4,062 matches
-
Era la fel de asexuată ca o amibă care se reproduce divizându-se fix pe mijloc. Pasiunea și-o păstra pentru scenă. Totuși ar fi logic să se fi întâlnit cu el, continuă Hazel. Semăna foarte mult cu Violet. Atunci mi-a picat fisa. Mi-am adus aminte că Margery spusese că fotografia lui Shirley îi amintea de cineva; trebuie să fi fost Violet. E clar că lui Philip Cantley îi plăcea un tip anume de femei. — Și se îmbrăca destul de elegant, comentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că se putea mai bine, zisei eu, voioasă. Osatura lui Hugo, cu nasul acvilin și cu pomeții înalți, era foarte fotogenică și putea părea mult prea masivă sau extrem de frumoasă, în funcție de unghiul din care îl priveai. În acel moment, lumina pica bine, iar el era pur și simplu uimitor. Totuși, n-aveam de gând să-i spun așa ceva. Știam că dacă-i dau un deget, îmi cere toată mâna. N-avea nici un rost să-mi alint bruta. *** Restaurantul preferat al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cristalele groase semănând cu o grămadă de gheață. Dincolo de ea se afla cinematograful Scala, o fostă glorie, acum închis. Auzisem că sala de popice de lângă folosea o parte din incinta cinematografului pentru a se extinde. Nu înțelegeam nici să mă pici cu ceară de ce proprietarii cinematografele le închideau, după care nu mai făceau nimic cu ele; rămâneau fațadele, care te zgândăreau când treceai pe lângă Scala, Plaza sau chiar pe lângă Parkway, acum un multiplex, cu tot felul de amintiri din nopți târzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care să o identifice ca fiind ceva ce le căzuse din buzunar. Nimeni n-a spus nimic, deși MM și Matthew, care erau imediat în spatele lui Ben, se uitară amândoi la ea. —Mulțumesc, zisei eu. Probabil că tocmai mi-a picat. Sau poate mi-a picat mai devreme. Mi-am dus mâna către păr. Nu-mi aduc aminte să-i fi remarcat absența până acum... Nu era aici înainte, zise Bez. Am urcat aici la pauză și n-am văzut nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fiind ceva ce le căzuse din buzunar. Nimeni n-a spus nimic, deși MM și Matthew, care erau imediat în spatele lui Ben, se uitară amândoi la ea. —Mulțumesc, zisei eu. Probabil că tocmai mi-a picat. Sau poate mi-a picat mai devreme. Mi-am dus mâna către păr. Nu-mi aduc aminte să-i fi remarcat absența până acum... Nu era aici înainte, zise Bez. Am urcat aici la pauză și n-am văzut nimic. Sigur aș fi observat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a ieșit foarte bine. —O, Doamne! Ai auzit că aproape că i-am scos ochiul lui Hazel? exclamă Violet. Da, sunt sigură că ți-a spus Helen, adăugă ea, cu o urmă de malițiozitate. Hazel nu mi-a purtat deloc pică, din fericire, deși, serios, era cât pe-aici să se întâmple nenorocirea. Mă bucur tare mult că ți s-a părut că a mers, pentru că am fost îngrozitor de atentă în seara asta și mă temeam că nu arată destul de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
eu cu entuziasm. Părea ușor dezorientat. — Toate bune? îl întrebai eu. Nu, doar că - în fine, zise el rușinându-se, ca un băiețandru, nu te-am mai văzut îmbrăcată așa frumos. Arăți foarte bine. —Mulțumesc, zisei eu, înainte să-mi pice fisa și să înțeleg că și Matthew avusese față de mine aceeași reacție pe care o avusesem eu față de el. L-aș fi luat la rost dacă nu ar fi roșit, lucru dezarmant pentru oricine. —Și eu gândeam aceeași lucru despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
odată. — Cât de tare! —Da, așa e. E unul dintre lucrurile care chiar îmi plac la ea, zise Hugo, coborând scările. Acum o s-o scot afară să-i arăt grădina. Ne scuzați. M-a smuls de lângă Bez, care aproape că pică în nas, mormăind cum că ar vrea să-mi dea un sărut de adio. —E cam vesel Bez în seara asta, nu? observă Hugo. Când l-apucă, bagă tare până dă în extrema cealaltă. Totuși nu sare prea tare calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
brațe, iar eu stăteam cu picioarele în jurul taliei lui. Nu voiam să se miște deloc; totuși, parcă se auzea cineva țipând, prin apropiere... Am tras mai tare de cureaua cu care îmi erau legate mâinile. S-a desprins și a picat pe pământ, cu un zgomot metalic înfundat. Aplecându-mă, l-am prins pe Hugo de brațe; încă erau încordate. Își clătină capul, cu mișcări încete, ca și cum și-ar fi scuturat apa din păr, la relenti. M-am aplecat și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
