37,224 matches
-
un jongleur care adaugă mereu câte ceva la fragila arhitectură de bețe și farfurii clădită cu abilitate în aer, reușind totuși să mențină spectaculosul echilibru instabil. Acest mod de a scrie mi l-am păstrat și când am început să fac proză, care nu se bazează pe principii mnemotehnice, ca poezia. Și am continuat să-l practic și ca autor de comentarii critice. Este adevărat că nu mai compuneam în minte, dar gândeam atât de atent și de implicat fiecare frază, treceam
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
tehnica, forma, până la urmă cu metoda. Îi citește în acest mod mai ales pe scriitorii cei mai admirați. Iată, în cazul lui W. Faulkner: "Tot ce spunem în legătură cu vocile sale, cu monologul interior și cu alte abțibilduri tehnice (s. n.) ale prozei sale sunt futilități pe lângă abisul care se cască parcă la tot pasul în proza sa." (432) Sufletul fizic și metafizic disimulează și totodată simulează forma. "Sufletul meu - citim în Ulise - călătorește cu mine, formă a formelor." (415). Și, totuși, pentru
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
scriitorii cei mai admirați. Iată, în cazul lui W. Faulkner: "Tot ce spunem în legătură cu vocile sale, cu monologul interior și cu alte abțibilduri tehnice (s. n.) ale prozei sale sunt futilități pe lângă abisul care se cască parcă la tot pasul în proza sa." (432) Sufletul fizic și metafizic disimulează și totodată simulează forma. "Sufletul meu - citim în Ulise - călătorește cu mine, formă a formelor." (415). Și, totuși, pentru N. Balotă, metoda nu doar că există, ea trebuie să existe, dar poate chiar
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
de a privi și a înțelege lumea, o întreagă filosofie a existenței de zi cu zi. Este clar că specia ține mai degrabă de literatură decât de publicistică și că rostul unor asemenea texte aflate la limita dintre eseu și proză este mai degrabă într-un volum de sine stătător decât între paginile heteroclite ale unui ziar sau chiar ale unei reviste de cultură. Acestea fiind spuse, trebuie să recunosc faptul că relațiile mele cu volumul Adrianei Babeți Prozac. 101 pastile
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
personajului narator ingenuu absoarbe realitatea organică printr-o imensă sugativă, de aici senzorialul și intensitatea senzațiilor descrise cu "precizionism cinematografic". Cel mai important lucru în cele două romane este reabilitarea banalului cotidian, cu vaste semnificații. Acesta nu e ca la proza optzecistă, unde banalul este neeroic, lipsit de semnificații, tern și derizoriu. Aici, dimpotrivă, banalul semnifică până la închegarea unei parabole politice nu foarte ample, romancierul preferând să respire frust drama unei incompatibilități funciare dintre formalismul sufocant al ideologiei și aptitudinea excepțională
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
lor. Ele trăiesc după norme și coduri secrete de natură intimă. Vitalismul lor agresiv e într-o profundă contradicție cu normele, festivismul și codurile ideologice. Așadar personajul narator masculin nu este un John Wayne, ci este introspectiv, reflexiv (e o proză de idei!) și trist pentru că istoria tragică a României comuniste nu se schimbă. Persoana întâi, utilizată în narațiunile sale și teoretizată în volumul de eseuri Între Socrate și Xantipa, este una de esență masculină. Bărbații povestitori sunt seducători, prin farmecul
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
comunistă, cât și în SUA. Contextul ideologic din România și cel specific entertainement-ului din Occident, la care romancierul a trebuit să se adapteze, au născut receptări critice paradoxale în România. Publicul cititor însă este același. Un public avid de o proză sinceră, viguroasă, tânără și experimentală. O analiză temeinică reface nexus-ul întregii sale opere care înseamnă autenticismul scrierilor sale. În spatele lor, se află scriitorul care încă își caută rădăcinile (v. jurnalul Întoarcerea și romanul în curs de redactare Supleantul). În tradiție
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
deceniu de când a apărut în limba română Dicționar khazar, roman lexicon în 100.000 de cuvinte de Milorad Paviș (Ed. Nemira, 1998), ce a revoluționat specia romanului, l-a propulsat în secolul XXI, situându-l pe scriitorul sârb între înnoitorii prozei contemporane. Lectura cărții a însemnat atunci o experiență răvășitoare, pulverizând obișnuințele și orgoliile de cititor. Toate relecturile ulterioare s-au dovedit exerciții de fericită umilință în fața bogăției unei scrieri inepuizabile. Inovarea formulei narative se dezvăluie tot mai ingenioasă, mai surprinzătoare
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
