4,025 matches
-
steriles sur de grands sujets. Il ne sont légitimes que dans la mesure exacte où ils sont-approximatifs ș„Între certitudinea pe care o am despre existența mea și conținutul pe care Încerc să i-l dau va fi totdeauna o prăpastie oarbă. Eu Îmi voi fi totdeauna mie Însumi străin. În psihologie, precum și În logică, există niște adevăruri, dar niciodată adevărul. Imperativul lui Socrate «Cunoaște-te pe tine Însuțiă are aceeași valoare cu «fii virtuosă din confesiunea creștină. Ele relevă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fonfăind În rafală toată gama muzicilor neauzite. Un cuvânt anume m-a persecutat ca o dulce chemare, dincolo de revărsarea peste toate muchiile boțite de triviul neîntrebuințării, dincolo de acidul excrementelor În fermentație aruncate În aerul scabros, clătite printre gingiile fetide ale prăpastiei din gura aceea deschisă precum gura iadului. Cuvântul acela m-a oprit din râs, m-a Înfricoșat, m-a Întors către gravitate, spre acea zonă de suav eter În care ființa ei, cândva ușoară ca un fulg de voal, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Ajunsesem pe traseul alpin de la Predeal fără să mă gândesc unde merg. Deodată, m-am trezit singură, doar eu și muntele, așa cum mi-am dorit totdeauna. Urcușul a devenit brusc periculos, pietrele de care mă agățăm se desprindeau alunecând În prăpastie; fixam un picior, căutam un colț cu degetele rășchirate ale mâinii, Îl Încercam de câteva ori, mă țineam, mutam alt picior după ce mă Încredințam de soliditatea punctului de sprijin (Îți amintești de teoria mea despre punctul de sprijin, fără de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imprevizibilitatea notațiilor Încerc să recuperez intervalele realului“, p. 292), se Îndoiește iarăși de autenticitatea paginii scrise („Mă străduiesc să prind autenticul, dar acesta se estompează numai ce l-am privit; până să scriu despre el, deja s-a creat o prăpastie Între ceea ce cred că am văzut și ceea ce vreau să scrijelez pe suprafața albă a coalei“, p. 317) și face dintr-o Întâmplare din copilărie o frumoasă parabolă a oglinzii și a textului, care ar merita o analiză separată (pp.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ia străinii decât de la noi. Nu din alt motiv, dar cel puțin ei sunt mulți. Bătrânul se uită și la dânsul ca adineaori la Titu, și nici lui nu-i răspunse nimic. I se părea atât de evident că vorbește prăpăstii, că se mira numai cum un băiat inteligent ca el nu-și dă seama. Buruiană însă, simțindu-se și direct atins, răspunse mieros, dar și puțin indignat: ― Coane Grigoriță, vorbiți cu păcat, zău așa, coane Grigoriță! Ce spuneți dumneavoastră în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de mii de vagoane de cereale și câteva milioane de țărani n-au nici porumb pentru mămăliga cotidiană! înțelegi ce va să zică asta? Cu luminile Bucureștilor ne înșelăm pe noi înșine. Nu ne aruncăm privirea dincolo, fiindcă știm că dincolo e prăpastia și numai privind în ea ne-am cutremura... Nu lux, nu automobile și castele, puiule! Astea-s pojghița care acoperă un vulcan de dureri. Ca mâine se sparge pojghița și atunci!... Titu se obișnuise deja cu catastrofismul. Nu era om
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sau încă nu-și dă seama de situație. Destul că pârjolul se întinde și nimeni nu ia o măsură de apărare a ordinii. Ș-atunci iacă de ce-ți spun eu că e grav și că a început rostogolirea spre prăpastie! Roșu își scotea mereu ochelarii de după urechi, îi ștergea atent, îi punea la loc și continua mai pasionat, vrând cu orice preț să convingă pe tânărul Herdelea, parcă de convingerea lui ar fi atârnat liniștirea tuturor primejdiilor. Titu era convins
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se închidă granițele și să se oprească trenurile! ― Ia fugi, nu mai vorbi copilării! făcu tânărul Herdelea cu o strângere de inimă. Ce crezi dumneata, că asta-i țară de haram, domnule părinte? Fii liniștit și nu mai asculta toate prăpăstiile! A doua zi se pomeni la Drapelul cu Grigore Iuga. Nu se întîlniseră de vreo două săptămâni. Venea să se intereseze care este adevărul în vălmășagul de știri ce circulau și se băteau cap în cap. La club se colportau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
