4,267 matches
-
să scoată faptul moral de sub incidența mecanismului maniheic al confrun- tării dintre Bine și Rău. Cu alte cuvinte, un personaj imoral poate servi la fel de bine ca unul moral unei Etici superioare. De la argumentul destul de convențional ajun- gem la cheia întregii polemici și anume existența tragicului într-o cultură subscrisă a-moralității precum cultura română. „Eu sunt de acord cu tine că în cultura noastră există zone de amoralitate. Asta nu înseamnă, însă, că pe ici pe colo nu a izbucnit și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prin epurarea accidentalului, anecdoticului și superficia- lității comice. De ce nu corespunde acest lucru viziunii lui Negoițescu și în genere nu convine pentru „misiunea noas- tră cerchistă” ? Este necesară o întoarcere la starea a- moralității culturii române, miza nu numai a polemicii punctuale a celor doi prieteni, ci și a proiectului euphorionist care vizează o schimbare radicală, extrem de ambițioasă. Iată în câteva fraze cu un anumit fior patetic întreaga încărcătură a ambițiilor euphorioniste care emană de la acest magister ludi, lider incontestabil, Ion
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Personajele lui Caragiale fiind lipsite de o conștiință morală, ceea ce include întotdeauna și termenul contrar, imoralitatea, constituie doar proiecții estetice care sus- pendă orice judecată de ordin etico- filozofic. Scrisoarea lui Negoițescu din 17 septembrie 1947 încheie într-un fel polemica cu Radu Stanca aducând o altă serie de precizări și concluzia. Valoarea socială poate fi absorbită și convertită în valoare estetică, - spre exemplu, rafinarea până la estetic a moravurilor în timpul lui Ludovic al XIV-lea -, dar niciodată nu poate fi transformată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
-i confirmă propriile idei, Ion Negoițescu concede acestuia justețea unei abordări morale, din afara operei, a conținutului amoral al comediilor lui Caragiale. La final, despărțirea de Maiorescu cu interpretarea sa „firească sufletului estetizant” devine paradigmatică. Ea reprezintă ultimul gong al acestei polemici, care relevă încer carea euphorionismului de a deschide un alt drum culturii române. Discuția dintre cei doi are și un sens mentorial, ea corespunde viziunii euphorioniste a lui Negoi- țescu care vedea rolul ca dramaturg euphorionist al lui Radu Stanca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Stanca „să ne scoată din fundătura periferică-bal- canică !” (Cluj, 15 iulie, 1947) și să edifice un clasicism românesc pe care criticul îl dorea la cota teatrului lui Shakespeare, Lope de Vega sau Molière. Fără a merge prea departe, considerații despre polemica celor doi privind tragedia și comedia le au și Ov.S. Crohmălniceanu și Klaus Heitmann în Cercul literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane . Criticul observă orientarea către tragic a lui Ion Negoițescu, absența tragediei din dramaturgia națională fiind
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
încape în această ecuație, pentru că Negoițescu îl asimilează unui registru minor al dramaturgiei purtând o amprentă autoh- tonă prea apăsată pentru a accesa categorii universale care să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Expresia acestei exorcizări o constituie „descoperirea” în comedia lui Caragiale a filonului tragic, iar critica cerchistă a forțat această anamneză făcută operei comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o înfruntare surdă a două spații culturale și răspunsul pe care cerchiștii îl dau acestei provocări corespunde unei etici superioare care le coordonează acțiunea culturală. Pentru cine trag clopotele, Mitică
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Nici pe el nu aveam să-l mai revăd. Odată cu decolarea avionului, pentru a face loc unui nou Început, un ciclu al vieții mele trebuia să se Închidă. AMN: În anii din preajma plecării tale se Încheia În teatrul românesc perioada polemicii cu cămașa de forță a realismului socialist. Atât timp cât cultura se Închide Într-o singură polemică, ea Își clădește noi limite. Voi - tinerii regizori ai anilor ’60- ați ieșit din obsesia dualității realism-nonrealism: Manea prin clovnerie sumbră, Helmer prin modul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
loc unui nou Început, un ciclu al vieții mele trebuia să se Închidă. AMN: În anii din preajma plecării tale se Încheia În teatrul românesc perioada polemicii cu cămașa de forță a realismului socialist. Atât timp cât cultura se Închide Într-o singură polemică, ea Își clădește noi limite. Voi - tinerii regizori ai anilor ’60- ați ieșit din obsesia dualității realism-nonrealism: Manea prin clovnerie sumbră, Helmer prin modul său de a dezbrăca teatrul de teatru, lăsând cuvântul și gândul să acționeze pe scenă, tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
