5,162 matches
-
se află în situația de a oferi răspunsuri pertinente. Înlocuirea rațiunii (în sensul modern, ce-i conferea rolul de instrument al cunoașterii realității) cu imaginile, eliminarea rolului central al eului individual, precum și exaltarea pluralismului axiologic sunt numai câteva dintre tezele postmoderne 440 în raport cu care atât conceptul de cunoaștere, cât și cel de ideologie trebuie să se replieze. Și asta se întâmplă în condițiile în care, de la tribuna gândirii postmoderne (și de pe poziții asumate sau nu), teoreticienii sociali și politici au proclamat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al eului individual, precum și exaltarea pluralismului axiologic sunt numai câteva dintre tezele postmoderne 440 în raport cu care atât conceptul de cunoaștere, cât și cel de ideologie trebuie să se replieze. Și asta se întâmplă în condițiile în care, de la tribuna gândirii postmoderne (și de pe poziții asumate sau nu), teoreticienii sociali și politici au proclamat atât "sfârșitul ideologiei", cât și "sfârșitul cunoașterii". Lucrurile nu pot fi însă atât de simple pe cât par, ca urmare a unor astfel de anunțuri. Dimpotrivă, nici teza "sfârșitului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
însăși indicii că este posibilă o recuperare a cunoașterii, după cum și valențele epistemologice ale ideologiei pot fi recuperate, astfel încât această dinamică să fie explicată și înțeleasă. Chiar regândite în acord cu provocările epistemologice ale filosofiei și teoriei sociale ori politice postmoderne, cele două concepte, ca și fenomenele ori procesele pe care le subîntind, se constituie în continuare, din punctul meu de vedere, în elemente ale abordării societății care nu pot fi ignorate numai din dorința de a ne elibera limbajul de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale abordării societății care nu pot fi ignorate numai din dorința de a ne elibera limbajul de niște concepte în jurul semnificațiilor cărora se duc în continuare polemici consistente (acest ultim fapt fiind el însuși, de altfel, un indiciu că "endismul" postmodern se află, la rându-i, într-o situație problematică). Ca atare, "îngrijorarea" ce pare să domnească în cortegiul postmodern format cu ocazia afirmării tezelor "sfârșitului ideologiei" și, respectiv, "sfârșitului cunoașterii" poate fi risipită. Mai mult, chiar în forme modificate, atât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în jurul semnificațiilor cărora se duc în continuare polemici consistente (acest ultim fapt fiind el însuși, de altfel, un indiciu că "endismul" postmodern se află, la rându-i, într-o situație problematică). Ca atare, "îngrijorarea" ce pare să domnească în cortegiul postmodern format cu ocazia afirmării tezelor "sfârșitului ideologiei" și, respectiv, "sfârșitului cunoașterii" poate fi risipită. Mai mult, chiar în forme modificate, atât cunoașterea, cât și ideologia pot fi considerate supraviețuitoarele unui șoc intelectual ce a marcat cea de a doua jumătate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în filosofia și teoria socio-politică a începutului noului mileniu. Tocmai în acest sens, pe parcursul paginilor următoare, interesul de a prezenta aceste teze este dublat de încercarea de a le evalua critic, pentru ca, ulterior, să putem urmări modul în care regândirea postmodernă a cunoașterii și ideologiei a permis, în fapt, și recuperarea lor. 4.1.1. De la "sfârșitul ideologiei" la "sfârșitul cunoașterii" Începutul "noii lumi" de după cel de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat, în spațiul gândirii socio-politice, prin anunțarea "sfârșitului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca ideologia să mai poată fi menținută, chiar și în mod artificial, "în viață". Drept urmare, ideea "sfârșitului ideologiei" a ocupat un loc pregnant de atunci încoace în gândirea occidentală, dar semnificația pe care o moștenim astăzi, și pe care teoria postmodernă a preluat-o, reiterând-o la sfârșitul secolului al XX-lea sub forma "sfârșitului istoriei"446, i se datorează, fără doar și poate, teoreticianului social și politic american Daniel Bell. Interesat, la rândul său, de poziționarea intelectualilor în raport cu seducția exercitată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ar presupune cinismul de a prezenta drept real ceva despre care se știe că e doar o distorsionare a realului) situându-se în plan secund. Să ne întoarcem însă la problema "sfârșitului ideologiei", pentru a remarca faptul că, în comentariile postmoderne, aceasta este de obicei asociată cu aceea a "sfârșitului istoriei"460. Dacă ideologia, în sensul său modern, nu mai are ce spune unei lumi occidentale în care contradicțiile politice au fost anulate, înseamnă că istoria se află "la capăt" pentru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în sensul său modern, nu mai are ce spune unei lumi occidentale în care contradicțiile politice au fost anulate, înseamnă că istoria se află "la capăt" pentru întreaga