știm! Mai multe glasuri răspunseră mai hotărît: ― N-avem pămînt!... Ne trebuie pămînt!... Fără pământ nu mai muncim! Boerescu luă o mutră de învățător indulgent, care dojenește niște copii nepricepuți: ― Cum se poate, oamenii lui Dumnezeu, să-mi spuneți mie prăpăstii d-astea?... Că n-aveți pămînt!... N-a vrut dumnealui, domnul Iuga, să vă dea pămînt? Ori ceilalți boieri?... Nu v-au dat dumnealor totdeauna? Din moși-strămoși? Că doar cu voi și-a muncit moșiile, măi oameni, nu cu străinii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prin minte că și-a pierdut cumpătul, dar nu se mai putea opri, întocmai ca alergătorul, care din greșeală și-a luat vânt pe o coastă piezișă și e dus la vale irezistibil, deși știe că se apropie de o prăpastie. Efectul dojanei de altminteri îl încuraja să continue. Gloata de țărani amuțea pe măsură ce glasul lui se înăsprea și biciuia. Parcă instinctul de frică și supunere s-ar fi redeșteptat brusc în sufletele tuturor, oamenii clătinau din cap îngrijorați sau murmurau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi orice, statuie ori pom. Petrache știa și, ca de obicei, îi dădu binețe, apoi, tot ca de obicei, se duse în ungherul dinspre răsărit și se cățără cu îndemânare pe ieșiturile din perete. Sub zidurile cetății se căsca o prăpastie al cărei afund zăcea înecat încă în cețuri. În schimb, cerul era limpede ca un geam lipsit de abureală. În ceruri nu respira nimeni. Apoi, dintr-odată, marginile se rupseră și se putură privi, omul, de-o parte, soarele urcând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de pierdere și recăpătare a cunoștinței. Ceremonia de aniversare include o adevărată paradă de feluri de mâncare, însă acestea rămân neatinse. Toată lumea simte că moartea împăratului se apropie. O lună mai târziu, Hsien Feng pare să fi ajuns la fundul prăpastiei. Doctorul Sun Pao-tien estimează că decesul Majestății Sale va avea loc într-o săptămână, poate chiar în câteva zile. Tensiunea la Curte crește, deoarece împăratul nu și-a numit încă succesorul. Lui Tung Chih nu i se permite să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în acel moment nici un vehicul. Nu se execută această manevră: a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisă"; ... b) la trecerile pentru pietoni; ... c) în curbe cu vizibilitate redusă; ... d) în locurile unde soliditatea drumului nu este verificată (marginile prăpastiilor, malurile șanțurilor etc.); ... e) pe poduri și sub poduri; ... f) la trecerile peste calea ferata și la o distanță mai mică de 50 m de trecerea peste calea ferata; ... g) în vârfuri de pantă și pe o distanță de 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
și un vechi prieten - reprezentăm una și aceeași forță politică. Iar competiția între noi ar putea fi în detrimentul sarcinilor și scopurilor noastre", a afirmat el. Președintele rus a insistat că în pofida semnelor recente de dezacorduri, "a spune că există o prăpastie care se cască" între el și premier "este absolut inadecvat". Problema privind cine va fi candidatul oficial la președinție la alegegrile din martie 2012 a devenit un subiect central al politicii rusești. Pe de altă parte, președintele rus a sugerat
Medvedev respinge posibilitatea de a candida împotriva lui Putin la preşedinţie () [Corola-journal/Journalistic/60274_a_61599]
-
iar acum "autohtone" și "traco-dace". Lingvistul Al. Philippide consideră că "elementele asemănătoare" cu albaneza sunt astfel "numai în general și cu aproximație". Dar la o cercetare mai atentă, ele prezintă deosebiri remarcabile de la o limbă la alta, ce constituie o prăpastie între albaneză și română. El spune: "Cea mai mare deosebire între română și albaneză este din punct de vedere al accentului, acesta se pierde cel mai greu. Sunt înrudiți românii cu albanezii, mai mult decât cu italicii ori celții, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
asigure menținerea unui guvern reprezentativ, în ciuda faptului că Washingtonul nu avea practic nici un plan în privința modului în care putea atinge acest obiectiv în fața obstrucției sovietice. O critică recentă referitoare la această politică afirmă că oficialii americani nu erau îngrijorați de prăpastia dintre declarațiile ideale ale Statelor Unite și acțiunile limitate în vederea atingerii scopurilor lor și erau de fapt nepregătiți pentru acuzațiile ulterioare asupra iresponsabilității și a trădării americanilor... Oficialii Departamentului de Stat au fost surprinși cînd liderii opoziției și reprezentanții americani din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Acuzația consta în faptul că guvernul sovietic era practic mai curînd o formă a capitalismului de stat decît a socialismului: statul nu avea mai puține prerogative, dimpotrivă, devenea și mai puternic, iar birocrația profita de poziția ei, creîndu-se astfel o prăpastie adîncă între ea și populație. Mai mult, în relațiile ei cu alte națiuni, Uniunea Sovietică avea o atitudine imperialistă. Ea se folosea de alte state ca surse de materii prime și obținea profituri din zonele dependente de ea. Lovind astfel
