4,022 matches
-
pistolul ca în filmele anterioare, fiindu-i relevată aici o latură didactic-moralizatoare vizavi de delicvența juvenilă. "Duelul" este considerat o poveste captivantă, care are ritm, fără a ieși însă din tiparele filmului de ficțiune. Principalul atuu al filmului este galeria pitorească de "„copii ai străzii cu mutre și limbaj foarte colorat”", dar care nu sunt ajutați să folosească o mimică și o intonație firească. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
sunt ajutați să folosească o mimică și o intonație firească. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul "Duelul" aduce o serie de noutăți față de filmele anterioare ale cineastului: "„o galerie pitorească de copii ai străzii (cu mutre și limbaj colorat), o lume interlopă viu pigmentată, cu un pitic-rege al cerșetorilor, cu un olog (iscoadă a milionarilor epocii respective), cu o interpretă insolită, Ana Maria Moculescu, și cu o scenografă în premieră
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
a ascuns și el complicii. Continuare a seriei de istorie criminalistă, de astă dată în afara Bucureștilor, urmărindu-l, în absența faimosului comisar Miclovan, pe cel mai bun discipol al acestuia. Expediat la mănăstire, acesta concentrează, în jurul său, pe lângă prilej de pitoresc turistic la Cheile Bicazului, și una dintre cele mai neconvingătoare confruntări între bine și rău filmate vreodată la noi. Afluxul publicului scade, de la 7 milioane la 5.500.000.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
în închisoarea Viraga pentru ca la final acțiunea să se desfășoare pe movila de lut și de gunoaie din groapa Plumbuitei, unde comisarul este prins între două focuri și ucis. Imaginea Bucureștiului este reconstituită prin străzi ticsite de firme cu sonoritate pitorească („La Calul Bălan”, „Parfumeria Georgeta”) sau construcții în ruină unde au loc schimburi de focuri. Repere vizuale sunt căderea pe scări a celor doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
pe teritoriul comunei Miclești. Ea a fost înființată în anul 1996 prin strădania arhimandritului Ștefan Gușă. Mergând pe Drumul Național Iași-Vaslui, după intrarea pe teritoriului județului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află "Movila lui Burcel", o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
secolul națiunilor”, datorită noilor condiții politice, se pune accent pe legăturile cu Occidentul și astfel, se produce trecerea de la epoca medievală la epoca modernă. Pe teritoriul României, multă vreme au coexistat elementele orientale și occidentale, dând artei românești o imagine pitorească. România face legături directe și cu țări precum Franța și Italia de unde tinerii ce merg să studieze, aduc idei noi ce vor puse în practică în timpul revoluției din 1848. Atât Occidentul cât și Orientul, aduc schimbări accelerate determinând un efort
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
de Arte Frumoase din Iași. Tot în sfera academismului găsim și pe „Carol Popp de Szathmary” pictor și grafician cu înclinații romantice. Față de Tattarescu, acesta pune accent pe observarea directă a realității și realizează în picturile sale aspecte pline de pitoresc surprinse în târgurile sau bâlciurile, oamenii și monumentele surprinse în călătoriile sale prin țară sau orient, folosindu-se de creion sau aparatul de fotografiat. O importanță deosebită pentru pictura românească este Theodor Aman (1831-1891) fiind un artist desăvârșit cu studii
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
ce au o tentă tragică, această trăsătură fiind întâlnită în majoritatea picturilor sale. A studiat la școlile de arte frumoase din București și Iași, apoi de la München și Paris. Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism. Picturile sale oferă prospețime și realism, înfățișând țăranul român și lumea lui („Cosaș odihnindu-se”, „Țărănci din Vlaici”). Studiind arta populară, acesta își îmbogățește paleta coloristică, renunțând la obișnuitele brunuri și griuri în favoarea unei cromatici pline de puritate
