3,842 matches
-
sugestiv, corupția în rândul oamenilor obișnuiți. Această configurație a reprezentării corupției dă seama de percepția intensității corupției în cele trei dimensiuni. Iată care sunt distribuțiile de frecvență pentru cele unsprezece variabile: Tabelul 6 Distribuțiile de frecvență pentru variabile. „Cât de răspândită este corupția printre...” (N=2100) Se observă că, dacă la nivelul primei dimensiuni, cea a instituțiilor statului, corupția percepută este foarte ridicată, la nivel local intensitatea percepției corupției este mai scăzută, iar în rândul societății, intensitatea percepută a corupției este
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
gri-cenușiu, uneori cu nuanțe de roșcat. Abdomenul este gri-albicios. Aripile sunt lungi albicios. Aripile sunt lungi și late. Răspândirea: În Europa se întâlnește din partea ei vestică (inclusiv Anglia) până în Africa de nord.În România este o specie comună, foarte larg răspândită. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Zboară la înălțime mică, printre coroanele copacilor sau deasupra poienelor. Vara se adăpostește în peșteri și în construcții vechi. Deseori hibernează în adăposturi de același tip. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de pe spate variază de la gri intens la gri pal. Abdomenul e mai deschis la culoare. Raspândirea: Poate fi întâlnit în centrul și sud-vestul Europei dar vestul Europei dar și în nordul Africii, Asia mijlocie și Mongolia. În România este mai răspândită decât P. auritus. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele de deal, precum zonele de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
teatrelor pot reduce aceste probleme și tind să se răspândească, însă ele sunt mijloace relativ costisitoare care nu sunt acceptate întotdeauna de public." 47. Un important obstacol în calea comunicării interculturale e legat de mentalități. Lipsa de curiozitate rămâne destul de răspândită, iar interesul pentru ceea ce se întâmplă în străinătate, marginal. "Actualitatea culturală internațională este foarte puțin acoperită în mass-media, care preferă mediul național."48 Impresia degajată din această stare de fapt este că ea ține de aroganța culturală. Din punct de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de securitate derivă din experiențele și punctele de vedere colective culturale, istorice și sociale. Se poate vorbi în consecință de o "cultură de securitate", a cărei definiție este: cultura constă din acele credințe, tradiții, atitudini și simboluri, durabile și larg răspândite, care arată modurile în care interesele și valorile unui stat/unei societăți, privind securitatea, stabilitatea și pacea, sunt percepute, articulate și aplicate de către actori politici și elite. Cultura are întotdeauna un rol, și uneori un rol important, în menținerea păcii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncă cu categorii de persoane "indezirabile", iar cele mai puternic respinse sunt persoanele cu orientare homosexuală, persoanele infectate cu HIV, romii și membrii unor secte religioase. Stereotipuri și prejudecăți de gen în opinia publică. Prejudecățile și atitudinile discriminatorii rămân larg răspândite și față de femei, inclusiv în ceea ce privește asumarea de noi roluri în sfera profesională și în viața publică. 39% din populația intervievată menține stereotipul conform căruia bărbatul este cel care conduce familia, iar deciziile, firesc, trebuie să îi aparțină. Femeia are însă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Conform studiilor și bărbații sunt hărțuiți, de către alți bărbați sau de femei. Însă, cercetările arată că aproximativ 90% dintre persoanele hărțuite sunt femei și că majoritatea hărțuitorilor sunt bărbați. În România: "Atitudinea de "blamare a persoanei hărțuite" este încă foarte răspândită. Persoana hărțuită este, cel puțin parțial, considerată responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Aproximativ 2/3 dintre respondenți consideră că situația de hărțuire este provocată chiar de către aceasta, prin ținută și comportament. Opinia dominantă este că persoana hărțuită poartă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ar fi descurajat categoric agresorul. Bărbații, într-o măsură mai mare comparativ cu femeile, consideră că femeile abuzează de acuzațiile de acest tip. Credința că este de ajuns un refuz categoric pentru a preveni o astfel de situație este larg răspândită, însă persoanele tinere, necăsătorite sau care trăiesc în uniune consensuală, cel mai vulnerabile la fenomen, susțin mai degrabă contrariul. Aceasta subliniază concluzia că experiențele personale contează pentru definirea percepției în legătură cu acest fenomen." 90 Multe persoane abuzează de acuzația de hărțuire
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