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
creadă în iminența și necesitatea istorică a prăbușirii Imperiului Habsburgic multinațional, iar intrarea României în Tripla Alianță a privit-o ca o chestiune vremelnică, de tact și oportunitate politică. Atunci când primul război mondial a fost declanșat, A. D. Xenopol a dezvăluit prăpastia dintre rege și țară, a mărturisit propriile sale erori de calcul, de pildă credința că Germania va părăsi alianța cu Austro-Ungaria, și a militat pentru alăturarea la coaliția ce înfrunta Puterile Centrale. Că A. D. Xenopol n-a pătruns resorturile adânci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gâsculiței neprihănite, multe dintre tinerele anglo-saxone evoluaseră deja și deveniseră experte în arta flirtului. Ceea ce nu poate să nu-i uluiască pe călătorii francezi, începând cu Alexis de Tocqueville. În cartea sa Despre democrație în America (1835-1839), renumitul istoric subliniază prăpastia care o separă pe tânăra americancă de demoazela franțuzoaică. "Nu trebuie [...] să te aștepți aproape niciodată, remarcă el, să întâlnești la o tânără fată din America acea nevinovăție feciorelnică în ciuda dorințelor născânde, și nici acea drăgălășenie naivă și plină de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Sentimentele ei sunt bulversate în așa măsură, încât nici ea nu știe sigur. Într-un anumit fel, se bucură de propria-i pierdere. Soția credincioasă flirtează nu numai cu dorința, ci și cu pericolul. Este la capătul puterilor, la marginea prăpastiei: vrea să sară și este cuprinsă de vertij. Un vertij înfricoșător, și totuși atât de ispititor... "În acea clipă, scrie Stefan Zweig, ar fi putut să se întâmple ceea ce dorea fără să știe de ani buni, aventura căreia jinduia cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
capul petrecăreților care se distrau și râdeau pe sub ferestrele lor... Mai târziu, mulți adulți s-au declarat șocați de acest tineret, pe care îl percep ca "înspăimântător pentru că este liber, și liber pentru că se eliberase". Încă nu se vorbește de prăpastie sau de conflict între generații, însă fenomenul începe să se contureze deja. Pentru prima oară, tineretul îndrăznește cu adevărat să își afirme valorile. Își impune deja moda vestimentară, propriul "look". În vreme ce fetele tinere încearcă s-o imite pe Juliette Gréco
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a fi atei, cosmopoliți și vînduți străinătății. Influența Junimii și a Convorbirilor literare se impune, între liberalii reduși la o practică politicianistă și junimiștii care tind să controleze știința și cultura deschizîndu-se o prăpastie. Istoricii Lambrior și Xenopol reunesc grupul. Poetul Eminescu este unul din protejații lui Maiorescu, iar povestitorul Creangă intră și el în acest cerc. Creangă, care face figură de adevărat reprezentant al poporului, se împrietenește cu Eminescu, format în spiritul filosofiei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românească. Ei se adresează periodic lui Antonescu și dialogul surzilor merge mult mai departe de apărarea intereselor patriei. Problema subiacentă este aceea de a defini de care patrie și de care patrioți este vorba. Antonescu prinde perfect mesajul și măsoară prăpastia care îl separă de șefii partidelor de opoziție, iar cînd Constantin Brătianu i se adresează într-o scrisoare din 24 septembrie 1942 pentru a-i reproșa că a continuat campania împotriva Rusiei, el îi răspunde printr-o întrebare simplă: "Pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Țărănesc, Maniu. Frontul nu cuprinde decît comuniști și unele formațiuni apropiate partidului: Uniunea Patrioților, Frontul Muncitoresc și pe socialiștii lui Titel Petrescu. Tonul comuniștilor este cel de revanșă: trebuie pedepsiți pînă la exterminare vinovații care au dus țara pe marginea prăpastiei. Trebuie să se creadă și să se exprime credința în binefacerile URSS și ale tovarășului Stalin. Originile și cariera figurilor conducătoare ale partidului explică modalitățile de preluare ale puterii activism, contacte directe cu lumea muncitorească și celebrarea Uniunii Sovietice a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]