16,229 matches
-
-a, aplicând acestă metodă se parcurg de fapt, etapele citirii explicative, dar se oferă elevilor ocazia de a schimba idei, de a-și asuma roluri, de a se evalua reciproc. Liderul observă cum colegii colaborează, povestitorul prezintă faptele pe scurt, psihologul descrie frica, dezamăgirea veveriței păgubite/ îndrăzneala, necinstea ciocănitorii hoațe, criticul sancționează furtul, dar și violența victimei, gânditorul oferă soluții de găsirea hranei sau de pedepsire a hoțului, iar creatorul continuă povestea sau schimbă finalul lecturii. CONTROVERSA ACADEMICĂ După prezentarea unui
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
din cadrul DGASPC sau în familie, atunci când el se deplasează pentru audieri sau alte proceduri juridice la poliție, parchet sau instanță acesta va fi obligatoriu însoțit de reprezentantul legal, părinte sau o altă persoană adultă din familie sau un asistent social, psiholog sau jurist din partea unei autorități, care participă la recuperarea și integrarea socială a acestuia. Victima minoră, cât și reprezentantul legal sau specialistul care o asistă vor beneficia de protecție cu personal specializat din partea IPJ, dar și cu tehnică atât pe timpul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
depășirii și conștientizării de către C., într-un mod adecvat, a evenimentelor înregistrate atât pe plan emoțional cât și fizic în viața sa (unica nevoie identificată de către aceasta fiind aceea de comunicare); 2. consiliere psihologică (obiectiv al intervenției: referirea cazului către psiholog DGASPC Suceava, în vederea includerii în programele de consiliere a victimei) PLAN DE INTERVENȚIE I. Date despre victimă: Nume și prenume: L.C. Domiciliu : Suceava Infracțiunea a cărei victimă este: inițial „viol”, încadrarea juridică actuală fiind „act sexual cu un minor” Data
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de vizite sau convorbiri telefonice. 3. includerea minorei în programe de consiliere psihologică specializate; Evaluarea și consilierea psihologică se va derula de către un specialist din cadrul Fundației „Orizonturi” Câmpulung Moldovenesc, Serviciul de Probațiune urmând a menține legătura în mod constant cu psihologul. 4. formarea deprinderilor minorei de prevenire și înlăturare a situațiilor de risc; Punerea în practică a acestui obiectiv presupune discuții și întrevederi cu minora în scopul identificării cauzelor care se regăsesc la originea vulnerabilității sale în raport cu situațiile de risc, corelată
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
copil rău care nu-și ascultă mama, vorbește urât și cu care se comunică greu, însă care este ușor de influențat de grupul de prieteni din care face parte. Metodologia folosită Interviul care a fost realizat cu victima, în prezența psihologului și a apărătorului de serviciu. Nevoi identificate: 1. diminuarea impactului infracțiunii asupra N., în special în scopul reducerii victimizării/revictimizării; 2. sprijinirea și încurajarea acesteia atât de către mamă, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în colectivitate („cum mă văd ceilalți”): părinții îl văd ca pe un copil ambițios, ascultător, iar profesorii ca un elev silitor și disciplinat. Colegii îl consideră deștept și onest. Metodologia folosită Interviul care a fost realizat cu victima, în prezența psihologului, deoarece în urma incidentului, acesta pare nesigur pe el, tresare și intră în panică.. Nevoi identificate: 1. diminuarea impactului infracțiunii asupra lui D, în special în scopul reducerii victimizării/revictimizării; 2. sprijinirea și încurajarea acesteia atât de către părinți, cât și de către
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de vizite sau convorbiri telefonice. 3. includerea minorului în programe de consiliere psihologică specializate; Evaluarea și consilierea psihologică se va derula de către un specialist din cadrul Organizația “Salvați Copiii” Iași, Serviciul de Probațiune urmând a menține legătura în mod constant cu psihologul. 4. formarea deprinderilor minorului de prevenire și înlăturare a situațiilor de risc; Punerea în practică a acestui obiectiv presupune discuții și întrevederi cu minorul în scopul identificării cauzelor care se regăsesc la originea vulnerabilității sale în raport cu situațiile de risc, corelată
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de vizite sau convorbiri telefonice. 3. includerea minorei în programe de consiliere psihologică specializate; Evaluarea și consilierea psihologică se va derula de către un specialist din cadrul, Organizației “Salvați Copiii” Iași, Serviciul de Probațiune urmând a menține legătura în mod constant cu psihologul. 4. formarea deprinderilor minorei de prevenire și înlăturare a situațiilor de risc; 5 . includerea mamei minorei în programe de consiliere psihologică; V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