umanitate. O astfel de temă hegeliană își face loc în teoria politică postmodernă odată cu disoluția comunismului din Europa răsăriteană, susținătorul ei, Francis Fukuyama, anunțând triumful inexpugnabil al democrației liberale la nivel global. Întrucât nicio alternativă ideatică la acest tip de organizare socială și politică nu mai este posibil, istoria își încheie "marșul" prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al cunoașterii", ci o reformulare a modalității de a cunoaște; la fel, nu un "sfârșit al ideologiei", ci o recuperare a sa în accepțiunea pozitivă: acestea sunt premisele pe care le putem lua în calcul atunci când ne referim la condiția postmodernă. Premise care se instituie, de altfel, sub presiunea profundelor schimbări sociale și politice care au loc într-o lume ce devine din ce în ce mai fragmentată, fiind dificil de surprins prin raportare la modelele sistematice ale trecutului. Este ceea ce, din sfera filosofiei ori
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
era legitimată de raționalitate ceea ce permitea diferențierea între formele "științifică" și, respectiv, "narativă" ale acesteia -, postmodernitatea implică apariția unei noi epistemologii, în care legitimarea cunoașterii este urmarea performanțelor sale de natură tehnologică. Despărțirea de modernitate, pe care o asumă condiția postmodernă, înseamnă, deloc întâmplător, și abandonarea formei de cunoaștere proprie acesteia, care este înlocuită cu una în care "cunoașterea științifică este supusă (...) unui joc de limbaj care nu îi mai este propriu: miza sa nu mai este adevărul, ci performativitatea în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
după cum subliniază anumiți comentatori, o respingere a fundaționalismului specific epistemologiei moderne 478, o renunțare la instanțele fondatoare, configurate de gândirea modernă într-o modalitate "totalizantă". Pe de altă parte, tocmai această abordare este ținta unor critici la adresa unei asemenea viziuni postmoderne, considerându-se că ea însăși este totalizantă, atâta vreme cât, într-un sens, prezintă necesitatea unei totale renunțări la metanarațiuni și, într-un alt sens, se fundamentează pe convingerea că această necesitate a dominat gândirea modernității 479. În mod evident, o astfel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
structurii sociale și politice, care atrag, la rândul lor, modificări ale înseși condițiilor cunoașterii. Despre aceste modificări vorbește Baudrillard, care arată că, "în vreme ce modernitatea a fost caracterizată de explozia bunurilor, a mecanizării, a tehnologiei, a schimbului și a pieței, societatea postmodernă este locul unei implozii a tuturor granițelor, regiunilor și distincțiilor dintre cultura înaltă și subcultură, dintre aparență și realitate și dintre toate opozițiile binare instituite de filosofia și teoria socială tradiționale. Pentru Baudrillard, aceasta înseamnă sfârșitul tuturor pozitivismelor, al marilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială tradiționale. Pentru Baudrillard, aceasta înseamnă sfârșitul tuturor pozitivismelor, al marilor referințe și finalități ale teoriei sociale precedente: Realul, Înțelesul, Istoria, Puterea, Revoluția și chiar Socialul însuși"480. Ca atare, înțelegerea modernă a societății nu mai poate subzista în fața "avalanșei" postmoderne, care pare să "spulbere", odată cu ideea de fundamentare rațională a cunoașterii, întreaga stabilitate care consacrase, înaintea sa, explicarea fenomenelor și a relațiilor socio-politice. Socialul este, în lumea postmodernă, doar "simulat", iluzia existenței sale fiind întreținută cu ajutorul teoriilor care pretind să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ca atare, înțelegerea modernă a societății nu mai poate subzista în fața "avalanșei" postmoderne, care pare să "spulbere", odată cu ideea de fundamentare rațională a cunoașterii, întreaga stabilitate care consacrase, înaintea sa, explicarea fenomenelor și a relațiilor socio-politice. Socialul este, în lumea postmodernă, doar "simulat", iluzia existenței sale fiind întreținută cu ajutorul teoriilor care pretind să-l înțeleagă 481. În acest fel, ceea ce predomină în societatea postmodernă sunt doar reprezentări sau copii ale obiectelor, relațiilor și evenimentelor, care se instituie în forma realității. Societatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterii, întreaga stabilitate care consacrase, înaintea sa, explicarea fenomenelor și a relațiilor socio-politice. Socialul este, în lumea postmodernă, doar "simulat", iluzia existenței sale fiind întreținută cu ajutorul teoriilor care pretind să-l înțeleagă 481. În acest fel, ceea ce predomină în societatea postmodernă sunt doar reprezentări sau copii ale obiectelor, relațiilor și evenimentelor, care se instituie în forma realității. Societatea este astfel constituită ca o hiper-realitate, în condițiile în care simulacrele ajung să preceadă ceea ce este real. De aici, concluzia teoreticianului francez