4,200 matches
-
răspuns decis, deși nu e genul meu să îmi lipsească hotărîrea. Dar viitorul poate că e incert, imprevizibil și independent de noi, în mare măsură. Dacă e să fie, e oricum. Ce trebuie să fie, este. Poți să faci tot posibilul în ceea ce te privește, dar cît îți e norocul sau destinul sa împlinești din ceea ce plănuiești, asta depinde de alte aranjamente... Asta nu înseamnă să nu încerci. Numai dacă încerci ceva poți ajunge să obții ceva. Dacă nu încerci nimic
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
al nepăsării și înstrăinării de căldura soarelui interior?... Care este atunci iluzia: înghețul sau energia vieții? Nepăsarea sau iubirea? Frica sau curajul? Monotonia sau miracolul? Oare nu se ajunge la mediocritate și implicit la neant prin frică și prin refuzul posibilului care apare inițial sub formă de iluzie? Ce este iluzia altceva decît o promisiune și o posibilitate a progresului, a adevărului, o sursă de energie în felul său? Ce altceva este iluzia decît o existență mai puțin limitată de rudimentarul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
este și o atracție irezistibilă, ca atunci cînd ai o jachetă confortabilă și strălucitoare care te face să te simți excelent... care te face să te simți mai bine decît credeai că ar fi posibil... care te face să depășești posibilul și să reușești să înțelegi infinitul, măcar pentru un moment ieșind în afara timpului și existînd altfel, adică pur și simplu intens și indescriptibil... asta înseamnă să ai o jachetă adevărată!... * Ești pentru că speri și speri pentru că ești. Speri așa cum respiri
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
nu? Oricum, o concluzie tot va avea... * Ar fi iubirea o iluzie? Adeseori, așa este... alteori, este o certitudine... și chiar dacă ar fi uneori doar o impresie, o aparență trecătoare, îi aparține totuși acelui spațiu și timp eliberat, iluminat de posibilul infinit... acesta e anotimpul iluziilor: anotimpul iubirii. Există un anotimp sau un timp anume pentru acest sentiment? Iar dacă iubirea e de fapt întotdeauna în afara timpului, în orice anotimp și în orice moment aparținînd infinitului și luminii... care ar fi
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
dau seama: mă antrena să fac ceva ce el însuși ar fi trebuit să facă. Ceva ce el n-a avut forța să facă. Lunile noii mele vieți se adunară până când deveniră un an. În cele din urmă, făcusem tot posibilul, devenisem cât de priceput putusem la toate trucurile și tacticile. Scrisorile de la Primul Eric Sanderson s-au oprit acum patru zile. Exact ca și Clio care avusese ideea de a-și tatua o față zâmbitoare pe degetul mare de la picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
are și asupra mea. Se referea la Paul Auster - citeam Inventarea singurătății. — Clio, am zis, vrând să încep o propoziție, dar rămăsesem fără cuvinte. Ea puse ghidul jos și se uită gânditoare la mine. — Ce e, scumpule? Am făcut tot posibilul să-i explic, articulând și comunicându-i cu atenție cuvintele de parcă ar fi fost niște mici mine, atenție, atenție, atenție. — Cum te simți? întrebă ea. Poate ar trebui să faci o plimbare sau ceva de genul ăsta. Întinde-ți picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se întorc din război. Peste tot în jurul tău oamenii mor. Mor cu adevărat, Eric. Te duci să faci chemoterapie o săptămână și te trezești într-un salon de spital în care oamenii chiar mor, atunci și acolo, și fac tot posibilul să se împace cu gândul ăsta. Când se sfârșește săptămâna, tu te duci acasă și-ți vezi familia și prietenii și toți sunt normali și familiari. E prea mult. Îți spui: nu e posibil ca o singură lume să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ție. — Ai venit aici. — Departamentul ăsta fusese abandonat cu mult timp în urmă și oamenii lui Ward nu știau nimic de existența lui. Vezi tu, am crezut întotdeauna că prioritatea mea trebuie să fie continuarea muncii noastre. Am făcut tot posibilul să rămân ascuns în vreme ce îngrijeam și întrețineam limbile. Dar. Dar acum sunt bătrân și Ward a devenit bogat și puternic. Are resursele necesare ca să fie sigur că într-o bună zi își va perfecționa sistemul de standardizare, iar dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se poate comună și de reală) reprezintă actuala idee colectivă a felului în care ar trebui să arate o barcă de vânat rechini. Jeanșii, încălțările și jacheta încă-mi erau îmbibate de-o umezeală rece, dar soarele făcea deja tot posibilul să-mi încălzească extremitățile corpului. Am simțit sub degete puntea veche și roasă. — O idee colectivă? — Da, încuviință doctorul, și încă una comun acceptată preț de mai bine de douăzeci și cinci de ani. Din pricina asta e atât de convingătoare. Îmi întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
