4,155 matches
-
pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea la cerințele școlii, integrarea întrun grup profesional. Deficiențele de vedere includ în tabloul psihopedagogic următoarele caracteristici: școlarului mic ambliop, datorită dificultăților întâmpinate în percepția vizuală, îi este influențată calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, prin urmare și ritmul și corectitudinea lecturii sunt mai lente; pot apărea, de asemenea, fenomene dislexico-disgrafice evidențiate prin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
face numai în echipă, prin eforturile conjugate ale specialiștilor precum: medic pediatru, neurolog, pedopsihiatru, psihopedagog, ergoterapeut, protezist, chirurg ortoped, dar și părinți și educatori. Tulburările de limbaj, în funcție de etiologie și tipologie, permit o serie de considerații din punct de vedere psihopedagogic, dintre care enumerăm: existența unui anumit grad de fragilitate și instabilitate la nivelul unor trăsături de personalitate, datorate intervenției unor factori perturbatori din mediul extern, conducând la inerție în comunicare, teama de a vorbi, rigiditate, izolare, etc.; apariția de contradicții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți de comunicare, lipsă de sociabilitate, simțuri diminuate sau prea dezvoltate, excese în comportament. Având în vedere simptomatologia și posibilitățile de investigare a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
servi drept modele de comportament utile pentru interacțiunea socială. De asemenea, experiența practică a demonstrat faptul că terapia autismului se bazează, în primul rând, pe educație, însă, datorită imposibilității de a anticipa comportamentul și reacțiile unui copil cu autism, intervenția psihopedagogică de recuperare, educare și instruire este foarte dificilă. Sindromul Langdon-Down prezintă, din punct de vedere psihopedagogic, următoarele caracteristici: dificultăți în coordonarea mișcărilor corpului și în mers, datorită hipotoniei musculare; la fel, dificultăți în executarea mișcărilor ce necesită coordonare fină; afectarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
că terapia autismului se bazează, în primul rând, pe educație, însă, datorită imposibilității de a anticipa comportamentul și reacțiile unui copil cu autism, intervenția psihopedagogică de recuperare, educare și instruire este foarte dificilă. Sindromul Langdon-Down prezintă, din punct de vedere psihopedagogic, următoarele caracteristici: dificultăți în coordonarea mișcărilor corpului și în mers, datorită hipotoniei musculare; la fel, dificultăți în executarea mișcărilor ce necesită coordonare fină; afectarea respirației și a articulării sunetelor, datorită macroglosiei și hipotoniei musculaturii limbii, ceea ce determină apariția tulburărilor de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
celorlalți copii, au un mare potențial afectiv pe care doresc să-l manifeste, sunt foarte sociabili și dornici să se implice în activități care să le scoată în evidență propria personalitate. Surdocecitatea După cum afirmă Alois Gherguț (1, p. 211), Tabloul psihopedagogic va avea următoarele caracteristici: dificultăți în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
inestimabile caracteristici umane, niciodată nu vom fi capabili să surprindem în totalitate inefabilul cuprins în nucleul central al creativității. Așa cum am observat, deja, punând în relație clasificarea tipurilor de deficiențe cu o trecere în revistă a trăsăturilor ce constituie tabloul psihopedagogic al respectivelor tulburări, creativitatea nu se asociază cu dizabilitățile mentale/de intelect, dar despre ea se poate discuta în relație cu acei copii care prezintă alte tipuri de limitări, de ordin organic/fizic; creativitatea artistică, însă, care nu reclamă, neaparat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ieșeană, susținându-și examenul de licență pe o temă centrată pe creativitatea elevelor adolescente, Cleopatra Ravaru s-a axat, pe rând sau în paralel, pe desfășurarea de activități pe mai multe direcții: a fost profesor-consilier la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Vaslui și profesor-asociat la Școala Sanitară Postliceală din aceeași localitate, apoi profesor-metodist la Liceul Pedagogic din Botoșani și profesor-asociat la Colegiul de Institutori Limbă Engleză din Botoșani. în 1999 publică la Editura NONA, din Piatra Neamț, volumul de proză „Zilele Demiurgului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Colegiul de Institutori Limbă Engleză din Botoșani. în 1999 publică la Editura NONA, din Piatra Neamț, volumul de proză „Zilele Demiurgului”, însă de peste 20 de ani a colaborat cu numeroase reviste și ziare din Iași („Cuvânt studențesc”, „Strict studențesc”), Vaslui (”Repere psihopedagogice”, “Vremea nouă”, “Adevărul”, “Obiectiv”, “Adevărul literar”, “Monitorul”, “Apollo”, “Clepsidra”, “Est ”), Giurcani (“Elanul”) și, mai nou, Revista de Asistență Socială a FICE (București), cărora le-a furnizat texte literare, articole de specialitate psihopedagogică și studii de gen, recenzii de carte și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Iași („Cuvânt studențesc”, „Strict studențesc”), Vaslui (”Repere psihopedagogice”, “Vremea nouă”, “Adevărul”, “Obiectiv”, “Adevărul literar”, “Monitorul”, “Apollo”, “Clepsidra”, “Est ”), Giurcani (“Elanul”) și, mai nou, Revista de Asistență Socială a FICE (București), cărora le-a furnizat texte literare, articole de specialitate psihopedagogică și studii de gen, recenzii de carte și articole pe teme culturale.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