prin clovnerie sumbră, Helmer prin modul său de a dezbrăca teatrul de teatru, lăsând cuvântul și gândul să acționeze pe scenă, tu prin nelimitata libertate a jocului. Și cred că spectacolul cu Iulius Cezar a fost răspunsul meu la această polemică. GB: Spectacolele de la Piatra-Neamț, Arden, Noaptea Încurcăturilor, demonstrau cu strălucire că tu deveniseși foarte rapid un regizor stăpân pe mijloacele sale, erau spectacole Împlinite, aproape perfecte. Dintr-odată Însă, parcă intuind pericolul acestei „perfecțiuni“, tu faci Iulius Cezar, unde te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
probabil vehiculați prin cursurile lui Nae Ionescu. Autorul nu era un debutant ; începuse de patru ani să publice studii de exegeză și indianistică, iar cu doi ani înainte îi apăruse primul roman, care a avut un succes de scandal, provocând polemici între personalități culturale notorii. Placheta e de o prospețime dezarmantă, de un teribilism inofensiv, și rămâne interesantă ca document psihologic. Intervalul care o separă de Oceanografie e doar de trei ani, dar distanța e enormă. Autorul avea, la apariția celei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a operei lui, recunoscută peste hotare, nu mai puțin și demnitatea lui sacerdotală, îl scoteau din cotidianul societății. Trebuie să mărturisesc că, cu toată admirația pentru colosala lui faptă culturală care e traducerea Filocaliei, aveam anumite rezerve față de puțin eleganta polemică pe care o avusese cu Blaga. E adevărat că pozițiile declarate ale lui Blaga față de creștinism ca fenomen istoricește epuizat, precum și panteismul lui, nu puteau fi trecute cu vederea de părintele Stăniloae (pe de altă parte, nici Blaga nu era
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai, și de iarnă, și altele de acest gen, mult gustate de amatorii de drăgălășenii și pitoresc, sunt poezie, într-adevăr, asta nu se poate nega, dar poezie minoră, solicitând sensibilitatea măruntă sau sensibleria leneșă. Mult mai bune sunt micile polemici versificate, malițiile și buna dispoziție din producția calificată de Lovinescu, minimalizator, „cronică rimată”, unde ascuțișul epigramatic și spiritul subțire și precis trec dincolo de pretextul imediat prin strălucirea lor în sine. Evident, nu produc nici emoție, nici „ecouri nelămurite”. Dar nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
două războaie, Ibrăileanu fusese la Iași obiectul unui veritabil cult, devenise o figură legendară ; în același timp, la București, era ridiculizat ca un provincial înapoiat, turiferar al unor iluzorii glorii locale și rămas la pozitivismul materialist al secolului trecut. În polemică, unde calitățile tipului său de inteligență nu sunt cele mai proprii, ci se cere un spirit mai rezumativ, mai sintetic, mai tranșant, care să nu se piardă în prea multe detalii, era dezavantajat față de Lovinescu, polemist formidabil, de școală maioresciană
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pe critic fără prevenire și cu mai multă atenție) ca acest presupus spirit didactic și plat, fără talent și total neartist, să dea o asemenea operă subtilă, fermecătoare, de o artă atât de sigură. Lăsând la o parte vechea lor polemică precum și încă mai vechea lor rivalitate universitară, E. Lovinescu a găsit cuvinte nu doar „amabile”, ci și juste în aprecierea romanului : „...model de literatură psihologică străbătută de o poezie rară... compoziție unitară și armonioasă... Dragostea unui intelectual între două vârste
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e acum pe locul celui mai drag din viața mea și vreau ca întotdeauna să ne simțim bine împreună; asta nu e greu de realizat. În schimb, mă gândesc că trebuie să folosesc o înaltă „diplomație” când, inevitabil, vor apărea polemici arzătoare între Lionel și fiul lui, Ralf. Cum? Exersând calm răbdarea și intervenind cu grijă ca totul să nu se transforme în vibrații de ură, în negativitate, în amintiri de care să ne rușinăm. Iulie Este ultima zi a lunii
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vorbit mult despre starea lumii de azi: război, de faptul că Mecca și Ierusalimul se găsesc în țări dușmane. Tot azi am primit un premiu de la PEN-ul suedez, pentru articolele considerate nuanțate, despre ce s-a petrecut în România, polemica mea cu Ana Maria Narti. Restul zilei m-am pregătit sufletește pentru vizita lui Lionel și Ralf - am pregătit camera de „studiu” pentru Lionel, punând pe masă flori, fructe și o sticlă mare de apă minerală. Pentru Ralf n-am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
