11,637 matches
-
cătunul unde casele cresc din piatră, unde strigi de fericire, iar ea se întoarce cu ecoul, braț la braț. Aici “toate-s fără ... IX. CHIP ASCUNS, de Mihaela Suciu, publicat în Ediția nr. 623 din 14 septembrie 2012. - Nu pânge, puiule...viața e frumoasă! Lasă, lasă... Hai, lasă, nu mai plânge! Uite, ia un măr! Ia, e soi domnesc, galben-portocaliu cu dungi roșii. În Domnești, nu există pom mai roditor ca el. Eu și mărul suntem de-o seamă, bunicul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
care i-ai pus-o în față, nu i-a plăcut? De ce spunea: - Asta-i mâncare de doi lei - lături! De ce a trebuit s-o arunce? De ce tu nici măcar n-ai apucat să mănânci? De ce?... Citește mai mult - Nu pânge, puiule...viața e frumoasă! Lasă, lasă... Hai, lasă, nu mai plânge! Uite, ia un măr! Ia, e soi domnesc, galben-portocaliu cu dungi roșii. În Domnești, nu există pom mai roditor ca el. Eu și mărul suntem de-o seamă, bunicul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
baițul ăla de mâncare chinezească, că te-ai fudulit în democrația asta originală, nu-ți mai plac sarmalele și nici borșul meu făcut de mama pe care îl car sâmbătă de sâmbătă cu rata aia împuțită și nici fripura de pui pe care abia îl pot cumpăra de la kaufland în ultima zi de promoție; nu-ți mai place nimic, nici măcar vinul cel roșu pe care mi-l pune tata cu respect pentru tine în petul rămas de la berea aia stătută de la
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
dragoste. Numai sub bagheta sufletului formației dezvoltă armonii celeste. Nu numai femeile au capacitatea să nască în durerile facerii. Dacă stai la poarta uzinei Dacia din Mioveni vei vedea cum, la fiecare jumătate de oră, în curte apare un nou pui de mașină care își primește sufletul, șoferul de încercare, și iese să colinde lumea. Orice obiect se însuflețește de îndată ce capătă viața pentru care a fost destinat. Neîndoios că și omul are realizări în scurta sa viață datorită însuflețirii sale. Există
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
de diferite forme. In lichidul celular, apă puțin sărată, plutesc liber câțiva cromozomi care, cu toate că sunt ultra minusculi, conțin o imensă cantitate de informație. Ele se grupează în diferite organe, inclusiv inima, motorul vieții și creierul cu rol de dirijor. Puiul născut sau fătat este, în interiorul unei specii, identic cu celelalte progenituri. Ei capătă experiența vieții prin educare de către părinți. Puii de om au suplimentar un suflet care face fiecare individ să difere de toți ceilalți. Pământul găzduiește astăzi aproape 7
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
imensă cantitate de informație. Ele se grupează în diferite organe, inclusiv inima, motorul vieții și creierul cu rol de dirijor. Puiul născut sau fătat este, în interiorul unei specii, identic cu celelalte progenituri. Ei capătă experiența vieții prin educare de către părinți. Puii de om au suplimentar un suflet care face fiecare individ să difere de toți ceilalți. Pământul găzduiește astăzi aproape 7 milioane de oameni dintre care nici măcar doi nu sunt identici. Fiecare are un EU, un EGO propriu. Asemăn acest EU
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
rezultat al gândirii, al intelectului, reprezentând primii muguri ai unei dezvoltări ulterioare. Educația, adică formarea intelectuală, pornește preferențial cu rugăciunea de seară spusă din inimă de copil imediat după ce își însușește vorbirea. Altfel copilul nu va fi decât un simplu pui de animal, eventual dresabil ca mâța sau cățelul. Cântecul de leagăn este util în timpul suptului creând legătura între noul suflet și societatea celorlalte reprezentate deocamdată de mamă. Imediat ce capătă o oarecare independență putând schimba cu cei din jur impresii. trebuie
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
cu Lică. Lică a sărit de gâtul mamei și a sărutat-o pe obraz, și mămica lui l-a sărutat și ea și l-a mîngâiat pe cap și pe spate cu o labă dragostoasă de mama. - Ce mai faci puiul mamei? După cum știi că blestemul zgrițuroaicei s-a spulberat, zâna buna este iarăși puternică și noi suntem din nou împreună. Numai tu nu ești cu noi, însă te simți așa de bine aici că te lăsăm să stai cât ai