disciplinei chimie. În procesul de învățământ profesorului îi revin sarcini multiple și variate pe care le poate îndeplini cu succes numai dacă are o temeinică pregătire de specialitate și cunoaște problemele instructiv - educative referitoare la predarea chimiei în școală. Pregătirea psihopedagogică și metodică a profesorilor are o importanță tot mai mare în formarea acestora, ea ocupă un loc tot mai important în cadrul disciplinelor menite să consolideze acele competențe care deosebesc profesorul de un simplu absolvent de facultate. Absolvenții care doresc să
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
spre obiectivele propuse de profesor; * De a regla activitatea educativă atunci când rezultatele la care ajunge nu sunt cele scontate; * Cea de a prescrie moduri de comunicare specifice în raport cu situația de învățare; * Normarea practicii educative prin introducerea și respectarea unor reguli psihopedagogice, pedagogice, deontologice, științifice * Prescrierea tratamentelor și a modurilor de relaționare specifice unei situații de învățare; Cercetarea psihopedagogică, ca știință a educației, de azi și de ieri, a stabilit câteva principii ce trebuie să stea în atenția celor care își desfășoară
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
cele scontate; * Cea de a prescrie moduri de comunicare specifice în raport cu situația de învățare; * Normarea practicii educative prin introducerea și respectarea unor reguli psihopedagogice, pedagogice, deontologice, științifice * Prescrierea tratamentelor și a modurilor de relaționare specifice unei situații de învățare; Cercetarea psihopedagogică, ca știință a educației, de azi și de ieri, a stabilit câteva principii ce trebuie să stea în atenția celor care își desfășoară activitatea în învățământ, cu valabilitate generală (comune tuturor disciplinelor). Se acceptă în general faptul că, fiecare poate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
binomului educațional; grație acestora subiectul cunoscător (elevul) dezvăluie sau i se dezvăluie esența evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau în mod independent. În sens mai larg, metoda este o practică raționalizată, o generalizare confirmată de experiența curentă sau de experimentul psihopedagogic și care servește la transformarea și ameliorarea naturii umane. În sens restrâns, metoda este o tehnică de care profesorul și elevii se folosesc pentru efectuarea acțiunii de predare-învățare; ea asigură realizarea în practică a unei activități proiectate mintal, conform unei
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de aprecierea verbală asupra activității/răspunsurilor elevilor. Pentru a înregistra informațiile de care are nevoie învățătorul are la dispoziție practic cinci modalități: * fișa de observații curente; * fișa de evaluare ( calitativă ); * scara de clasificare; * lista de control/verificare; * fișa de caracterizare psihopedagogică ( la final de ciclu ). * Fișa de evaluare - este completată de către profesor, în ea înregistrându-se date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le identifică în comportamentul său în modul de acțiune al elevilor săi precum și interpretările acestuia
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
b) Perfecționarea metodologiei didactice prin intermediul bazei materiale; c) Perfecționarea formelor și tehnice de evaluare prin intermediul mijloacelor tehnice și a procedeelor folosite; d) Perfecționarea acțiunilor de orientare și selecție școlară și profesională; Mijloacele de învățământ îndeplinesc o serie de funcții psihopedagogice ca: 1. funcția cognitivă (informativă) - este asigurată prin observarea experimentală a fenomenelor sau a substituenților acestora. Sursele de informații, diversificate transmit pe unitatea de timp aleasă un volum mult mai mare de informații decât ar putea făcea verbal profesorul. Mijloacele
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