femeile sunt percepute ca fiind mai puțin eficiente în contexte competiționale (performanța în muncă fiind un astfel de context). Aceste stereotipuri au reușit, în ciuda evoluției societății, să "navigheze" din sfera socială și în cea profesională. Ele sunt adânc înrădăcinate, foarte răspândite și extrem de rezistente la schimbare. Erorile de atribuire nu fac decât să confirme de fapt așteptările înrădăcinate privind competența diferită a femeilor și bărbaților, favorabile bărbaților. Apariția erorii de gen în atribuirea performanțelor nu depinde de sexul persoanei care face
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rezonabilă, fiindcă, în mod evident, nu putea fi vorba încă de contract social sau de orice altă formulă ce ar fi putut reclama o legitimitate mai terestră. Identități fără teritoriu Voința de a afirma destine politice comune era suficient de răspîndită ca să o putem ignora doar pentru a susține teza dominantă: anume aceea, care afirmă caracterul relativ recent al sentimentului național, situînd apariția aproximativă a acestuia în secolul al XVIII-lea. Cu siguranță, alianțele politice medievale erau lipsite de atributele cetățenești
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu-anțează sentimentul chiar în ajunul Revoluției franceze. Aceste nuanțe nu alterează totuși obiectivul de fond. Diderot prefigurează în mod cert principiul egalității șanselor susținînd ideea promovării celui mai bun. Însă fiziocrații făceau caz de preocupări mai comune și probabil mai răspîndite. Dacă aceștia reneagă prejudecata mercantilă conform căreia educația i-ar deturna pe muncitori de la activitățile lor productive, o fac dintr-un motiv nu mai puțin utilitar. Din punctul lor de vedere, instruirea populară trebuie să fie îndreptată exclusiv spre ameliorarea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
apară o dată pe an. Numărul de pagini a variat de la 25 la 148 de pagini. Tehnica de editare era destul de rudimentară, folosindu-se șapirografierea, iar paginile revistei erau pur și simplu capsate. Printre oamenii de cultură din exil era destul de răspîndită ideea că singura cultură adevărată se face În exil. Virgil Ierunca s-a opus constant acestui complex de superioritate al exilaților, apreciind că literatura română „este făcută, cu limitele evidente, acasă”. Prin urmare, Caete de Dor conțin numeroase traduceri În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
and Religion in Central and Eastern Europe”, Cluj University Press, 1995, p. 339. Manuscrisul volumului de memorii a fost terminat la 14 mai 1999 (vezi p. 396). Amintim doar cîteva dintre cărțile care Îi poartă semnătura (omițînd multele studii/articole răspândite În diverse publicații): Ceausescu and Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, Hurst & Co, London, M.E. Sharpe, New York, 1995 (cu o traducere românească: Ceaușescu și Securitatea. Constrîngere și disidență În România anilor 1965-1989, traducere din engleză de Georgeta Ciocîltea, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
chirurgicală. Testele imagistice folosite sunt: 1. Angiografia 2. Ecografie Doppler Color 3. Angiografia prin rezonanță magnetică nucleară 4. Angiografia prin computer tomograf Angiografia Angiografia este considerată standardul de aur pentru evaluarea bolii arteriale periferice, fiind cea mai accesibilă și larg răspândită tehnică imagistică. Totuși această metodă prezintă o serie de dezavantaje: ● Riscurile specifice asociate procedurilor invazive ce presupun cateterizare arterială- sângerare, infecție, leziuni la nivelul vasului de acces. ● Ateroembolism. ● Reacții alergice la substanța de contrast (0,1%). ● Nefrotoxicitatea substanței iodate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
transfera pe contul subiectului fictiv. În unele cazuri, se stabilește din start de câte ori subiectul poate apăsa pe taste (de exemplu, 100 de răspunsuri pentru tasta A și 10 pentru tasta B). Critica tehnicilor de laborator. Două critici sunt cele mai răspândite: (a) subiecții știu că participă la un experiment, sunt conștienți de rolul pe care-l au și nu mai sunt naturali; b) subiecții încearcă să ghicească ipotezele cercetătorilor pentru a le confirma sau infirma, în funcție de ceea ce cred. Reacțiile subiecților depind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu nișe sub peretele de vest, caracteristice principalelor sepulcre din tumulii sarmatici și respectiv mormintele în catacombe, sub tumuli, construite sub peretele frontal de nord al gropii de intrare, orientate, la fel ca și acestea, în direcția sud-nord. Cel mai răspândit tip de morminte plane din etapele medie și tardivă ale culturii sarmatice este cel cu gropile înguste, de formă dreptughiulară sau ovală, identificat în 256 (60.96%) de complexe, din care 84 sunt înmormântări secundare în tumuli mai vechi, unul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