are și dorința și curiozitatea și răgazul să-i exploreze site-ul poate descoperi opera unui creator uriaș: un istoric literar dublat de un eseist și conviețuind cu un scriitor total - a debutat ca poet, s-a format în spațiul prozei scurte, a trecut la roman, alternând cele două formule epice, a experimentat apoi și în dramaturgie. În primul rând, erudiția e demonstrată de cele trei volume din Istoria literaturii sârbe dedicate unor epoci succesive (Epoca Barocului - 527 pag., Clasicism și
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
se adaugă eseuri și monografii abordând poezia și romanul, ce depășesc 1.800 de pagini. Una dintre monografii îi este dedicată lui Gavril Stefanoviș Vencloviș (326 pag., apărută în 1972), care se regăsește ca personaj în noul roman Celălalt trup. Proza scurtă și romanele au alternat în cursul anilor. Celor 12 volume de povestiri apărute între 1973 și 2003 (primele trei fiind traduse în franceză - Cortina de fier, Caii Sfântului Marcu și Ogarul rusesc), li se adaugă integrala prozei scurte, de
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
Celălalt trup. Proza scurtă și romanele au alternat în cursul anilor. Celor 12 volume de povestiri apărute între 1973 și 2003 (primele trei fiind traduse în franceză - Cortina de fier, Caii Sfântului Marcu și Ogarul rusesc), li se adaugă integrala prozei scurte, de 450 pag., publicată în 2008. Numărul de romane este relativ egal, dacă se includ și experimentele absolut fascinante, precum romanul clepsidră pentru copii și ceilalți - Pâine pestriță / Oglinda nevăzută, ori Unicat, narațiune în care i se oferă cititorului
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
lipsește indiciul apartenenței la gen ori specie, au între o sută și două sute de pagini: Șapte păcate capitale, Povestea care a ucis-o pe Emilia Knorr. Creația lui Paviș mai cuprinde și plachete de poeme, un volum mixt (poeme și proză) cu un titlu splendid - Sufletele se-mbăiază pentru ultima oară, trei volume cu piese interactive, o scurtă istorie a Belgradului, cărți scrise împreună cu soția, Yasmina Mihailoviș. E un timp roditor primul deceniu al noului secol pentru Milorad Paviș: îi apar
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
Serghei Dovlatov s-a născut pe 3 septembrie 1941 într-o familie de actori, evacuați, datorită războiului, în orașul Ufa. Timp de mai mulți ani a lucrat ca ziarist la diferite ziare și publicații din Leningrad și Tallin, afirmân-du-se în proza scurtă. Ducea o viață de boem, iar satira sa mușcătoare și umorul acid nu erau agreate de regim. Ceea ce l-a determinat, în 1978, să emigreze în Statele Unite, unde scrisul său s-a bucurat de mult succes în rândurile emigrației
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
Cărtărescu pentru că e strălucitor în absolut fiecare din segmentele creației. Nicolae Manolescu, primul critic care a avut intuiția valorii sale, ar fi fost fericit să-și rescrie cronica din 1981, la debutul în volum ca poet, extinzând-o și la proză, și la critică literară, și la jurnal, și la jurnalism. A făcut-o, de altfel, în capitolul pe care i-l dedică în Istoria critică a literaturii române. Când, în 1996, am alcătuit antologia Totul despre Manolescu, una din cele
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
l-a înșelat pe Nicolae Manolescu. Și volumul de debut, și Poeme de amor, și Totul, și Levantul au confirmat speranțele puse cu câțiva ani înainte în autor. Marea surprinză a constituit-o opțiunea radicală a lui Mircea Cărtărescu pentru proză. Când am citit Nostalgia (în varianta originală volumul se numea Visul) am văzut în el mai degrabă o continuare a temelor poetice din scrisul de până atunci. Persistența în domeniul prozei și abandonul total al poeziei (inclusiv al proiectelor de
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
constituit-o opțiunea radicală a lui Mircea Cărtărescu pentru proză. Când am citit Nostalgia (în varianta originală volumul se numea Visul) am văzut în el mai degrabă o continuare a temelor poetice din scrisul de până atunci. Persistența în domeniul prozei și abandonul total al poeziei (inclusiv al proiectelor de traducere a poeților-muzicieni Bob Dylan și Leonard Cohen) au indicat intrarea într-o nouă fază a creației. Filonul liric n-a fost însă abandonat nicio clipă. El constituie chiar axa unei
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
Bob Dylan și Leonard Cohen) au indicat intrarea într-o nouă fază a creației. Filonul liric n-a fost însă abandonat nicio clipă. El constituie chiar axa unei cărți precum Travesti, cea mai neînțeleasă, mai neglijată, mai puțin discutată dintre prozele sale. Publicată în 1994, ea a căzut în penumbra dezinteresului general pentru literatură care caracteriza epoca. Anumite îndrăzneli privind "splendoarea și abjecția adolescenței" - cum spunea un text de pe coperta a patra a cărții - au rămas necercetate, iar micul roman a