corect, respectând scrierea În coloană Meditație: Scriere și rezolvare de exerciții În coloană; calcul scris; terminolo gie matematică probleme Învățătorul, familia elevului Tot anul, cel puțin o dată pe săptămănă Până la sfârșitul anului (grafic cu fiecare rezultat al evaluărilor) 171 Consilierea psihopedagogică și colaborarea cu familia nu au determinat rezultate satisfăcătoare În ceea ce privește adaptarea școlară; continuă să aibă un comportament agresiv față de colegi În anumite momente, nivelul cunoștințelor școlare este foarte scăzut, nu reușește să asimileze noile cunoștințe; În continuare recunoaște cu greu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
solicitărilor acestora, adesea, trebuind să vină chiar în întâmpinarea lor, pentru rezolvarea anumitor probleme. Profesia de educator și exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerințe de bază, printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: - competența culturală presupune atât pregătire de specialitate, dar și cultura generală în care se integrează cultura de specialitate; - competența psihopedagogică asigură profesorului calitatea de bun transmițător al cunoștințelor specifice, dar și racordarea lui cu domeniul culturii în întregul său. Această competență este imposibil de atins în cazul nefrecventării, în timpul studiilor universitare și postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
psihopedagogică asigură profesorului calitatea de bun transmițător al cunoștințelor specifice, dar și racordarea lui cu domeniul culturii în întregul său. Această competență este imposibil de atins în cazul nefrecventării, în timpul studiilor universitare și postuniversitare, a unui set minimal de discipline psihopedagogice; - competența psihoafectivă și de comunicare se fundamentează mai ales pe calități ale personalității profesorului, dar intervine și educația în a întări ceea ce există deja sau în a compensa ceea ce nu există. În cazul în care unele caracteristici de personalitate sunt
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
la abandonarea unui anumit comportament, chiar dacă recompensa ulterioară este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă sau de pedeapsă. Abordând aceste principii dintr-o perspectivă psihopedagogică, s-a ajuns la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. dacă rezultatele imediate sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea privind importanța momentului acordării recompensei
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
autonomiei. Evident, abordarea unor astfel de discuții presupune competență din partea profesorului. Altfel spus, construirea autonomiei elevului nu este posibilă dacă profesorul nu are rolul principal. Poate că temele propuse mai sus ar trebui dezbătute mai întâi în timpul perioadei de pregătire psihopedagogică a profesorilor pentru a avea apoi cine să le susțină cu elevii.. Apelând la optimismul pedagogic, ne exprimăm speranța că nu va trece mult timp până când întrebarea din titlu va avea un răspuns clar, bine argumentat: Nu, autonomia elevului nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
elevului, dar și cu așteptările societății. Elaborarea programelor școlare în conformitate cu filosofia planului-cadru a impus elaborarea unor ghiduri metodologice și materiale suport, generând totodată și dezvoltarea unei "piețe a manualelor alternative". Problematica actuală a manualelor alternative presupune din partea cadrelor didactice competențe psihopedagogice deosebite pentru alegerea acelor manuale care se adaptează cel mai bine caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor. În realitate, ideea de manual alternativ a apărut ca urmare a democratizării educației, a apariției alternativității surselor de învățare, cu atât mai mult cu cât
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
formare continuă. Astfel, în planul formării inițiale putem aminti înființarea Colegiilor Universitare de Institutori (C.U.I.) cu durata de 3 ani, care au avut ca misiune formarea cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar și primar printr-o pregătire științifică și psihopedagogică ce viza deopotrivă un curriculum obligatoriu, dar și un curriculum opțional. De asemenea, s-a acordat o deosebită importanță dublei specializări (educație fizică, educație muzicală), ceea ce a permis absolvenților, conform Legii Învățământului/art.64, predarea uneia dintre aceste discipline în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din lume. O consecință obligatorie a introducerii creditelor transferabile a fost (re)proiectarea curriculară. Aceasta a presupus restructurarea planurilor de învățământ pe trei tipuri de discipline: obligatorii, opționale și facultative, precum și reanalizarea duratei programului de formare: două semestre pentru pregătirea psihopedagogică și științifică fundamentală și un semestru pentru practică pedagogică. Restructurări s-au produs și la nivelul cursurilor academice, seminariilor, activităților practice etc. În planul formării continue, din perspectiva politicii educaționale, obiectivele acesteia au vizat următoarele paliere: a) dezvoltarea personală și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]