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
să-i spui cuiva ce sa întâmplat în această noapte, strigă Lică. - Promit să nu spun nimănui, răspunse bunica. Pe Simina nici nu a întrebat-o, căci știa că ea nu spune la nimeni. Prietenii noștri Simina, Bunica, Ursoaica și puii ei s-au urcat în trăsura cu patru cai și cât ai bate din palme au fost acasă, căci trăsura și caii erau năzdrăvani, ei nu mergeau pe drum ci zburau prin aer. Ajunși acasă, Ursoaica și-a luat pe
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
Nu-mi venea să apăs clanța ușii, pe care o deschideam cu atâta drag... dincolo mă aștepta o viață pe margine de prăpastie, niște brațe care nu se mai puteau deschide să mă îmbrățișeze: - Sărut-mâna, mămică! Te doare? - Mă doare, puiul mamii, mă doare, dar mai tare mă doare că plec de lângă voi, răspunse cu glasul ei blând și stins, ca o șoaptă adunată de vânt. Am îngenunchiat, sărutându-i mâinile, gustând lacrimile amestecate a două suflete rătăcite într-un univers
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
ROMÂNITATE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Câtă țară am în suflet, Câtă patrie-n ființă Nu mai pot de-atâta umblet Prin străini în umilință. Cu durere fără seamăn, Singuratec pui de Lup Caut fratele meu geamăn Rupt de ostoitu-mi trup. După patru-cinci milenii De războaie și blestem, Fuge Nistrul spre Cecenii Și Transnistrii care gem, Basarabii revândute Smulse-s de la sânul sfânt. N-avem Prut dar totul Prut e Unde
TE DEPLÂNG ROMÂNITATE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345447_a_346776]
-
drag! Că la doctor, fiecare, Vine și-i pune-o-ntrebare: Ah!... mă doare, ce pot lua? Tu-l consulți și-i spui așa: - „Iei un hap pentru culcare; Mai treci luna viitoare, Dar nu uiți să îmi aduci Patru puii, vreo două curci. Niște vin, țuică, slănină... Lapte dulce pentru cină Tot bolnavul o să vină Să-ți aducă, cu... respect; Ce-i mai bun, asta-ți repet: Fiule, scapi de belele... Vei strânge multă avere; Nu ca mine... că-s
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
și nu e bine! Soarele este de vină, Fiindcă, uite, în grădină E privită ca străină, Smolită ca o măslină! Când, e clar pentru oricine: Buburuza-i cu buline, Mihaela cu piustrui, Vântul este al nimănui, Cloștile sunt cloști cu pui, Iar gutuii-s cu gutui! Gheorghe Vicol Poezii pentru copii din volumul Grădina cu părăluțe,2013 Referință Bibliografică: Poezii pentru copii de Gheorghe Vicol / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013. Drepturi
POEZII PENTRU COPII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345509_a_346838]
-
8 persoane , acolo vreau,e clar! Și era clar, plecam la Igești în fiecare vară. Noroc cu Șaranul nostru că în el încăpeau toate cele trei biciclete ale noastre. Ca să nu mai spun că, Mamy căra atâta mâncare: cartofi, varză, pui, roșii, orez, zahăr, ulei, farfurii, căni linguri, furculițe, tigăi ce nu ți trecea prin cap. De parcă ne mutam acolo definitiv și trebuia să aibă ce mânca tot Igeștiul. În vara asta am plecat iar. Mamy voia să se întâlnească cu
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
și mi-a făcut semn să mergem în grădină să pregătim grătarul Mie atât mi-a trebuit. În sfârșt, ne puteam ocupa cu ceva. Eu mă puteam juca cu focul în voie și Taty putea să frigă niște aripi de pui și chiar să coacă porumb, că mie tare îmi plăcea porumbul copt. Partea proastă era că în grădină pășteau și câteva oi și când ne au văzut, au început să sară pe noi. Una mai neagră, cred că îi plăcea
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
a mea ea mă hrăneași mă iubea .Era reciprocă iubirea de fapt. Acolo la vie era făcută o colibă acoperită cu stuf, ceva ca o cameră mai mică ,unde te adăposteai de ploaie,de vânt. Dacă voiai să tagi un pui de somn ,era locul cel mai potrivit...natură și miros de fân proaspăt.Avea coliba mea podul plin cu fân ,era locul unde uneori mă urcam, să nu mă găsească bunicul.Îl speriam ,el se înfuria și imi zicea: - Dă-
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