este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se poate observa, cu o încercare aflată la prima înfățișare, din moment ce reunțarea la epistemologie, ca fiind depășită de transformările socio-istorice, o putem regăsi de pe alte poziții decât cele proprii postmodernității încă din scrierile lui Karl Mannheim. La rândul lor, autorii postmoderni au sugerat finalitatea acesteia, dar, ca și atunci când a fost cazul istoriei sau ideologiei, s-au referit mai ales la semnificația pe care modernitatea o acorda acestor termeni. Rezultă, așadar, că, după cum "sfârșitul cunoașterii" nu înseamnă nimic mai mult decât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la semnificația pe care modernitatea o acorda acestor termeni. Rezultă, așadar, că, după cum "sfârșitul cunoașterii" nu înseamnă nimic mai mult decât o regândire a cunoașterii, finalitatea epistemologiei însăși nu poate fi altceva decât o reașezare a acesteia în raport cu pretențiile condiției postmoderne. După cum arată anumiți comentatori, "(...) epistemologia nu a "murit", ci doar s-a transformat, o imagine determinată asupra științei putându-se constitui și în absența acelor concepte generale, totalizante, specifice modernității, în absența unor criterii și norme universale, pe baza descrierii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și norme universale, pe baza descrierii comportării cognitive a oamenilor de știință în situații particulare, determinate"483. Cu alte cuvinte, particularizarea cunoașterii, în încercarea sa de a răspunde la problemele concrete pe care le implică transformările sociale survenite în perioada postmodernă, presupune și o particularizare a orientării epistemologice, aceasta din urmă vizând, în principal, eficiența cunoașterii în plan socio-istoric. Tocmai de aceea, teoria socială însăși este nevoită să-și reconsidere poziția, alături de alte domenii ale cunoașterii, astfel încât să poată furniza ceea ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
hărți" reprezintă, în cele din urmă, o expresie a diseminării unei cunoașteri considerate a fi, până aici, una universală, și care este pro-vocată acum să se adapteze unei logici ce pare a privilegia particularul sub aspect social și istoric. Regândirea postmodernă a cunoașterii antrenează, în acest fel, și o provocare la adresa ideologiei, atâta vreme cât este vorba de spațiul socio-politic. Din moment ce, pe coordonata pozitivării sale, ideologia poate fi înțeleasă ca un instrument al cunoașterii sociale și politice așa cum am argumentat în capitolele anterioare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterea unui spațiu în care au apărut, îndeosebi în ultimele decenii, schimbări socio-politice de o asemenea profunzime și complexitate? Pentru a răspunde unei astfel de întrebări, consider că este necesar, înainte de toate, să înțelegem modul în care a operat teoria postmodernă regândirea ideologiei. Din acest punct de vedere, trebuie spus, pentru început, că însuși curentul cultural căruia postmodernitatea îi asigură spațiu de desfășurare, și anume postmodernismul, se subîntinde unei conceptualizări ideologice. Din acest punct de vedere, se consideră că "(...) postmodernismul răspunde
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
important să delimităm maniera în care ideologia poate servi adaptării indivizilor și grupurilor la aceste schimbări sociale și poli-tice, prin menținerea a ceea ce Giddens numește "securitate ontologică" în sfera identitară 487. Și asta cu atât mai mult în condițiile lumii postmoderne, care, în ambiția de a respinge metanarațiunile modernității, a creditat inclusiv punerea în discuție a unor concepte care conferiseră sens legăturilor sociale într-o etapă istorică precedentă. Așa cum am văzut, este vorba, în acest caz, de latura radicală a postmodernismului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deconstrui adevărurile aparente, de a distruge ideile dominante și formele culturale acceptate, sacralizate, autoritare și de a se angaja într-un adevărat război pentru a submina sistemele de gândire închise și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse în relație cu modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de gândire închise și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse în relație cu modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca simple conjecturi lipsite de finalitate. Ele trebuie interpretate, în opinia mea, prin raportare la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca simple conjecturi lipsite de finalitate. Ele trebuie interpretate, în opinia mea, prin raportare la ceea ce oferă spațiul social, în această manieră putând fi înțeleasă și regândirea postmodernă a ideologiei. Căci, dacă astfel de teze sunt luate cu sensul de dicta, riscăm să ne plasăm, la rândul nostru, într-un sistem de gândire închis în propria sa totalitate. Într-adevăr, în epoca postmodernă, socialul se află în situația
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]