4,013 matches
-
În timpul anchetelor? Era o masă uite așa, cum e asta, și Într-un colț era o sirenă, Îți aprindea două proiectoare În față, dădea drumul la sirenă să urle și Începea să te bată. Ne-o pus la curent de picam jos pe beton... În subsolul ăsta, de la vila Daniel. Da’ nu m-o ținut mult, că dimineața ne-o mutat cu o dubă la Sibiu, pe toți câți eram arestați. Și-o-nceput să aresteze lume multă atunci... Era un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
33, ne-o ținut două luni cu lanțuri la picioare. Și am trăit c-o mare speranță, pentru că era În 1952 și În America, În prima zi de marți În anul bisect, sunt alegeri prezidențiale, și-n 1952, cred, a picat În 4 noiembrie și a ieșit generalul Eisenhower. Și, dom’le, era comandantul frontului din Apus și speram că președintele Americii va face pace cu Europa și că va fi ceva. Urmăream politica, deși n-aveam acces la ziare, da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-o repezit la femei. Bărbații, când o văzut, roiul la fugă afară și o lăsat femeile acolo. Ăștia doi, când o văzut ce fac rușii, s-o dus la ei și... pe care cum l-o lovit. Unu’ o picat jos, nici picioarele nu le-o mai mișcat. Zicea: „Degeaba am sâcăit eu pe pistoalele lor, că nu l-am știut arma nicicum, că altfel și eu trăgem. Și o venit NKVD-ul, ne-o prins și ne-o băgat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, Îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua... Da’ de ce? Că zicea că fugi de al dracului, ca să pice el În apă... Vă mai amintiți cum se chema colonia? Secția Stoenești, prima dată, În Balta Mare a Brăilei. Acolo a fost moarte de om... Era o clădire mare, cu pereții de stuf presat, de cincizeci de metri de lungă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de grija ce au pus întotdeauna învățătorii de pe vremuri la educația morală a tinerimii, voi adăuga cum că în curtea acestei cafenele era instalată și o casă de prostituție ținută de o femeie, foarte cunoscută pe vremuri, numită Pupăza sau Pica. Autoritatea școlară niciodată nu a intervenit ca elevii să nu mai frecventeze acest local. O cafenea cu clientela lumii din societatea de sus era cafeneaua Briol din Pasa giul Român, mai târziu cafeneaua Cazes 218. La Briol se juca biliardul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e de nimic Și de lege n-are frică Ca orice calic. Când se vede deodată Cum nu a gândit: Stăpân p-o țară bogată Pentru jăfuit!] Unire numai să fie Români între voi Și veți scăpa de hoție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1872, p. 3. Iar voi ciocoi Și vechi și noi Cătați-vă pungile Și plătiți bacșișele! Paparudele! Di ha, paparudele, C-a-nceput snopelile, Pumnii, târnuielile Să ție ulițele... Paparudele! Bate-n palme, zi din gură De vrei să-ți pice-n gură Țigări de la Gospodin Și zgripțori de la Berlin! Iar voi lachei Seci și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
269 Petrache, Ion: 121, 146 Petreanu, D.: 266 Petrescu, Cezar: 148 Petrescu, G.: 273 Petrescu, Nicolae: 357 Petrescu-Conduratu, C.: 148 Petrini, M.: 337 Petrino, D.: 22, 93, 230, 231 Petrovici, Armis: 158 Petrovici, Șt.: 288 Pherekyde, Mihail: v. Ferekide, Mihail Pica (Pupăza) (patroană): 133 Pițurcă (poreclă): v. Racoviceanu (dr.) Plagino, Al.: 349 Platon (filozof ): 85 Pleșoianu, Nic. Vas.: 266 Pleșoianu, Ștefan: 289 Plitos, C.: 273 Poenaru (sublocotenent, 1871): 110 Poenaru, Petrache: 296 Poenaru-Bordea, M.: 257 Poenărescu (familia): 258 Pogor, Vasile: 66
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu pămînt cu tot”, ca arbuștii cînd îi muți dintr-un strat în altul, redate în contextele lor originare. Neînsoțit de descrierea împrejurării în care l-ai auzit, cuvîntul se ofilește în pagina de jurnal. Lîngă descriere e bună, dacă pică firesc, și un dialog. Deși cîndva, demult, mă închipuiam nuvelist și romancier, n-am știința improvizației epice. Știu totuși să decupez anecdote, să scot dintr-o „materie de șuetă” (vorba unui reputat eseist) idei morale, dominanta unei persoane și atmosfera
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