atâția ani, ceva părea posibil. A doua zi, Bruno Îi scrise o scrisoare scurtă și emoționată lui Michel. Se declara fericit, regreta că ei doi nu reușiseră niciodată să se Înțeleagă perfect. Îi dorea să cunoască și el, În măsura posibilului, o anumită formă de fericire. Semna: „Fratele tău, Bruno.” 17 Scrisoarea Îl găsi pe Michel În plină criză de descurajare teoretică. După ipoteza lui Margenau, conștiința individuală putea fi asimilată cu un câmp de probabilități Într-un spațiu Fock, definit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
celor dispăruți. Mama, pe de altă parte, încearcă să‑și învețe copiii ce este omenia, lucru care intră în atribuțiile unei mame. În curând însă mama trebuie să renunțe la asta, deoarece copiii vor să fie inumani și fac tot posibilul să arate ca atare. Orice ai face e zadarnic și grețos. Totul te scârbește, chiar fără să‑l dai la o parte, dimpotrivă, te scârbesc hârtiile mototolite, chiștocurile de țigară de pe podea, cojile de brânză și de salam, petele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aceste vedete fascinante au doar o singură viață privată, ca și ei, iar dacă o pierd pe asta, nu mai fac rost de una nouă. Principalul e să‑ți trăiești viața privată într‑un mod sănătos. Trebuie să faci tot posibilul ca să‑ți umpli așa cum trebuie viața privată, lucru pe care unii îl încearcă într‑o vilă pe malul lacului Wolfgang, alții într‑o locuință a municipalității sau într‑un apartament substandard, cu toaleta la comun; totul e chestiune de voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ridiculiza, necruțător, toate ambițiile și vanitățile nu e deloc o probă de inteligență. Ar însemna să prelungim în absurd gestul acelui papă care dădea foc, seara, unor câlți pentru a privi cum se duce viața. Important e să nu irosești "posibilul" înainte ca misterul hidos al morții să te înghită și pe tine. Ce rost are să-ți amintești în fața unui cer senin ce spune Eclesiastul, că totul e deșertăciune? Dar trebuie să consimt că liniștea cu care vorbește Marc Aureliu despre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
întrevedere, am fost pasat unei doamne Tonks, o femeie directă, fără a fi însă neprietenoasă, trecută de vârsta mijlocie, care și-a asumat ulterior responsabilitatea de a urmări cum progresează cartea mea. Își luase îndatorirea în serios și făcea tot posibilul ca să mă simt băgat în seamă: de exemplu, la fiecare Crăciun îmi trimitea un pachet cu cărțile ei preferate din catalogul anual, învelit în ambalaj de cadouri. Astfel a ajuns biblioteca mea să fie împodobită cu delicatese precum Mari instalatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mai repede peste diapozitivele ei. Hotărâse deja ce dorea din această nouă ofertă chinuitoare. — Harry mi-a vorbit de lucrările dumneavoastră, minți el, după ce făcu un mic efort de a-și aminti prenumele unei vechi cunoștințe pe care făcuse tot posibilul s-o evite în ultimii douăzeci de ani. Dar mă bucur că am ocazia să vă cunosc personal. Relația personală este foarte importantă. Pentru a stabili această relație personală, o invită pe Phoebe la masă. Ea se strădui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
faci griji în privința asta. Cât ești aici, n-o să facă asta, cu siguranță. N-are nevoie. — Cine vrea să joace o partidă rapidă de Scrabble? Joan zâmbi plină de speranță spre cei din jurul mesei și toți trei am făcut tot posibilul să-i ocolim privirea. Graham recurse din nou la pretextul că trebuia să strângă farfuriile, Phoebe se concentră să soarbă încet vinul rămas în pahar, iar eu m-am arătat brusc absorbit de traducerea afișului Sindicatului Polonez, care mă privise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
