3,753 matches
-
lumii. El a fost ... ridicat domn și voievod și de atunci s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei. (Cronicile slavo-române 160) Cu mult mai atent la detalii, dar și la schemele și simbolurile narațiunii, Miron Costin, în Poema polonă, prezintă mitul urmând structurile universale: statutul princiar al vânătorului, împotrivirea mamei la plecarea fiului, părăsirea comunității tradiționale, animalul gonaci și cel vânat, aventura cinegetică prin labirintul forestier, semnul "lustral" (apa curgătoare cu funcția ei de purificare), muntele "cosmic", sensul descendent
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
j. Dâmbovița), comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Pandelescu) și al lui Marcu Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și pe J. Kulczycka-Saloni. Debutează în 1977 în revista „Steaua”, iar editorial, în 1996 cu monografia Maria Da¸browska. Proza interbelică, susținută, în 1990, ca teză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
în 2002, mărește numărul creatorilor contemporani polonezi cunoscuți în România. Contrar așteptărilor, G. își oprește atenția asupra câte unei proze reprezentative pentru opera autorilor abordați, străduindu-se să surprindă caracterele distinctive, pe care le situează în ansamblul înnoirilor din literatura polonă a ultimelor decenii. Scriind despre Maria Da¸browska, Czeslaw Milosz, A. Kușniewicz, Stanislaw Lem, A. Szczypiorski și O. Tokarczuk, el încearcă să desprindă câteva trăsături identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea a doua, așezată integral sub semnul comparatismului, după ce conturează un portret al lui homo polonicus, comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone în românește, demers pe care îl încheie cu un tablou al transpunerilor din ultimul deceniu. De altfel, în activitatea lui G. intră un capitol important dedicat traducerilor din limba polonă. SCRIERI: Maria Da¸browska. Proza interbelică, București, 1996; Ipostaze lirice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone în românește, demers pe care îl încheie cu un tablou al transpunerilor din ultimul deceniu. De altfel, în activitatea lui G. intră un capitol important dedicat traducerilor din limba polonă. SCRIERI: Maria Da¸browska. Proza interbelică, București, 1996; Ipostaze lirice și narative, București, 1999; Scriitori polonezi (secolul XX), București, 2002. Traduceri: Henryk Markiewicz, Conceptele științelor literaturii, București, 1988; Jakub Karpinski, A.B.C.-ul democrației, București, 1993; Michalina Wislocka, Arta iubirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
Andruhovâci, Andrzej Stasiuk, Europa mea, pref. Cornel Ungureanu, Iași, 2003. Repere bibliografice: Cristina Sârbu, „M. Da¸browska. Proza interbelică”, RSL, 1997; Mihai Mitu, Literatura Polska, II, Varșovia, 2000, 581; Sabra Daici, „Ipostaze lirice și narative”, RSL, 2001; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, 343-344, 361, 363, 373; Stan Velea, Maximum de sensuri în minimum de cuvinte, OC, 2003, 173; Stan Velea, Cracovia - iradieri europene, „Dilema”, 2003, 531; Nicolae Mareș, Metropole culturale europene și relațiile lor cu România. Cracovia, „Ecart
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1 februarie 1919, de către
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a fost preocupat de consolidarea domniei și a acționat pentru apărarea hotarului de răsărit. În prima jumătate a domniei - apreciază Ion Nistor - domnitorul s-a preocupat aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
căruia cetățile Hotin, Soroca, Orhei, Cetatea Albă, Chilia aveau un rol deosebit în apărarea hotarului de răsărit. Ștefan cel Mare - aprecia istoricul Ion Nistor - a fost preocupat, în prima jumătate a domniei, aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; Dornici de a întări pacea existentă între țările lor; Considerând că Pactul Briand-Kellogg, ai căror semnatari sunt, interzice orice agresiune; Socotind necesar în interesul securității generale de a defini
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește despre frumusețea și bogăția legendară a provinciei, despre cetățile și orașele ei și despre existența celor patru națiuni (valahii fiind, conform vestigiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
preparat culinar gătit separat și adăugat unei alte mâncări. Ioan Kemény, invitat la nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill, eveniment monden petrecut pe data de 5 februarie 1645, consemnează: „Mâncărurile erau foarte bine gătite, după datina polonă, nu cea turcească [...], dar erau și multe plăcinte, care, acestea, nu sunt polone.“ În 1657, un ambasador suedez primit la curtea lui Constantin Șerban scrie că „felurile erau bune și bine gătite și în vremea mesei se schimbau mereu“. Aceleași
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nunta fetei lui Vasile Lupu cu nobilul lituanian Janusz Radziwill, eveniment monden petrecut pe data de 5 februarie 1645, consemnează: „Mâncărurile erau foarte bine gătite, după datina polonă, nu cea turcească [...], dar erau și multe plăcinte, care, acestea, nu sunt polone.“ În 1657, un ambasador suedez primit la curtea lui Constantin Șerban scrie că „felurile erau bune și bine gătite și în vremea mesei se schimbau mereu“. Aceleași laude le aduce, în 1702, secretarul englezului William Paget, primit la curtea lui