prea interesează genul ăsta de lucruri, remarcă Hazel placid. Dar când vine vorba de alții, știu întotdeauna. Sunt o mulțime de mici semne. Oricum, adăugă ea, mai ales Tabitha a fost cea care a condus povestea. Lui Matthew i-a picat cu tronc MM de prima oară când a văzut-o. Dacă m-ar fi întrebat, aș fi putut să-i spun să aștepte până în seara premierei. Ea n-ar fi început nimic cu el în timpul repetițiilor, fiindcă n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu? Era sub demnitatea mea să răspund unei asemenea provocări. În schimb, am umplut din nou paharele. Și tu nu m-ai fi sunat în veci, continuă Hugo. Te cunosc. Mândria ta mă calcă cel mai mult pe nervi. Îți pica mâna dacă dădeai telefon. În schimb, mai lăsat pe mine să o fac. Nu m-ai sunat decât pentru că Ben te-a legat de scaun! zisei eu, mai supărată decât aș fi vrut să par. Nici nu știi cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pentru un tehnolog, pentru a lăsa ignoranța interlocutorului să se risipească - apoi continuă: —E un program mic și inteligent care se instalează pe calculatorul altcuiva și obține privilegiile la nivel de sistem de care avem nevoie. Observă că nu-i picase încă fisa. Ne oferă acces neîngrădit la calculatorul lor. Am putea să-l comandăm de la distanță, de aici, dacă am vrea. Cum, aș putea să scriu ceva la tastatura asta și să se vadă pe celălalt ecran? —Mda. Dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
el, să vadă dacă o mai urmărea și era, într-adevăr, concentrat la maximum. Am făcut o greșeală. O greșeală foarte, foarte gravă. În acele momente o lăsa vocea. —Și din cauza acelei greșeli, din cauza mea, negocierile au încetat. Înțelegerea a picat. Am fost nevoită să plec din Congo câteva zile mai târziu și, când am făcut-o, în timp ce mergeam pe strada principală către aeroport, le-am văzut din nou. Acele chipuri, acei copii, adolescenți, fete tinere, cu aceeași expresie uluită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
detaliată exact a comunicării cu accidentele istoriei. De-aia spuneam că Începe să mă intrige interesul pe care-l suscită povestea asta, nu m-am așteptat... În fine... L-am asigurat că nu e nici o problemă, termenul de trei săptămâni pica excelent, până atunci aveam timp să adun materialul necesar și să fac filmările de arhivă cu care vom ilustra emisiunea, așa că În tot răul e și o parte, oricât de mică, de bine. Am rămas Înțeleși să-l sun imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din percepția mea de moment, să-ți sugerez ce simțeam eu În clipele acelea pentru ei. Din fericire (sau din păcate), mă aflam Într-o eroare monumentală. Atunci am constatat-o ușurat, aproape fericit; ulterior, aveam să regret că nu picasem pe mâna unor kidnapp-eri obișnuiți, comuni, banali. Întotdeauna și În toate există un „mai rău”. Dar să nu anticipez... Timp de câteva minute după ieșirea precipitată a lui Zoran, am rămas dezorientat pe scaunul ergonomic din camera mea. Discuția mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și cui? Nu se poate să fiu ținut la nesfârșit În acest suspans, fără motiv și fără Dumnezeu... - Domnule profesor, Îi deplâng pe studenții dumneavoastră. Dacă la examene și pe capul lor se abat asemenea avalanșe de Întrebări, probabil că pică pe capete. Firește, dacă nu cumva sunt toți niște genii... - Va cer scuze, aveți dreptate, dar cred că am dreptul să știu pe ce lume trăiesc și ce se-ntâmplă cu mine. Măcar atât: să știu, la altceva deja nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