forma respectivă, nu mă va mai vizita niciodată. *„în fiecare școală din Franța stă atîrnat la locul de onoare un exemplar din Drepturile omului. În școlile din Germania adeseori cetești pe tabele de marmură înscrise numele foștilor elevi, care au picat pe cîmpul de luptă în războiul cu Franța. în școlile din Anglia pe placarde bătute pe perete cetești inscripția: Idealul nostru este caracterul (Our ideal is character), cu lămuririle numerotate: 1. un înalt simț al datoriei, 2. o simpatie largă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să scriu, ci pentru că m-am dezobișnuit să citesc” (Corneliu Dorneanu, redactor la Radio Iași). Asta ar trebui s-o spună și mulți din presa locală, însă unii n ar recunoaște că s-au dezobișnuit să citească nici să-i pici cu lumînarea. Dovadă că, în anii precedenți, doi de la „Steagul” nu s-au sfiit să ne fie șefi! Răsfoind colecția ziarului din 1963, descopăr că Cicerone Cernegura, fostul coleg de redacție, stabilit actualmente la Roma (am fost unul din cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
următoarea remarcă: „Românii și-au pierdut țara, dar au cucerit lumea”. Deși valabilă doar geografic, nu și ca judecată de valoare (afară de cazul că s-a gîndit la sine, la Eliade și la Cioran), cred totuși că, sufletește, le-a picat bine tuturor. La recepția de la Primărie, alocuțiunea sa a avut un și mai accentuat caracter politic. Aci, Ionescu s-a referit la acordurile de la Yalta, în urma cărora „o parte a Europei a fost sacrificată dominației sovietice”. Despre el ca scriitor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de teoriile susținute în referat. M-a luat deoparte și mi-a zis: „Vreți să știți care-i situația reală, sau vreți să știți care i imaginea ei oficială? Situația reală e că planificarea-i... un haos!” * Nu mi-a picat prea bine cînd, la cîteva minute de la intrarea în biroul meu redacțional, Mihai mi a spus: „Mă duc să-l salut și pe George”. Adică pe Genoiu! Cînd a deschis ușa, acesta tocmai trecea pe hol. Zărindu-l, voios nevoie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din cenaclu, iar aspectele ideologice le va trata Vasile Sporici. Cînd unul dintre aceștia ratează ocazia s-o mai facă, zice imediat că „strugurii sînt acri” și-i descalifică pe cei ce continuă să muște din ei. Cînd ciorchinii le pică lor în coș, țin să se explice („N-am putut să-l refuz pe X, redactorul”), să se automotiveze („N-avem încotro: trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului”) ori să gîndească rău despre cei ce „se lasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zic dintre cititorii obișnuiți, ci dintre profesori - știu sau se întreabă cui aparțin formule ca „epoca de aur”, „artă pentru artă”, „turn de fildeș” etc.? *Cică „moș” Gogu Rădulescu ar avea următoarea deviză: „Nu refuz nimic din ceea ce-mi pică în farfurie”. Fără a fi capabili de o asemenea formulare cinică, ideea din vorbele sale e ilustrată de numeroși alți „nomenclaturiști”: cariere bazate pe oportunism, abuzuri în relațiile de serviciu etc. Inși mici poartă cu ei farfurii mari, care se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mediocre, viața mea într o perioadă care, prin simplul fapt că eram încă tînăr, ar fi trebuit să fie luminoasă. N-a fost. Am considerat-o și o consider una de eroziune, de agitații sterile și discontinuități. Nu port însă pică trecutului, nici evenimentelor, nici oamenilor. Făcută cu „sufletul liniștit”, transcrierea diverselor note și însemnări e ca o trecere prin purgatoriu, te curăță de patimile pe care, fatalmente, textele le-au păstrat, încît ajungi să privești cu o melancolie senină, zîmbitoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