nu în ultimul rând de interesul manifestat de către studenții care au audiat cursurile predate și au participat la lecțiile și demonstrațiile clinice din spitalele de psihiatrie, dictate de necesitățile însușirii și utilizării cunoștințelor de psihopatologie în viitoarea lor activitate ca psihologi. Cerințele generate de interesul lor științific și profesional au constituit, în felul acesta, un important îndemn pentru mine. Coroborarea observației clinice cu perspectiva interpretării psihopatologice a fenomenelor psihice morbide atât din punctul de vedere al psihologului, dar mai ales condus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viitoarea lor activitate ca psihologi. Cerințele generate de interesul lor științific și profesional au constituit, în felul acesta, un important îndemn pentru mine. Coroborarea observației clinice cu perspectiva interpretării psihopatologice a fenomenelor psihice morbide atât din punctul de vedere al psihologului, dar mai ales condus după o metodologie inspirată din fenomenologie și existențialism, a dus la conturarea unei viziuni antropologice despre psihopatologie. Faptul ne-a obligat să scoatem în evidență și să analizăm aspecte noi, interesante, legate de semnificația fenomenelor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenelor psihice morbide”, în primul rând dintr-o perspectivă proprie psihologiei. Ca și la prima sa ediție, lucrarea se adresează studenților de la Facultățile de Psihologie și disciplinele umane înrudite, dar, în egală măsură, și studenților de la Facultățile de Medicină, precum și psihologilor și medicilor cercetători științifici în acest domeniu, iar în final oricărui om de cultură. Noua ediție respectă modelul de organizare a precedentei, urmărind aceeași direcție doctrinară ca „mod de a gândi” fenomenul psihic morbid, oferind în felul acesta un „stil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațiile dintre suflet și trup. În secolul al XIX-lea V. Cousin precizează domeniul psihologiei ca fiind disciplina care se ocupă cu „aspectele conștiinței de sine în raporturile dintre om și lume”. Tot el este cel care va preciza statutul psihologului afirmând că acesta este persoana care „interoghează identitatea ființei umane”. Tot în această perioadă Școala Germană de Psihologie va aduce importante contribuții la precizarea și dezvoltarea sistematică a acestui domeniu prin studiile lui W. Wundt și E. Cassirer. G. Gusdorf
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei Psihopatologia se naște ulterior constituirii și recunoașterii psihiatriei ca disciplină medicală. Ea își datorește existența, în principal lucrărilor lui Th. Ribot „filosoful psiholog”. Considerată inițial ca o „psihologie patologică” de către acesta, Th. Ribot caută să facă o delimitare între psihologie și metafizică. Studiind bolile psihice, el le considera ca reprezentând „disoluții ale facultăților mintale”. Acest aspect este deosebit de important întrucât el dă posibilitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
31 Reflecția filozofică Enunț Suferința resimțită de bolnav Simptom Observația clinică Hermeneutica nebuniei Discursul narativ Tabloul clinic Diagnosticul bolii Imagine antropologică Registrul modelului ontologic Boala psihică Tratamentul medical Domeniul psihopatologiei Semnificația suferinței bolnavului percepută și înțeleasă de medic sau de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între ele. Pentru K. Jaspers, psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod deosebit și reprezintă pentru el un „pericol”, chiar dacă în fapt lucrurile nu stau deloc așa. În toate situațiile relatările bolnavilor sub forma „narațiunii clinice” reprezintă „materialul brut” sau „primar” din care se reconstituie de către observatorul de specialitate, medic sau psiholog, „discursul clinic” ordonat obiectiv-științific. Trecerea de la „narațiunea bolnavului” la „discursul clinic” reprezintă un act de ordonare serială a faptelor relatate care revine medicului sau psihologului. Discursul clinic reprezintă materialul obiectiv „extras” din narațiunea clinică a bolnavului observat și din care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezintă „materialul brut” sau „primar” din care se reconstituie de către observatorul de specialitate, medic sau psiholog, „discursul clinic” ordonat obiectiv-științific. Trecerea de la „narațiunea bolnavului” la „discursul clinic” reprezintă un act de ordonare serială a faptelor relatate care revine medicului sau psihologului. Discursul clinic reprezintă materialul obiectiv „extras” din narațiunea clinică a bolnavului observat și din care medicul sau psihologul observator vor construi „cadrul epistemic” formalizat și care, în final, exprimat concentrat din „diagnosticul clinic” va desemna codul epistemic al „conceptelor clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordonat obiectiv-științific. Trecerea de la „narațiunea bolnavului” la „discursul clinic” reprezintă un act de ordonare serială a faptelor relatate care revine medicului sau psihologului. Discursul clinic reprezintă materialul obiectiv „extras” din narațiunea clinică a bolnavului observat și din care medicul sau psihologul observator vor construi „cadrul epistemic” formalizat și care, în final, exprimat concentrat din „diagnosticul clinic” va desemna codul epistemic al „conceptelor clinice” sau „imaginile suferinței” respectiv bolile psihice. Organizarea și semnificația discursului clinic Orice „discurs clinic” își are o dublă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferinței” respectiv bolile psihice. Organizarea și semnificația discursului clinic Orice „discurs clinic” își are o dublă origine: empirică și științifică. El se constituie, așa cum am mai spus, în cadrul relației de co-prezență dintre „observat” (bolnavul psihic) și „observator” (medic și/sau psiholog). Latura empirică a acestuia este reprezentată de „discursul narativ” al bolnavului care-și expune propria sa suferință, resimțită ca o „schimbare” de factură anormală a naturii sale. Latura științifică a „discursului clinic”, reprezentată prin „discursul medico-psihologic” este rezultatul unei elaborări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „discursul narativ” al bolnavului care-și expune propria sa suferință, resimțită ca o „schimbare” de factură anormală a naturii sale. Latura științifică a „discursului clinic”, reprezentată prin „discursul medico-psihologic” este rezultatul unei elaborări a intelectului analitic-cunoscător al medicului sau psihologului, care, plecând de la informațiile cuprins în conținutul „discursului narativ” al bolnavului, elaborează printr-o „codificare științifică” relatările subiective, trăite de acesta, sub forma „simptomelor clinice”. Discursul epistemic final este rezultatul unei duble analize clinico-psihologice de „ascultare a suferinței” și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mai jos. fig. p. ms. 5 de la Capitolul 6 De la suferință la simptom De la simptom la boală Bolnav Discursul narativ al bolnavului (suferința): - expresie - conținut Imaginea clinică a discursului (diagnosticul) BOALA PSIHICĂ Discursul clinică-epistemic despre boală: - limbaj - concepte Medic/Psiholog (Ascultarea suferinței) (Observația comportamentului bolnavului) Bolnavul Boala psihică Medic/psiholog Spațiul clinicii psihiatrice (co-prezența „bolnav/medic”) Semantica „discursului epistemic” în psihopatologie În sfera psihiatriei clinice, simptomul este cel care fixează sau atribuie semnificație suferinței psihice. Prin aceasta se relevă importanța
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
De la suferință la simptom De la simptom la boală Bolnav Discursul narativ al bolnavului (suferința): - expresie - conținut Imaginea clinică a discursului (diagnosticul) BOALA PSIHICĂ Discursul clinică-epistemic despre boală: - limbaj - concepte Medic/Psiholog (Ascultarea suferinței) (Observația comportamentului bolnavului) Bolnavul Boala psihică Medic/psiholog Spațiul clinicii psihiatrice (co-prezența „bolnav/medic”) Semantica „discursului epistemic” în psihopatologie În sfera psihiatriei clinice, simptomul este cel care fixează sau atribuie semnificație suferinței psihice. Prin aceasta se relevă importanța sa majoră în constituirea câmpului epistemic referitor la boala psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituit din „câmpul semiologiei psihiatrice” și el reprezintă „câmpul epistemic medical”. Din aceste considerente ne vom centra atenția asupra analizei asupra semiologiei psihiatrice. Semiologia psihiatrică reprezintă două aspecte specifice: - semiologia sincroniei, care privește simptomatologia bolnavului în momentul întâlnirii cu medicul/psihologul și examinarea acestuia de către specialiști; - semiologia diacroniei, care explorează starea bolnavului, de către medic/psiholog, prin întoarcerea în trecutul acestuia. Semiologia sincroniei este cea care pune în evidență „aspectele extrinseci” ale suferinței psihice din prezent, așa cum sunt ele observate de către medic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne vom centra atenția asupra analizei asupra semiologiei psihiatrice. Semiologia psihiatrică reprezintă două aspecte specifice: - semiologia sincroniei, care privește simptomatologia bolnavului în momentul întâlnirii cu medicul/psihologul și examinarea acestuia de către specialiști; - semiologia diacroniei, care explorează starea bolnavului, de către medic/psiholog, prin întoarcerea în trecutul acestuia. Semiologia sincroniei este cea care pune în evidență „aspectele extrinseci” ale suferinței psihice din prezent, așa cum sunt ele observate de către medic sau psiholog la data întâlnirii cu bolnavul psihic și examinarea acestuia (angoasă, halucinații, delir
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
examinarea acestuia de către specialiști; - semiologia diacroniei, care explorează starea bolnavului, de către medic/psiholog, prin întoarcerea în trecutul acestuia. Semiologia sincroniei este cea care pune în evidență „aspectele extrinseci” ale suferinței psihice din prezent, așa cum sunt ele observate de către medic sau psiholog la data întâlnirii cu bolnavul psihic și examinarea acestuia (angoasă, halucinații, delir, depresie, idei sau tentative de suicid etc.). În această situație bolnavul psihic apare în „câmpul observației” ca o persoană „încărcată” de tulburarea psihică, pe care o comunică, sub
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tulburarea psihică, pe care o comunică, sub forma „narațiunii clinice” sau „istoriei sale personale”, persoanei observatorului. Acesta este primul moment. În al doilea moment se trece la degajarea „aspectelor intrinseci” al „suferinței” relatată de bolnav, din care medicul sau psihologul va desprinde „semnele” bolii. În al treilea rând este observată „imaginea bolnavului” (expresia feței, ținuta corporală etc.), care vor constitui un „registru semiotic” specific pentru delimitarea tulburărilor psihice. Semiologia diacroniei urmărește să pună în evidență experiențele anterioare ale bolnavului, mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]