5,549 matches
-
18, 5). Mântuitorul mai adaugă despre cei mici că ei „cred în El” (Mt. 18, 6), că vin la El și că ei trebuie doar „să nu fie smintiți de către cei mari” (Mt. 18, 6). El nu a considerat că pruncii ar fi scutiți de Botez pentru că, în ceea ce-i privește, n-a retras nimic din afirmațiile privitoare la necesitatea Botezului: „Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ție: De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
din Duh, duh este” (In. 3, 5-6) <footnote Diacon Ioan Caraza, „Botezul în lumina Sfintei Scripturi după mărturiile Sfinților Părinți și în teologia reformatorilor”, în Ortodoxia, Anul XLIII (1991), Nr. 4, p. 113. footnote>. Din Noul Testament mai reiese limpede că pruncii sunt chemați spre Împărăția lui Dumnezeu (Mt. 19, 14; Lc. 18, 16), ceea ce nu este cu putință în afara lui Hristos și a Bisericii Sale, El fiind ușa spre Împărăție (In. 10, 9). Prin urmare, și copiii încă de atunci, din
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
întru toate, căci aceasta este bineplăcut Domnului» (Col. 3, 20)”<footnote Ioan Saucă, „Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (I)”, în Mitropolia Banatului, Anul XXXIV (1984), Nr. 5-6, p. 300. footnote>. Scriptura sfântă indică și starea de păcat a pruncilor, cu referire nu la păcatele personale, ci la cel originar și, în consecință, nevoia de a fi botezați. Psalmistul David scrie că „iată întru fărădelegi m-am zămislit și întru păcate m-a născut maica mea” (Ps. 50, 5). Celor
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Dumnezeu este utilizat pentru a descrie copiii de la naștere până în anii adolescenței, eliminând orice argument că aceste tendințe nefaste ar începe doar mai târziu în viață<footnote Brown-Driver Briggs, Hebrew and English Lexicon, Hendrickson Publishers, 1996, p. 654-655. footnote>. Deci, pruncii se nasc fără păcate personale, dar nu fără trupul virtual al păcatului; însă, Botezul nefiind numai „iertarea păcatelor”, ci și „înfiere”, cu atât mai mult Duhul Sfânt va sălășlui în cei ce nu au păcate personale prin Botez, „Hristos urmând
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
credința, și oferă slava Sa, chiar și nou născuților. În al patrulea rând, botezul, așa cum este el instituit de Mântuitorul nostru, se adresează tuturor popoarelor, copii, tineri și bătrâni. footnote>. Dintotdeauna Biserica a socotit că este mai ușor, în cazul pruncilor, ca să nu se ajungă la „trupul păcatului” prin Botez, decât a-l „omorî” după aceea prin Botez, Biserica urmând în acest sens învățătura Mântuitorului și practica Sfinților Apostoli. De aceea, Botezul pruncilor a fost socotit atât de important, „uneori mai
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a socotit că este mai ușor, în cazul pruncilor, ca să nu se ajungă la „trupul păcatului” prin Botez, decât a-l „omorî” după aceea prin Botez, Biserica urmând în acest sens învățătura Mântuitorului și practica Sfinților Apostoli. De aceea, Botezul pruncilor a fost socotit atât de important, „uneori mai important decât cel al adulților, cu toate că în cazul pruncilor nevoia este aceea a conștientizării lui Hristos în ei. Dar în acest caz, important este, nu oprirea pruncilor de la Botez, cât responsabilitatea Bisericii
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Botez, decât a-l „omorî” după aceea prin Botez, Biserica urmând în acest sens învățătura Mântuitorului și practica Sfinților Apostoli. De aceea, Botezul pruncilor a fost socotit atât de important, „uneori mai important decât cel al adulților, cu toate că în cazul pruncilor nevoia este aceea a conștientizării lui Hristos în ei. Dar în acest caz, important este, nu oprirea pruncilor de la Botez, cât responsabilitatea Bisericii pentru creșterea și educarea lor în Hristos după Botez”<footnote Diacon Ioan Caraza, op. cit., p. 113. footnote