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
ilustrațiile la romanul "Mizerabilii" de Victor Hugo. În 1972 pictează tabloul ""I funerali di Togliatti"" ("Funeraliile lui Togliatti") în vădită manieră realist socialistă. Renumitul său tablou ""La Vucciria"", redând faimoasa piață ("mercato") din Palermo, exprimă cu un realism crud aspectul pitoresc al mărfurilor expuse (carne, legume și fructe), într-o aglomerare de personaje, de parcă se aud strigătele negustorilor ambulanți sicilieni. Renato Guttuso este unul dintre cei mai tipici artiști italieni interesați de problematica socială. Cu scene și portrete realizate în Sicilia
Renato Guttuso () [Corola-website/Science/311525_a_312854]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Agafton din comuna Curtești (județul Botoșani). Ea se află amplasată într-o zonă pitorească, pe culmea unui deal împădurit (la o distanță de 8 km sud-vest de municipiul Botoșani). Ansamblul Mănăstirii Agafton a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-B-01947 și fiind alcătuit din
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat”, în timp ce distribuția este strict decorativă. În opinia criticilor, cineastul insistă pe aspectele folclorice și pe valorificarea pitorescului plaiurilor moldave, îndepărtându-se de viziunea mitologică a operei sadoveniene. Interpretarea Margaritei Lozano a fost, în general, apreciată de majoritatea criticilor, care au evidențiat înțelegerea personajului și trăirea sinceră a unui rol dificil, de o mare profunzime, conferindu-i Vitoriei
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
La 32 km sud de Bălți și, de asemenea în ținutul Chișinău, și părți din ținutul Orhei, se întindea un lanț de dealuri și văi de separare denumite Codri. La sfârșitul secolului al XIX-lea gubernia era un loc foarte pitoresc, bogat în mănăstiri vechi și plin de păduri de foioase, mai ales de stejar, carpen și fag. Dealurile din partea de mijloc constau din calcar, cele mai multe de formare cretacică, iar la sud se întâlneau formațiuni miocenice. De-a lungul malurilor Nistrului
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
îndreaptat spre Cuba, stabilindu-se la Havana în 1942. După revenirea la Havana, Lam a ales o nouă abordare a tradițiilor afro-cubaneze. El a constatat că urmașii sclavilor erau încă supuși opresiunii, iar cultura afro-cubaneză era degradată și dirijată spre pitoresc, în interesul turismului. Vedea Cuba în pericol de a-și pierde moștenirea africană și de aceea a încercat s-o elibereze de subjugarea culturală. În plus, timpul petrecut în Cuba a marcat o evoluție rapidă a stilului său. Desenând sub
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
își fac de cap. Împotriva acestora combat comisarii Roman (cu origine și exigențe morale proletare) și Miclovan, care nu acționează totdeauna cu mâinile curate. Nicolaescu înrolează școala filmului de gangsteri american „împotriva rămășițelor vechiului” punctând, în culori vii, exemplare din pitoreasca lume interlopă: Semaca (G. Constantin), Buciurligă (Mihăilescu-Brăila) și Lăscărică (Dinică). Ideea scenariului lui Titus Popovici și Petre Sălcudeanu a avut un răsunător ecou la public (peste 7 milioane de spectatori în 30 de ani de reluări). Prilej pentru scenografia lui
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 2.568 de hectare. Aria naturală înclusă în Parcul Național Munții Rodnei prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase, pajiști alpine, păduri și poiene. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, păduri aluviale, turbării active, turbării cu
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
credincioși Eteriei, și-au căutat aici loc de refugiu. Între anii 1916-1918 când Muntenia era ocupată de trupele germane, pe aici se făcea - cu ajutorul călăuzelor - trecerea către Moldova liberă. Lăcașul a fost descris de către Alexandru Vlahuță - în a sa Românie pitorească, precum și de către Alexandru Odobescu în Pseudokynegeticos.