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
computerizată. Revista a avut un caracter dominant literar și istoric, pe lângă B.P. Hasdeu colaborând și o seamă de scriitori reprezentativi în acea epocă. în paginile revistei, B.P. Hasdeu a publicat 17 poezii, tragedia istorică Răposatul Postelnic, celebra nuvelă Duduca Mamuca, proza artistică Desțărarea lui Petru-Vodă Rareș. Serialul Mișcarea literelor în Eși a constituit punctul unei noi direcții trasate de B.P. Hasdeu cu câțiva ani înaintea lui Titu Maiorescu, deschizând perspective cel puțin comparabile cu cele concretizate în Convorbiri literare. Dintre scriitorii
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
pur și simplu, accesibilă inclusiv copiilor. Am în vedere în primul rând ambiguitatea de conținut și de limbaj specifică basmului. Iar răspunsul la această întrebare mi se pare mai degrabă a fi unul pozitiv. Compusă din fragmente de versuri și proză, povestea are doi autori: Emil Brumaru și Veronica D. Niculescu. Prima tentație a cititorului este aceea de a-i atribui lui Emil Brumaru fragmentele lirice, iar Veronicăi D. Niculescu partea de proză. Nu știu dacă în realitatea lucrurile au stat
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
unul pozitiv. Compusă din fragmente de versuri și proză, povestea are doi autori: Emil Brumaru și Veronica D. Niculescu. Prima tentație a cititorului este aceea de a-i atribui lui Emil Brumaru fragmentele lirice, iar Veronicăi D. Niculescu partea de proză. Nu știu dacă în realitatea lucrurile au stat așa, dacă cei doi au schițat un plan sau au lucrat la voia inspirației, cert este că textul se leagă foarte bine, fiind, până la urmă, o demonstrație de virtuozitate stilistică, adevărată desfătare
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
prin câte trecuseră. Iată din nou Dealul Răbdării și al Plictiselii, și-apoi pe cel al Rodului, și-al Dragostei, cu tot cu înnegurata Vale a Îndoielii, și Dealul Jocului, și-al Dorului, și-al insuportabilei Singurătăți..." (p. 130) Între fragmentele în proză și cele în versuri există o mare compatibilitate stilistică. Cei doi autori comunică foarte bine, se simt între ei, coordonarea este perfectă, totul seamănă cu performanța unor pianiști care interpretează o partitură la patru mâini. Cuvinte insolite (unele inventate de
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
ultimele zile, aducându-i-l de la Mănăstirea Cernica pe părintele Benedict Ghiuș, care l-a împărtășit, luminându-i bolnavului cufundarea în veșnicie". Adela Popescu a făcut bine că a introdus în volum texte inedite ale lui George Muntean, articole, conferințe, prozele absurde și mai ales poeziile, din păcate puține. Ele sunt pătrunse de un vitalism, ce nu ne miră la robustețea morală (și fizică) a autorului. în La pragul somnului regăsim un elogiu al vieții, în Toamna în gară, un altul
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
în fine, a fost prezentat drept un scriitor etnicist, preocupat exclusiv de problematica satului ardelean și a Ardealului în genere: tot atîtea piste false, tot atîtea chei de lectură ce nu se potrivesc. În realitate, Slavici rămîne unic în peisajul prozei noastre. Nu a avut nici un precursor, nu îi identificăm, cu cea mai mare bunăvoință, nici un înaintaș pe terenul literaturii române: fără urmași veritabili, a lăsat în urmă doar cîțiva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabilă. în cea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
bunăvoință, nici un înaintaș pe terenul literaturii române: fără urmași veritabili, a lăsat în urmă doar cîțiva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabilă. în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugurează la noi proza de observație socială și conectează astfel proza românească la cea europeană contemporană. O dată cu el, autobiografia lirică, proza poetică ori romanul de tip balzacian încep să dateze; cu el, proza românească se europenizează, devenind contemporană cu ceea ce se scria în restul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
fără urmași veritabili, a lăsat în urmă doar cîțiva imitatori. Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabilă. în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugurează la noi proza de observație socială și conectează astfel proza românească la cea europeană contemporană. O dată cu el, autobiografia lirică, proza poetică ori romanul de tip balzacian încep să dateze; cu el, proza românească se europenizează, devenind contemporană cu ceea ce se scria în restul continentului. Slavici descinde din cu totul alte
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]