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
națiune martiră ea devine imperialistă grație concursului ofițerilor și susținerii materiale franceze. Paralel cu aceasta, viața politică internă înregistrează un conflict recurent între un curent germanofil și antirus, condus de generalul Pilsudski, și o tendință inversă, favorabilă consolidării unei mici Polonii preponderent poloneze, condusă de liderul demo-crat-naționalilor, Roman Dmovski. De la o zi la alta, între 1922 și 1926, țara se zbate în anarhia creată de numeroasele sale partide. Apoi, cu toții vor aplauda "marșul Varșoviei" al lui Pilsudski. Conducător charismatic complex, creat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceste spații aparținuseră Ungariei. Cazul Poloniei. Acest stat se va folosi de două mituri naționale importante pentru a-și legitima granițele. Primul Își găsește originile În secolul al X-lea, cînd un legendar țăran, pe nume Piast, va fonda statul polon. Expansiunea spre vest, respectiv spre spațiul german, a fost legitimată prin acest mijloc, În timp ce expansiunea spre est a fost susținută de amintirea Poloniei jagellone. Afirmarea acestor teze naționaliste a fost indusă de imixtiuni din afară, astfel că pretențiile sovietice au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de stat din Prusia sau instituirea stării de asediu. El exprima unele temeri în legătură cu urmările pe care le-ar fi putut avea acest acord asupra relațiilor româno-polone. Atrăgând atenția asupra unei posibile apropieri între U.R.S.S. și Germania, în problema polonă, Gheorghe Brătianu exprima convingerea că România trebuia să asigure consolidarea alianței sale cu Polonia, întărirea apărării graniței sale de pe Nistru, precum și o politică prin care să se realizeze unificarea deplină a Basarabiei cu România 782. Eforturile depuse de diplomația română
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
numai dacă sunt completate cu prevederi de ordin economic și militar, adaptate realităților internaționale ale momentului. El a subliniat ideea că era necesară o clarificare și adâncire a prevederilor alianțelor în care România era parte (Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanică, sistemul polon și cel al statelor baltice). S-ar fi asigurat, astfel, României, rolul de liant între țările din centrul, estul și sud-estul Europei 788. Este de remarcat aici, grija lui Gheorghe Brătianu pentru acuratețea actelor de politică externă ale României, izvorâtă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
disident al anilor ’50, VR, 1995, 3-4; Miron Radu Paraschivescu, DRI, IV, 20-25; Alex. Ștefănescu, Miron Radu Paraschivescu, RL, 1998, 20, 23-24; Dicț. analitic, I, 202-205; Zaciu, Departe, 50-54; Miron Radu Paraschivescu, DCS, 121-122; Dicț.esențial, 621-624; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, 79-81, passim; Alex. Ștefănescu, Miron Radu Paraschivescu, RL, 2003, 27. P.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Sir George Thomas Bart. De la 9 membri actualmente IBF are peste 150 de țări membre. Din „blocul estic”, prima membră a IBF-ului a fost R. D. Germană (1958), după care au urmat R.S. Cehoslovacă (1967), R.P. Ungară (1970), R.P. Polonă (1972), U.R.S.S. (1974) (Demeter-Erdei, Z. 1983). În sezonul 1948/49 a fost organizat pentru prima oara în Germania campionatul mondial masculin pe echipe Thomas Cup (Cupa Campionatului Internațional de Badminton). Acesta se joacă din 3 in 3 ani (5
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
ca un bun cunoscător al lepidopterelor, chiar din primii ani după terminarea studiilor universitare. Entomolog pasionat, a fost prezent în cercurile de entomologie de la noi și a ținut o strânsă legătură cu specialiștii străini, îndeosebi din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat, în special, prin cercetările lui pe teren. În perioada 1928-1952 a explorat sudul Moldovei; în vara anilor 1951-1954 a studiat zona alpină din Parâng; în anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și de peste hotare. Alexei Alexinschi a fost membru în mai multe societăți științifice, între care: Societatea română de științe, Societatea de geografie, Societatea naturaliștilor din România, Societatea de științe naturale și geografie din R.S. România, Societatea de entomologie din R.P. Polonă (1936), Societatea de botanică și zoologie din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi a încetat din viață la 29 aprilie 1966, în Iași. ALISTAR, ELENA (1875-1955) MEDIC Este una dintre
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mai curând în ceață decât îi ajutăm să înțeleagă ceva! Doar vedem ce-a ieșit din deconspirare, în care ne pusesem totuși niște speranțe nu demult, cam pe la începutul discuției noastre! Cât privește Polonia gemenilor că doar sunt mai multe Polonii, așa cum sunt mai multe Românii -, dacă aș vrea să glumesc, aș putea spune că sunt revoluționari de profesie! Ce "revoluție morală" să facă? Păi, morala publică de acolo e de câteva ori superioară celei de la noi! Sigur, ei sunt conservatori
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal în limba germană au fost: Heimat (foaia organizației catolice germane din Bucovina, publicată la Cernăuți) și Sonntagsblatt (revistă religioasă ce apărea în Timișoara). Cu o apariție lunară existau: Jugendfreund (gazetă dedicată tinerilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]