poziția și orientarea corpurilor celor îmnmormântați, determinările certe având în vedere un procentaj de 55 % din totalul mormintelor cercetate. Cele mai multe schelete aveau capul spre nord, dar există și cazuri de orientări în alte direcții. Poziția defuncților cea mai răspândită era cu fața în sus, cu membrele întinse.În aproximativ 150 de morminte, scheletele au fost distruse ritual, procentajul acestora fiind mai mare în complexele sarmatice timpurii. Mormintele din perioada mai târzie conțin schelete cu cranii deformate artificial, dar numărul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
fund mic plat, fie sferoidale, perforate, fie de forma vaselor cu picior. Sunt lucrate manual, din lut, având culori variate, cenușie, roșcată, galbenă, căpătate în urma arderii lutului. O largă răspândire în mormintele sarmatice o au și diferitele podoabe, cele mai răspândite fiind mărgelele, care au forme, mărimi și culori diferite. Materialele preferate sunt chihlimbarul, carneolul și mai ales sticla. Deseori, în componența colierelor apar mărgele din faianță egipteană de formă rotunjită, cu muchii. Împreună cu mărgelele se întâlnesc și scarabei, salbe, diferite
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
inele, cercei etc. Alte obiecte de inventar sunt fibulele din bronz, argint și fier, care prezintă o tipologie extinsă, care include inclusiv fibule romane timpurii cu șarnieră, fibule provinciale cu șarnieră, fibule mici cu spirală pe corp. Tipul cel mai răspândit îl reprezintă fibulele cu corpul puternic profilat de diferite variante, caracteristic ultimei jumătăți a secolului I î.Hr. și secolului I d.Hr. Alte piese cu o largă frecvență de atestare în inventarele mormintelor sarmatice sunt fusaiolele din lut, lucrate cu mâna
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
a utilizat un protocol standardizat pentru recoltarea probelor iar testul de detecție a ADN HPV a fost reacția de polimerizare în lanț (PCR) cu primerii GP5+/6+ (Cuzick J., și colab., 2006). În toate țările, HPV 16 este cel mai răspândit genotip la femeile fără leziuni citologice cu prevalență medie 2,6%, cu variații între 3.5% în America de Nord și 2,3% în Europa (Dunne E.F.și colab., 2007). Al doilea genotip ca frecvență la nivel global este HPV 18 dar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
rezumat în tabelul următor în care datele calculate teoretic pornesc de la premiza că toate femeile între 20-64 ani au fost cuprinse în programul de screening. Detecția ADN/ HPV prin PCR permite și genotiparea HPV hr. HPV 16 este cel mai răspândit genotip atât la femeile fără cât și cu leziuni. Creșterea dramatică a prevalenței HPV 16 la femeile cu HSIL sau cu leziuni invazive (peste 50%) în raport cu prevalența de numai 5% la femeile fără leziuni subliniază atributele biologice ale acestui genotip
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a utilizat un protocol standardizat pentru recoltarea probelor iar testul de detecție a ADN HPV a fost reacția de polimerizare în lanț (PCR) cu primerii GP5+/6+ (Cuzick J., și colab., 2006). În toate țările, HPV 16 este cel mai răspândit genotip la femeile fără leziuni citologice cu prevalență medie 2,6%, cu variații între 3.5% în America de Nord și 2,3% în Europa (Dunne E.F.și colab., 2007). Al doilea genotip ca frecvență la nivel global este HPV 18 dar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
rezumat în tabelul următor în care datele calculate teoretic pornesc de la premiza că toate femeile între 20-64 ani au fost cuprinse în programul de screening. Detecția ADN/ HPV prin PCR permite și genotiparea HPV hr. HPV 16 este cel mai răspândit genotip atât la femeile fără cât și cu leziuni. Creșterea dramatică a prevalenței HPV 16 la femeile cu HSIL sau cu leziuni invazive (peste 50%) în raport cu prevalența de numai 5% la femeile fără leziuni subliniază atributele biologice ale acestui genotip
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
asemenea condițiuni un partid politic devine un laborator, în care toate nevoile generale sunt examinate, studiate pe bază de documente. Dar partidul politic nu este numai un organism [...] de cercetări sociale. Partidul este și un organism de luptă: ideile trebuiesc răspândite, fiecare membru al partidului devine un propagandist al ideologiei partidului. Arta de a conduce politica nu se improvizează.[...] Oamenii noștri politici au copiat și copiază instituțiuni politice din alte țări [...]. Legea însă nu corespunde la stările de fapt. Astfel, deși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pot fi utilizate pentru irirgație fără a provoca salinizarea solurilor, dacă se efectuează un drenej intens. Construirea de baraje pe cursurile de apă a condus la apariția ecosistemelor puternic antropizate, care tind să devină, prin utilizarea lor complexă, cel mai răspândit tip de ecosisteme al Planetei. 91 Scopul acestor construcții este gospodărirea judicioasă a apei. De-a lungul timpului, scopul a evoluat în funcție de necesitățile în continuă creștere ale populației umane și de posibilitățile tehnico-materiale. Pe lângă utilitatea și avantajele economice reprezentate de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]