principalul. (E. Lovinescu scrisese, de fapt, „Liuzi Călugări”, i ul având o terminație lungă, În care eu am presupus Încă două-trei litere... subînțelese). Nu am nici o obligație să fac notă la universitatea franciscană, și nici la Frențiu; dar, desigur, dacă „pică” vreo informație, o voi face, căci am rugat o prietenă să-l Întrebe și pe Virgil Cândea... Despre „inițierea alawită” am găsit Într-o ediție recentă din scrierile lui Vasile Lovinescu, la Biobibliografie, informația că ar fi o ramificație a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Constantin, Viena, 10 aprilie 1980, difuzată la 4 mai 1980 Stimate domnule director, Vă rog să aveți amabilitatea de a difuza aceste rânduri prin care vreau să atrag atenția asupra unor nedreptăți comise în România socialistă. Aceste nedreptăți nu au picat din cer ca un fenomen al naturii și nici nu au fost lăsate ca moștenire de regimul burghezo-moșieresc, cum pretinde actualul regim de la București. Ele izvorăsc din politica regimului. În anii de când e la putere acest regim, mii de oameni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
după care se dau 18 lei și un dolar. Acum știind și dvs. care este situația dolarului, care este situația reală a prețurilor pe piețele lumii la alimente, veți vedea că abia avem cu ce ne ține zilele, să nu picăm peste fiarele cu care ne facem serviciul. Din cauza aceasta, mulți se îmbolnăvesc de stomac și alte complicații. Controalele medicale sunt doar o formalitate. Apropo, că mi-am adus aminte, îmi pare rău dacă n-ați aflat că dr. Costel Galalae
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
femeia de serviciu sau gunoierul care, dacă nu-l cinstești cu 15-25 de lei, refuză să ridice gunoiul, cu toate că salubritatea se plătește odată cu apa. Să nu mai vorbim de cei din comerț, de la care nu poți cumpăra nimic dacă nu pici cu ceva. Fie bani, fie cadouri. Indiferent ce vrei să cumperi, alimente, îmbrăcăminte sau alte obiecte tehnice, la cooperativele meșteșugărești, la Secția financiară, notariat, ICRAL. La cooperativele meșteșugărești, în toate piețele din țară, în ciuda listelor afișate, țăranii te jupoaie de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pactului pe care l-au făcut cu regimul și să înțeleagă că își primesc acum răsplata pentru lipsa lor de sinceritate, dovedindu li-se o dată în plus că noii stăpâni nu-și respectă slugile, debarasându-se de ele atunci când le pică bine. Sigur, lista celor care au de suferit este mult mai lungă și nu are niciun rost să încerc să o reconstitui. Vreau însă să se știe că și de această dată nu este vorba despre un bine colectiv, așa cum
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pe vremuri aruncau aici eretici și criminali... Și ce s-a întâmplat cu ei? N-au mai ajuns niciodată la suprafață. Ai auzit de grote, nu? Sunt câteva sub vârtej. Stau cu „gurile“ deschise, gata să înhațe tot ce le pică la îndemână. Cei ajunși acolo hoinăresc în beznă pe veșnicie. Vârtejul domina zona. Aveai impresia că din el se înalță nori de aburi uriași. Răsuna precum gemetele a nenumărate suflete în agonie. Ea a găsit o bucată de lemn de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
așa mai departe. În dreptul lui 00 nu e nimic, bineînțeles. După ce le-ai aliniat pe toate, pui un punct zecimal. Să zicem că obții 0,1732000631. Apoi faci un semn pe scobitoare exact în locul respectiv. Dacă seria lui 0,5000 pică în mijlocul scobitorii, înseamnă că cea a lui 0,3333 reprezintă o treime din vârful ei. Înțelegi ce se întâmplă? — Da. — În felul acesta, poți introduce oricât de multe date într-un singur punct al scobitorii. Doar teoretic, bineînțeles. Practic ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu bătea, păsărelele nu ciripeau. Se auzea doar zăpada scârțâind exagerat de tare sub pașii mei. Am găsit ghereta goală, soba stinsă era caldă încă, masa plină de farfurii murdare. Pipa Paznicului trona în mijlocul mesei. Trăiam cu senzația că o să pice din clipă-n clipă și o să-mi pună mâna lui mare pe umăr, ca de obicei. Uneltele ascuțite, frumos aliniate, ibricul, pipa... toate lucrurile din jur îmi judecau, tăcute, intenția de trădare. Am întins mâna după inelul cu chei, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; 3Ă refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios împotriva sa; 4Ă citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5Ă poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ăă față de insulte, injurii sau ofense; 6Ă percepe atacuri la persoană sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora, și este prompt(ăă în a acționa coleros sau în a contraataca; 7Ă are suspiciuni
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]