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
făcut drumul înapoi la Hangu, unde au mâncar „ca lupii din Valahia”. Printre cei care au trecut pe la Durău se află și scriitorul Alexandru Vlahuță (1858-1919). El și-a descris acea călătorie în capitolul „În munții Neamțului” din volumul "România pitorească" (1901). După ce trece Bistrița, el urcă Ceahlăul pornind din "„larga fâneață de pe poalele Ceahlăului”" de la schitul Durău. Liniștea este străpunsă de sunetul toacei. Grupul din care făcea parte scriitorul urcă pe munte de pe cărarea ce ducea din poiana schitului. De pe
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
în această părere. Este cea mai reușită, fiindcă îndeplinește toate calitățile ce se cer unui monument public. E elocventă, fără să fie zbuciumată. E ireproșabilă ca forme anatomice și ca proporții. E ideal adaptată la un soclu cu o arhitectură pitorească și cuminte. E documentat costumată. E expresivă și sugestivă. Și, mai cu seamă, e decorativă și perfect încadrată în decorul înconjurător..."" În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului Român erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
precum Alex Ștefănescu (critic literar), Robert Turcescu (ziarist) sau Grigore Cartianu (publicist), s-au solidarizat cu decizia lui Mihail Neamțu de-a recita o poezie dedicată memoriei țăranului român. Mihail Neamțu a intrat adeseori în atenția opiniei publice prin modul pitoresc de a se manifesta. În cadrul unui miting electoral al Alianței România Dreaptă, Mihail Neamțu a fluturat legături de usturoi pentru a <nowiki>"</nowiki>exorciza clasa politică<nowiki>"</nowiki>. La 15 martie 2015, Mihail Neamțu s-a retras din activitatea politică
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
al Văii Mogoșului apare ca o arie depresionară față de culmile mintoase care-l limitează, dar totuși trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o așezare frumoasă, pitorească. Localitatea este așezată la 46° 16” latitudine nordică și la 23° 20” longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est și Munții Metaliferi la vest. Totuși majoritatea comunei aparține Munților Trascăului. În cadrul județului Alba, comuna Mogoș se învecinează la
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița iar cursul său iese din comună în cadrul satului Cojocani de unde trece apoi pe teritoriul comunei Râmeț, având o viteză de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreștile chei ale Râmețului, unde razele soarelui pătrund cu greu, atingând firavele petale ale florii de colț, frumuseți care încântă ochiul excursionistului pornit prin aceste locuri . În unele cazuri masivele muntoase închid Valea Mogoșului, transformând-o într-o vale îngustă. Din
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
centrul comunei care merită să fie vizitată, o primărie nouă și foarte frumoasă de asemenea. Pe dealul "Măgura" se află cea mai frumoasă cruce din județul Arad, numită "Crucea Păcii". Este o comună așezată pe Valea Crișului Alb, o așezare pitoreasca și plină de mister. Chiar lângă biserică se află "Monumentul Eroilor", care este unic în județul Arad. Este de asemenea o comună cu oameni foarte gospodăriși primitori". Almașul atrage prin tradițiile și obiceiurile populare păstrate. O destinație poate fi și
Comuna Almaș, Arad () [Corola-website/Science/310102_a_311431]
-
circulare ilustrează, una - Cele patru vânturi dezlănțuiteși animalele înapoind trupurile oamenilor pentru judecată, iar cealaltă - Învierea morților. Pe pereții de nord și sud sunt înfățișate cetele celor drepți (împărați, patriarhi, sihaștri, călugări, mucenici și mucenițe) și neamurile păcătoșilor, în costume pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi" și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată, din care țâșnesc flăcări. Se descifrează "mincinosul spânzurat
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
idealist fără pereche, pe care Kazantzakis l-a cunoscut la Muntele Athos, a reușit să-l atragă pe scriitorul cretan în această aventură ce va deveni peste trei decenii nucleul cărții "Zorba Grecul". S-au păstrat câteva scrisori „pline de pitoresc” adresate de Zorbas fostului său asociat de afaceri. Pe lângă "Zorba Grecul", a scris și alte romane de referință, precum: "Hristos răstignit a doua oară", "Raport către El Greco", "Ultima tentație a lui Hristos", "Fratricizii". Despre romanul "Zorba Grecul": Despre romanul "Hristos
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]