De atunci nu se mai văzuseră. — O să pariezi pe Salix? Valerius tresări, uitându-se mirat la bărbatul de lângă el, un celt înalt, cu mustăți roșcate. — Și eu am să pariez pe el. E ultima lui luptă și are să facă tot posibilul să câștige. Veniră alți bărbați. — Și eu pariez pe Salix. — E cel mai bun. — Nu-i adevărat. Skorpius este invincibil. Eu pariez pe Skorpius. Valerius îi asculta tăcut. Erau gata să se certe. — Ești un prost. Skorpius e masiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se certe. — Ești un prost. Skorpius e masiv și... — N-a pierdut nici o luptă! — Salix al tău n-a învins întotdeauna... E în viață numai pentru că, atunci când a pierdut, a fost grațiat! Chiar crezi că Salix n-o să facă tot posibilul? Doar e ultima lui luptă. Dacă supraviețuiește, e liber. — Și Skorpius știe asta și o să se dezlănțuie... Sigur nu pierde. Doar n-o să câștige numai pentru că e campionul lui Vitellius! — Dar dacă învinge Skorpius, Salix ar putea fi grațiat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de aceea a ars cu ușurință. Vitellius: Aulus Vitellius, guvernatorul Germaniei Inferior, s-a născut în luna septembrie a anului 12 sau 15 d.Hr. Horoscopul său la naștere a fost atât de nefast, încât mama lui a făcut tot posibilul să-l țină departe de evenimentele politice al căror protagonist a devenit în anul 69 d.Hr. Dușmanii săi i-au adus acuzația, perfect legitimă, că a cheltuit patruzeci de milioane de sesterți din tezaurul statului. Bibliografie Izvoare clasice Ambrozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
descopere că povestea mea nu e doar o poveste și atât. Ceea ce am să vă spun s-a întâmplat în realitate și, la urma urmei, i s-ar putea întâmpla oricăruia dintre voi. Când mă gândesc la ucigătoarea lume a posibilului, bomba atomică mi se pare un soi de feștilă fumegândă... Un bărbat din grupul care rămăsese de față întrebă, pe un ton nedumerit: - E ceva ce eu nu înțeleg. Ce legătură este înte prima ta căsătorie, cea din 1905, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ochi tulburați de lacrimile bucuriei! Momentul era intens trăit. De față fiind, păream a face opinie separată în privința Păcii și a Viitorului. Una din cumnate, Lenuța, mă îmbia spre veselie și exuberanța momentului, dar eu rămâneam tot gânditor, încercând scrutarea posibilului viitor. Am și exprimat clar poziția mea în opoziție cu a convivilor zicând doar atât: „Mă tem că pacea care vine să nu fie mai rea decât războiul prin care am trecut” O scrutare premonitivă a mea, o presimțire sau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vor veni și cei care vor lega firele alea rupte, care-i problema? I se păru că Magicianul dă din mână a lehamite. Iar el plezni tastele laptopului cu lăbuțele de iepure orgolios și scrise (evident) că autoritățile făcură tot posibilul pentru ca situația să revină, repede, la normalitate, în acel cartier prin care trecea o furtună asemănătoare cu un cuțit bine ascuțit... După câteva minute, ceasul din perete îi atrase privirea. Lucia îi spusese să-l cumpere, ca și cum nu ar fi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mângâie pe păr. În pofida faptului că relația lor scârțâia din toate încheieturile și funcționa mai mult datorită inerției, Lucia se simțea în continuare atrasă de el. Și îi acorda de fiecare dată circumstanțe atenuante, chiar și atunci când el făcea tot posibilul pentru a nu le merita. - Hai în casă, ciudatule, nu vreau să răcești, chiar nu am nevoie de văicărelile tale prelungite și de refuzul obsedant de a lua vreun medicament. Hopa sus, nu face figuri cu mine, te altoiesc aici
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
diferite, care se mișcau în viteză, încolo și încoace, furtunuri întinse de pompieri care efectuau mișcări bine sincronizate, antenele parabolice ale unor care de reportaj, o ambulanță care se îndepărta în viteză (comunicat de presă - am încercat să facem tot posibilul, însă pacientul, din păcate, nu a mai putut fi resuscitat, arsuri de gradul trei-patru pe o mare suprafață a corpului, medicii ridică din umeri, neputincioși) mașini de poliție, polițiști care discutau cu unii dintre vecini. Din când în când, tunete
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ajuta cu ceva. Ținând cont de faptul că amândouă purtau zilnic la serviciu o ținută vestimentară ultraconservatoare, am refuzat orice ajutor În materie de modă din partea lor. M-am tot preumblat În sus și-n jos prin living În măsura posibilului, dat fiind că din patru pași Îi acopeream Întreaga suprafață, și m-am așezat pe canapea, În fața televizorului. Ce anume poartă cineva În prima zi de muncă pentru cel mai la modă redactor al celei mai la modă reviste de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]