptuoasă cusută cu fir de argint, iar jocul fastuos al culorilor liturgice alb, roșu, verde, violet, negru escamotează lâna cenușie a pescarului cu plasa lui de formă conică. Sfidând legile echilibrului, o intimidantă și uneori descurajantă piramidă de sfinți, de cântări, de dogme și de icoane s-a înălțat încet-încet, cu baza în sus și sprijinindu-se jos pe un vârf cât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în taxe și drepturi de vamă), aceasta i-a cheltuit pentru a mări cu trei mii de membri efectivul gărzii pretoriene cu armele lor cu tot. Verdele sfidării predomină. O oprire pe plaja de la Deir el-Balah unde așteaptă răsturnate ambarcațiunile pescarilor, nu departe de o deltă de apă contaminată spre care converg gurile canalizărilor și milioane de țânțari. Am zărit pe câmp sere intacte, dar goale. Punctul de trecere de la Karni, rezervat pentru mărfuri, fiind închis, nu se poate exporta nimic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dar goale. Punctul de trecere de la Karni, rezervat pentru mărfuri, fiind închis, nu se poate exporta nimic. La plecare, coloniștii israelieni au distrus totul, în afara acestor sere. Ce a mai rămas a fost jefuit. Sosirea mea întrerupe o adunare sindicală: pescarii discută proiectul unei scrisori adresate societăților B'tselem și Crucea Roșie Internațională. Ieri s-au înregistrat trei răniți. Unui pescar i-a fost amputat un braț, altuia un picior. Era prima lor ieșire pe mare după cinci luni de interdicție
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
israelieni au distrus totul, în afara acestor sere. Ce a mai rămas a fost jefuit. Sosirea mea întrerupe o adunare sindicală: pescarii discută proiectul unei scrisori adresate societăților B'tselem și Crucea Roșie Internațională. Ieri s-au înregistrat trei răniți. Unui pescar i-a fost amputat un braț, altuia un picior. Era prima lor ieșire pe mare după cinci luni de interdicție de a mai pescui, ca represalii pentru răpirea soldatului Shalit. Fiind ceață, ei n-au văzut vedeta care se apropia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
douăsprezece mile zona autorizată de ieșire. Ea a fost redusă de israelieni la șase mile, apoi la trei, acum la o milă, nici ei nu mai știu prea bine. Kilogramul de pește a crescut de la cinci la douăzeci și cinci de shekeli, pescarii preferă să-l vândă decât să-l consume. Înainte, sardelele reprezentau 60% din pescuitul anual din Gaza, numai că, din martie până în mai, trebuie să meargă să le caute la zece sau douăsprezece mile de coastă. Acest lucru a ajuns
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fi mai puțin pretențioasă și mai plăcută. Nu sunt chiar departe de a crede că dubla propensiune spre farse și spre spectacolul străzii te vindecă de misticism. În loc să-l întrebe nici una nici două, pe cel scăpat de la înec: "Ai credință?", pescarul de suflete ar face mai bine să se intereseze dacă-i place să râdă pe sub mustață și să umble creanga. Iată întrebările de fond. Restul e pură frivolitate. Credința derivă din temperament, și nu invers. Datorez în ce mă privește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nevoiașe. De l-am putea revedea în întinsele lui regate, Care-s cele ale grației și ale milosârdiei lui. De l-am putea revedea în cetatea lui înveselită Pe omul pădurii de cedri și al pădurii de mesteceni. Și pe pescarul Kephas cum stă pe malul apei Uitându-se cum sporește pescuitul miraculos. De l-am putea contempla pe omul din Nazaret. Pe lucrătorul în lemn de ulm și în lemn de mesteacăn. Și pe omul din barcă și din Genesareth
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și comunicativă, devine deja imaginabilă. Eu însă eram departe de așa ceva. Și iată pentru ce m-am plictisit strașnic în cursul acelor zile. Lacul Kinnereth (cuvântul înseamnă "liră mică"), mare interioară pe malurile căruia i-a recrutat Isus pe primii pescar de oameni, pe Simon, Petru, Andrei, Iacob și Ioan, m-a făcut să-i simt lirismul liniștitor, tihna lui consistentă timp de un sfert de ceas, când răsăritul soarelui, risipind ceața, i-a lăcuit suprafața cu un albastru sidefiu impecabil
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Trăesc aici toate națiile Dobrogei. Oi care stau neclintite cu capetele subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari. Martin pescarul. Căldura e spăimântătoare. Numai din când în cînd vine o adiere de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu pește de pe Dranov, dube românești. Trăgeau 6 ori 8 oameni la lopeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari. Martin pescarul. Căldura e spăimântătoare. Numai din când în cînd vine o adiere de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu pește de pe Dranov, dube românești. Trăgeau 6 ori 8 oameni la lopeți, tăcuți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tăcuți și încordați: aveau în înfățișare ceva măreț și barbar. Istoria lui Ivan Maiorul 15 Ivan Maiorciuc, care, nu se știe din ce pricină, pe la 1856, a venit fugar din Rusia. Aici a trăit singuratic, departe de ai lui, ca pescar, s-a însurat cu o lipovancă, a făcut cu ea copii, s-a întors la starea sălbatică. Târziu, când l-au chemat feciorii, după amnistie, s-a dus să-i vadă, căci ei erau dregători mari în împărăție, unii generali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ori pe an. Nu coc. Se face din rod dulceț. Marea-i nespus de frumoasă. La nord, de-un verde închis. Acolo subt stâncă bat și mugesc valuri. Delfini se joacă în mare număr în jurul promontoriului întovărășiți de zboruri de pescari, care într-una țipă și se ceartă. La întoarcere pe câmpul bolovănos, zboruri nenumărate de libelule calul dracului minuscule biplane. Popândăi traversează într-una drumul. Apoi privesc cu curiozitate din urmă. O măgăriță care fată un epure! Magari din când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Cotnar. 9. Marele vistiernic. BOIERIILE DE AL DOILEA RANG 1. Marele stolnic. La mese domnești stă în caftan împodobit cu ornamente în unde, un fel de stofă cu galon. Încins cu brâu de matasă roșie. De el țin grădinarii, pescarii și toate bălțile Prutului și Nistrului. 2. Mare comis. De el țin caii domnești cu slujitorii lor, fânul și grăunțele. 3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pădure, lângă râul Moscova. E un loc tihnit, cu desăvârșit confort. Am stat de vorbă la cină ora 23 cu Ivan Ivanovici, călăuzul nostru, cu D-rul de aici, un bătrânel cu cioc Neculai Alexeevici, și cu administratorul vilei, care-i pescar și mi-a dat unele informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tot mai mare, trece de la școlile elementare la școli de perfecționare, se prevede în planificarea sectorului nevoile de ingineri, mecanici, chimiști, etc. și tineretul gospodăriei colective se instruiește rămânând apoi la conducerea, îmbunătățirea, înoirea, perfecționarea gospodăriei colective. Se află aici pescari. Ca pretutindeni își au poveștile și anecdotele lor. Unul din ei pescuia de multă vreme "la fix" în același loc, așa încât probabil că locuitorii acelui colț de iaz îl simpatizau, văzându-l cum stă ceasuri întregi chincit la mal, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]