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Sfinților Apostoli. De aceea, Botezul pruncilor a fost socotit atât de important, „uneori mai important decât cel al adulților, cu toate că în cazul pruncilor nevoia este aceea a conștientizării lui Hristos în ei. Dar în acest caz, important este, nu oprirea pruncilor de la Botez, cât responsabilitatea Bisericii pentru creșterea și educarea lor în Hristos după Botez”<footnote Diacon Ioan Caraza, op. cit., p. 113. footnote>. Așadar, de îndată ce nimeni nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu decât prin „ușa Botezului”, era firesc și necesar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Hristos după Botez”<footnote Diacon Ioan Caraza, op. cit., p. 113. footnote>. Așadar, de îndată ce nimeni nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu decât prin „ușa Botezului”, era firesc și necesar ca Sfinții Apostoli să deschidă această „ușă” a mântuirii și copiilor. Pruncii nu pot fi privați de această „moarte cu Hristos” a omului vechi din ei și de temelia vieții veșnice pusă în orice om de Hristos. Sfântul Apostol Pavel, care opunea universalității păcatului universalitatea mântuirii (Rom. 5), care afirma că voia
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Sfinții Părinți despre botezul copiilor”, în Mitropolia Banatului, Anul XXVIII (1978), Nr. 1-3, p. 6-7. footnote>. Din vremea Apostolilor și până astăzi, Biserica a primit pe copii la Botez, acesta fiind prin urmare o condiție sine qua non pentru mântuire. Pruncii creștinilor se bucură, de asemenea, de un privilegiu cu totul deosebit: sunt sfinți (I Cor. 7, 14). Este important și faptul că în iudaism, toți băieții erau circumciși în a opta zi. Din moment ce botezul a înlocuit circumcizia, sfințenia din naștere
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în prealabil natura botezului primit de Mântuitorul din partea Sfântului Ioan Botezătorul, botez deosebit de cel creștin. Iisus s-a botezat, nu fiindcă avea păcate, ci ca „să plinească toată dreptatea”. Alții merg atât de departe, în rătăcirile lor, încât susțin că pruncii sunt sfinți, deci n-au nevoie de botez spre mântuire. Ei se sprijină pe înseși cuvintele Mântuitorului: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” (Mt. 19, 14). „De nu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
botez spre mântuire. Ei se sprijină pe înseși cuvintele Mântuitorului: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” (Mt. 19, 14). „De nu vă veți întoarce și veți fi ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor” (Mt. 18, 3; Mc. 10, 15; Lc. 18, 15-17). În sprijinul lor, invocă și textul paulin: „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
că cei ce se fac precum pruncii, nevinovați, moștenesc Împărăția cea veșnică, iar aceasta, la cei maturi presupune Botezul. „Lăsați copiii să vină la Mine ...” înseamnă primirea Botezului, spre mântuire. „De nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii” nu înseamnă neapărat că pruncul este cel care va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce se va smeri ca pruncul<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 27. footnote>. Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
precum pruncii, nevinovați, moștenesc Împărăția cea veșnică, iar aceasta, la cei maturi presupune Botezul. „Lăsați copiii să vină la Mine ...” înseamnă primirea Botezului, spre mântuire. „De nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii” nu înseamnă neapărat că pruncul este cel care va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce se va smeri ca pruncul<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 27. footnote>. Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
să vină la Mine ...” înseamnă primirea Botezului, spre mântuire. „De nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii” nu înseamnă neapărat că pruncul este cel care va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce se va smeri ca pruncul<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 27. footnote>. Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt”. footnote>, nu trebuie să înțeleagă cineva
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Ioan Bunea, op. cit., p. 27. footnote>. Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt”. footnote>, nu trebuie să înțeleagă cineva că pruncii părinților creștini ar fi sfinți. „Pârga” și „rădăcina”, la care se referă Sfântul Apostol Pavel, nu semnifică pe părinții creștini, ci pe patriarhii Vechiului Testament, pe strămoșii iudeilor, cu care iudeii se mândreau, susținând că, dacă aceia au fost drepți