edificării unui așa-zis om nou, pentru că au limitat plaja opțiunilor politice, reducând-o la ideologia obligatorie a unui partid unic... Nu știu, sunt foarte multe de spus În privința asta - persecuții, crime, spălări de creiere, gulaguri... Pe scurt, comunismul a picat la examenul istoriei. Dar am impresia că Întrebarea dumneavoastră viza ceva anume, nu astfel de generalități, oricât ar fi ele de adevărate... - Ți-am cerut o judecată de istoric, domnule coleg, nu un rechizitoriu. Apropo, să-ți spun o Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai vulnerabilă În celelalte privințe. Faptul de a fi fost convocat În fața unei comisii de anchetă plasată În semiîntuneric, fizionomiile neguroase ale membrilor ei, Întrebările privitoare la escapada din acea noapte, cu accent pe pătrunderea În cabinetul doctorului Wagner - care picase excelent În context, fie vorba Între noi -, toate țineau de o regie prestabilită, având drept scop destabilizarea dumneavoastră psihică. Mai bine spus, labilizarea psihicului dumneavoastră. Probabil, n-ați observat că, din când În când, printre Întrebările cu tentă acuzatoare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o izbucnire rapidă de reproșuri pline de speranțe, victima a exclamat brusc: „Întrebarea aceasta nu este În carte, domnule!“ - dar era. În cele din urmă, tata a oftat, a Închis manualul, remarcând Încet, dar clar: Golubcik (dragul meu) ai să pici precis - nu știi absolut nimic“. „Trebuie să vă contrazic“, Îi replică Lenski, cu o oarecare demnitate. Stând În mașina noastră țeapăn, de parcă era Împăiat, Lenski a fost dus la universitate, a rămas acolo până seara, s-a Întors cu sania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cursuri. Când a fost la examen m-am prezentat. Ne-a dat o traducere, cu dicționarul. Am luat nota cea mai mare. Nu i-a venit să creadă. M-a chemat și am dat din nou lucrare, cu cei care picaseră. M-a ținut singur, fără nimeni în preajmă, chiar sub nasul ei, la catedră. Era primăvară, mijloc sau sfârșit de mai. Era cu o bluză transparentă ca o foiță de ceapă. Se uita tot timpul la mine, ca la cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dată concursul de admitere, Lia era în banca din fața mea. În timpul probei de gramatică s-a întors spre mine cu o față disperată: „Știi analiza?“, m-a întrebat. O știam. „Dă-mi-o și mie“, a șoptit. „Nu vreau să pic și anul ăsta.“ Picasem anul anterior la istoria artei și viața de controlor de bilete la cinematograful „Pacea populară“ din F., care mă aștepta dacă nu intram nici acum la facultate, nu-mi prea dădea ghes să fiu generos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Lia era în banca din fața mea. În timpul probei de gramatică s-a întors spre mine cu o față disperată: „Știi analiza?“, m-a întrebat. O știam. „Dă-mi-o și mie“, a șoptit. „Nu vreau să pic și anul ăsta.“ Picasem anul anterior la istoria artei și viața de controlor de bilete la cinematograful „Pacea populară“ din F., care mă aștepta dacă nu intram nici acum la facultate, nu-mi prea dădea ghes să fiu generos cu fetișcana care îmi șoptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
m-a umplut de jeg. — Ce ți-a venit cu Manolescu? — M-a pus D. s-o fac. D. era ceva pe la partid. — A spus că-i sarcină de la organizație. Am în iarnă examen cu el. Mi-e că mă pică. Am ridicat din umeri. Nu-mi păsa. Sila de ea îmi trecuse în sala aceea de clasă. Anul următor aveam să fiu adus și eu în fața adunării generale de partid. Să fiu sancționat că nu-mi plătisem cotizația și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Stacey să nu mai fie pusă la aranjat marfa pe rafturi în scurtă vreme, iar atunci întregul plan ar fi putut să se dezintegreze, dar chiar când luam în calcul măsuri mai drastice pentru a obține bani, aceștia mi-au picat - la propriu- în poală. Stătusem în picioare toată dimineața și, începând să obosesc, mă așezasem pe jos la marginea zonei pavate a catedralei Westminster, chiar în față la McDonald’s. Știam că nu va dura mult până să fiu alungat-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mari, albaștri, cu sprâncene circumflexe îl făceau să semene cu un clown. În general izbea expresia tâmpă și în același timp vicleană. Râsul neașteptat accentua impresia. ― De unde știa ce-i cu tine? Dascălu ridică din umeri: ― Habar n-am! Când pică o pleașcă ca asta nu mai pui întrebări. Îți dai seama! Bani și un bilet de avion pentru o țară cu fluturași albaștri. Totdeauna mi-au plăcut fluturii albaștri... Începu să dea din mâini behăind. Dincă oftă. ― Te-ai aiurit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]