lor, eu mă închin!/ Câte soții, copii, părinți/ Au povestit cum v-au pierdut/ Poate-au dorit să vin-aici/ Dar niciodată n-au putut./ Cu mult respect v-am căutat/ A șaptea oară sunt aici/ Am fost aici cu puiul meu/ Am vrut să-i spun de-al vost mormânt!/ Azi, cei ce mai suntem români/ Am plânge de un singur dor/ De dorul sfintei Unități/ Așa cu toții să luptăm/ Pentru mai bine, nu mai rău/ Așa să ne ajute
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
-M-ați chemat? -Da, mâncarea este rece, nu o pot mânca. -Aoleu, ce mă fac? Doamna mă va certa îngrozitor. -Stai liniștită, voi plăti meniul. Ce-mi poți aduce altceva? -Avem o telemea de oaie care nu este prea sărată, cașcaval, pui, ouă, salam de vară. -Te rog să-mi aduci cașcaval pane, să aibă crusta aurie și să fie presărat cu piper proaspăt măcinat. Fața Violetei s-a luminat, când Andrei a confirmat plata cinei și a făcut o comandă suplimentară
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
că nu-l răsfățaseră nicicând. Ceea ce observaseră toți erau scurtele popasuri făcute de copil în fața unui tablou din camera lui - un peisaj ilustrând un adânc de pădure bântuită de vântoasă. Întreba mereu de ce se vedea acolo în negrul verde un pui de vulpe. Și când i se explicase cum că, nefiind ascultător, se rătăcise, două lacrimi i se uniseră sub bărbie de mila vulpanului astfel pedepsit. Efectul avea să fie exploatat pe rând de ai săi când erau depășiți de situație
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]
-
Efectul avea să fie exploatat pe rând de ai săi când erau depășiți de situație. Mai ales bunica își făcuse un obicei din îndemnul “La tablou!” după vreo boroboață mai sâcâitoare. Copilul se lăsa chemării ascultând explicațiile înflorite despre necazul puiului îngrozit de vânt și întuneric, așteptând spășit întru salvare pe mamă și frați. După zăbava de la tablou, uita, parcă, tot, revenind la alte și alte pozne. Și urmă asa o vreme. Era în amurgul unei zile caniculare. Dată treburilor, bunica
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]
-
ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l cosmetizeze să fie cât mai atrăgător.Las în urmă pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
și de profesii, Iubesc și omul ce nu are nimic, Să fiu eu cafeaua din vechiul ibric, Să fiu eu prosopul Ce-ți mângâie oful. ANARHIA ÎN STARE PURĂ Prietenul îmi vorbește de libertate, Egalitate, fraternitate, dar ține în cușcă Puii de tigru, șapte, o anarhie pură domnește În mințile noastre, știm ce este un cățel, Nu știm ce este un om, mângâiem cățelul, Eu îi iubesc, vă asigur, inspir cu nesaț viața, Păstrez câteva viniete de melancolie, Mă sufoc uneori
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
și de profesii, Iubesc și omul ce nu are nimic, Să fiu eu cafeaua din vechiul ibric, Să fiu eu prosopul Ce-ți mângâie oful. ANARHIA ÎN STARE PURĂ Prietenul îmi vorbește de libertate, Egalitate, fraternitate, dar ține în cușcă Puii de tigru, șapte, o anarhie pură domnește În mințile noastre, știm ce este un cățel, Nu știm ce este un om, mângâiem cățelul, Eu îi iubesc, vă asigur, inspir cu nesaț viața, Păstrez câteva viniete de melancolie, Mă sufoc uneori
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
O umbrelă înflorată, „Un gând mărunt Poate fi grădinar pentru întreaga lume, Cine ar putea reteza norii?”, profesorul Luă o afină între dinți și o strivi încet, Auzeam geamătul mic al boabei, apoi eliberarea Din chinga circulară, sângele ei de pui De balaur năvălind printre dinții puternici Ai profesorului, un fulger lovi, conform Celor spuse , un vârf de copac uscat Și focul ne lumină ca pe niște vase vechi De aramă. *** De-ai fi rece sau fierbinte, Dragostea nu pizmuiește, De
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DE CE ? De ce norii se adună ? De ce fulgeră și tună ? Și de ce bătrânul soare Face curcubeu-n zare ? De ce latră câinele ? De ce tace muntele ? De ce pasărea clocește, Apoi puii și-i hrănește ? De ce dimineața-i rouă ? De ce ninge ? De ce plouă ? De ce păsările zboară ? De ce tinerii se-nsoară ? De ce-n lume sunt războaie ? De ce-i praf ? De ce-s noroaie ? De ce arde soarele ? Cum plutesc vapoarele ? De ce făr’ să-nvețe poate
DE CE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377888_a_379217]