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11)<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 28 29. footnote>. Porunca Mântuitorului referitoare la botez Porunca Mântuitorului referitoare la botez a fost dată în genere, adică fără a-i exclude pe prunci (Mt. 28, 19)<footnote „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin”. footnote>, întrucât pruncii pot și după botez a primi învățătura de credința cerută de Mântuitorul; de aceea, refuzând pruncilor botezul, se încalcă în mod arbitrar porunca Mântuitorului, înseamnă a cugeta altfel de cum a zis Fiul lui Dumnezeu Întrupat, iar aplicându-le botezul, porunca
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin”. footnote>, întrucât pruncii pot și după botez a primi învățătura de credința cerută de Mântuitorul; de aceea, refuzând pruncilor botezul, se încalcă în mod arbitrar porunca Mântuitorului, înseamnă a cugeta altfel de cum a zis Fiul lui Dumnezeu Întrupat, iar aplicându-le botezul, porunca se împlinește în conformitate cu spiritul ei. Un alt stimul posibil pentru botezul nou născuților sau al copiilor
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
anterior lui Tertulian. Dovezile în favoarea acestui aspect sunt identificate de autor în interrelaționarea lor cu alte texte evanghelice, în special Matei 18, 3<footnote „Și a zis: Adevărat zic vouă: „De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor”. footnote> și Ioan 3, 5<footnote „Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ție: De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu”. footnote
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
lumea teologică faptul că Botezul creștin a fost prefigurat de tăierea împrejur a copiilor de parte bărbătească - la evrei - la opt zile de la naștere, când erau aduși la templu, li se punea și numele, așa cum s-a petrecut și cu pruncul Iisus (Lc. 2, 21) când a fost tăiat împrejur la opt zile, iar la 40 de zile a fost adus la templu și „pus înaintea Domnului” (Lc. 2, 21 22), ca paradigmă pentru toți pruncii. Tăierea împrejur sau circumciziunea era
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
476-477. footnote>. Și se știe că tăierea împrejur simboliza botezul; acesta era botezul lor<footnote Pr. Ioan Mircea, „Taina Botezului”, în Ortodoxia, Anul XXXI (1979), Nr. 3 4, p. 467. footnote>. Deci, precum în Vechiul Testament, tăierea împrejur se săvârșea asupra pruncilor, așa și tăierea împrejur cea nefăcută de mână, adică Botezul, poate fi administrat acestora. După cum vedem, „dacă tăierea împrejur se făcea curând după naștere, tot așa s-a socotit că și botezul, care a luat locul tăierii împrejur, trebuie săvârșit
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a luat locul tăierii împrejur, trebuie săvârșit fără întârziere”<footnote Arhim. Scriban, „Botezul copiilor”, în Biserica Ortodoxă Română, Seria a II-a, Anul XLV (1927), Nr. 12, p. 731. footnote>. Este o legătură clară între Botezul și tăierea împrejur a pruncilor evrei, prin Botez realizându se în mod real toate cele prefigurate de tăierea împrejur. Aceasta o întărește și scriitorul bisericesc Optat de Milève (+ înainte de 397), care scrie: „... Botezul creștin a fost prefigurat de tăierea împrejur cea iudaică”<footnote De schismate
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Evanghelistul Luca spune: „Iar copilul creștea și se întărea cu Duhul” (Lc. 1, 80), în sensul că el creștea într-o casă a rugăciunii și a lui Dumnezeu și pentru că a fost tăiat împrejur și închinat lui Dumnezeu. La fel pruncul Iisus „sporea în înțelepciune, creștea cu trupul și avea har la Dumnezeu și la oameni” (Lc. 2, 52); „sporea și avea har din pruncia Sa omenească, pentru că numai ca om avea pruncie”<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p.
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Cullmann vorbește despre înțelegerea Botezului creștin ca o împlinire - și astfel o abrogare - a circumciziei iudaice (op. cit., p. 58). În Noul Testament nu mai întâlnim coerciția și limita de a administra Botezul numai în a opta zi de la naștere și doar pruncilor de parte bărbătească, ca în cazul circumciziunii, ci aceste constrângeri sunt depășite, căci acum „nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]