drum, și la mine, ne-am întors ca să ne încălzim cu un pahar de vin roșu. Am vorbit despre arta Katarinei de a crea acea atmosferă unică în care prezența inorogului, fie el chiar împăiat, dădea magie celor mai absurde polemici și tensiuni din cuplul creator. Am vorbit apoi despre bătrânețea care ne apropie de starea adolescenței, atunci când te îndrăgostești de toată lumea, și iubirea e o stare perpetuă de încântare în plin vârtej al forțelor creatoare. Despre „gaura neagră” ce apare
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
roșu de trandafir. Mulți m-au călărit. Multe căruțe am tras. Cel mai mult am stat sub birou gândindu-mă la copiii care s-au înecat. Limba Nu numai scriitorul clasic, suitor pe iambii versului, nu numai modernistul stârnitor de polemici literare... dar și nervii mării, dar chiar și valurile scriu versuri. În mod elegiac sau furtunos descriu ele malul pe care-l au în față, către care se vor sparge. Bineînțeles există povestiri în afara limbii. Pietrișul țărmului zornăie înainte cuvinte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pleca în Franța, la Beuvry, seară petrecută cu Birgitta (Trotzig), care a venit la mine cu flori superbe, povestind despre călătoria în Ungaria. I-am povestit și eu cum am visat deja călătoria în Franța. Am văzut scene, mai ales polemica avută cu o colegă pe care n-o cunosc, mult zgomot și mese pe care se servesc păsări mici, lucru ce m-a scandalizat. Nu știu dacă voi retrăi ca de obicei ce am visat, așa cum s-a petrecut altă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
gândeau mai profund decât cei din timpul dictaturii lui Ceaușescu, care a creat un ghetou nu numai pentru evrei, dar și pentru bieții țigani, încărcându-i de toate relele de care erau vinovați cei ce dețineau puterea. A fost o polemică dură, demnă de a ilustra cuvintele: A vorbi în vânt! Dar Vilma îmi e dragă, dincolo de opiniile noastre! Betty Mondanos a făcut un film cu mine, în parcul din apropierea Casei Poeziei. La un moment dat s-au auzit împușcături (exact
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
participat, dar care, dacă ar fi fost Întrebați, ar fi fost pentru război, după cum declara Titu Maiorescu (lucru puțin probabil, având În vedere părerea lui Petre P. Carp). Semnarea Convenția cu Rusia, la 4 aprilie 1877, a stârnit vii polemici În rândul oamenilor politici care se pronunțau Împotriva acesteia. Alături de Ghica și Sturdza Împotrivă a fost și Carp, neîmpăcatul dușman al Rusiei, cel care toată viața a trăit cu grija și oroarea Colosului de la Nord, cel care, fiind la Început
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
avut întotdeauna o adevărată repulsie pentru activitatea științifică). Bine înțeles că directorul acestui Muzeu național trebuia să fie Tzigara, deși într-o viață de aproape 75 de ani n-a adus nicio contribuție serioasă în domeniul muzeistic (afară de nenumăratele [293] polemici strânse sub un volum!), confundând în chip permanent noțiunea de Muzeu cu aceea de Expoziție. Și de data aceasta Petrovici a rămas surd la toate argumentele mele, dar n-a mai putut trece peste opunerea categorică a profesorului Lapedatu, care
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
conul de umbră al „documentelor programatice”. Se sfârșea paralelismul între viața maselor și cea a partidului. Sentimentul pe care l-am avut în acele zile a fost cel al violului în grup căruia îi cădea victimă generația mea. Încet, locul polemicii și contestatarismului era luat de frica de ceva mic, difuz și negru care bătea la ușa noastră deschisă vraiște până atunci: viitorul. În doar câteva ceasuri am realizat că ușa ni se trântește în nas și că încep să i
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
profesoară universitară la Facultatea de Științe Politice și unde am realizat interviul din acest număr. Neprețuitele femei este un volum extrem de bine structurat: ne prezintă toate avatarurile prin care a trecut feminismul românesc în ultimii treisprezece ani și conține principalele polemici care au însoțit evoluția în acest domeniu. Mihaela Miroiu dispune de o calitate, probabil esențială: are umor, ceea ce-i permite să fie lipsită de ranchiuni sau supărări inexplicabile. Umorul său îi asigură o anumită detașare: nu scrie încrâncenat și ofticos
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]