4,549 matches
-
mâine; să nu mă vorbești de rău! Dar, frate, adăugă el, întorcându-se repede, de ce nu i-ai răspuns nimic? „Ești fericit sau nu?“ — Nu, nu, nu! strigă prințul cu nemărginită amărăciune. — Asta mai lipsea, să spui: „Da!“, râse cu răutate Rogojin și plecă fără să mai privească îndărăt. PARTEA a IV-a Itc "I" Trecuse aproape o săptămână de când cele două persoane din povestirea noastră se întâlniseră pe banca verde. Într-o dimineață senină, pe la ora zece și jumătate, Varvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ne poate fi util; știi că s-a îndrăgostit acum de Aglaia și i-a scris? Am fost luată la întrebări... cică până și Elizavetei Prokofievna i-ar fi scris. — În privința aceasta nu-i deloc primejdios! spuse Ganea, râzând cu răutate. De altminteri, precis că ceva nu-i în regulă. Se prea poate să se fi îndrăgostit, căci nu-i decât un băiețandru! Dar... nu s-ar apuca să-i scrie bătrânei scrisori anonime. E o mediocritate răutăcioasă, o nulitate mulțumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
generalul. Îmi sfredelește sufletul și inima. Vrea să cred în ateism! Află, țâncule, că tu încă nu te născuseși când eu eram deja copleșit de onoruri; nu ești decât un vierme invidios, rupt în două, care tușește... și moare din cauza răutății și a necredinței... De ce te-o fi adus Gavrila aici? Toți se leagă de mine, începând cu străinii și terminând cu propriul meu fiu! — Ajungă-ți cu tragedia! strigă Ganea. Ar fi fost mai bine dacă nu ne-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Lizavetei Prokofievna cu cine știe ce intenție. Așa cumpăni și înțelese prințul în cele din urmă. — Ți-ai ieșit din minți! strigă el, cuprins de o panică extremă. Nu de tot, mult stimate prinț, îi răspunse Lebedev, nu fără o undă de răutate în glas. Ce-i drept, am vrut să v-o înmânez, s-o depun în propriile dumneavoastră mâini, ca să vă fac un serviciu... dar m-am gândit că-i mai bine să fac un serviciu acolo aducându-i totul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
politică decât practicele demagogiei franceze și vorbele ei, sunt siliți să le întrebuințeze pe acelea, neavând altceva în creierii lor seci și în inimile lor corupte? Lăsăm opinia publică să răspunză la aceste întrebări și să veștejească cum merită această răutate nerușinată. Dar în sfârșit ce-a făcut opoziția pentru a-și atrage atâta urgie? Făcut-a ea cel puțin vreun fapt de natură a compromite țara în afară? Făcut-a ea vreo mișcare de natură a zgudui guvernul înlăuntru? Nimic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parte, numai viciile barbariei pe de altă. "Semibarbari", iată termenul tecnic pentru starea noastră, pe care un istoriograf modern [î]l va și întrebuința, cunoscând că această stare e de o sută de ori mai rea decât barbaria, nevorbind de răutatea ei în alăturare cu adevărata civilizație. {EminescuOpXII 376} Dar, pentru numele lui Dumnezeu, văzutu-s-au undeva în lume, neesceptînd China, Japonia, statele nigritane ale Africei, o stare economică mai rea, mai mizerabilă decât aceea a țăranului nostru de la șes și munte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin acel care le-a dat naștere. Acum însă telegraful ne comunică un estras din ziarul "Post", organ adeseori inspirat din sferele cancelarului, prin care se arată că acesta ar fi declarat că e obosit de-a fi ținta tuturor răutăților, înjosirii, calomniei, suspiciunii invidioase a unei populații de 45 de milioane. Majoritatea parlamentară, compusă din centrul catolic și progresiști, ar putea în adevăr să-l răstoarne și principele va fi căutând să previe acest eveniment dîndu-și singur demisiunea. Nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Berlin în cursul săptămânii și de a da raport împăratului despre viitoarea formare a guvernului, în fața rezultatelor celor din urmă alegeri pentru Reichstag. După cum aflăm, principele cancelar s-ar fi rostit că e sătul de-a forma ținta pentru toată răutatea, înjosirea, calomnia și pizmașa suspiciune pe care-o produce un popor de patruzeci și cinci de milioane de oameni. Ingratitudinea evreilor, cari au a mulțumi tocmai politicei lui de stat egalitatea lor de drepturi, [î]l supără mai puțin decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Germania de generații încoace prin injurii și suspiciuni de soiul cel mai de rând. Cine i-ar putea-o lua a nume de rău daca, după rezultatul alegerilor actuale, cancelarul a ostenit de-a se mai bate cu prostia și răutatea, deși regretăm din fundul inimei o asemenea hotărâre, din cauza patriei noastre? După principiile parlamentarismului, majoritatea înaintea căreia se retrage are să ia asupră - și succesiunea; însă progresiștii și centrul pot să formeze opoziția împreună, dar nu pot guverna împreună. E așadar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pus nume potrivite tuturor animalelor, a Înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care stătea În cea mai strânsă legătură, și L‑a cunoscut pe El, pe cât Îi era cu putință, precum și lucrurile din natură. Voia lui era străină de orice răutate, supunându‑se voii lui Dumnezeu, căci nu exista luptă Între simțire și spirit. Per‑ fecțiunea relativă a primului om nu se mărginea numai la suflet, ci și la corp, căci corpul său era sănătos, robust, plin de putere și necuprins
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
făcut trupul, nu boala ; El a creat sufletul, nu păcatul. Sufletul omului Însă, ieșind din starea lui creaturală și Înrăutățindu‑se, s‑a Îmbolnăvit grav18. Sărăcia și bogăția, libertatea și robia și altele asemenea au pătruns târziu Între oameni, odată cu răutatea, ca niște boli obștești născocite de neascultarea și răutatea omului 19. Deci, originea sufe‑ rințelor noastre este În noi Înșine. Nu Dumnezeu, ci omul este responsabil de apariția durerii. Unii copii Învață că dacă sunt buni, totul va fi bine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
păcatul. Sufletul omului Însă, ieșind din starea lui creaturală și Înrăutățindu‑se, s‑a Îmbolnăvit grav18. Sărăcia și bogăția, libertatea și robia și altele asemenea au pătruns târziu Între oameni, odată cu răutatea, ca niște boli obștești născocite de neascultarea și răutatea omului 19. Deci, originea sufe‑ rințelor noastre este În noi Înșine. Nu Dumnezeu, ci omul este responsabil de apariția durerii. Unii copii Învață că dacă sunt buni, totul va fi bine pen‑ tru ei. În viața adultă, aceasta poate lua
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bucuriei nesfârșite, sunt cuprinși de focul necazurilor, sufletul fiindu‑le astfel purificat pentru puținele lor păcate, greșeli, slăbiciuni sau neputințe, iar ticăloșii sunt răsplătiți În această viață pentru măruntele lor fapte bune, Însă vor fi veșnic pedepsiți pentru multa lor răutate. Primii Însă, nu vor fi lipsiți de rai. Deci, cel bun suferă În această viață pentru slăbiciunile sau minusurile sale sufletești, iar În cealaltă, se va bucura de Împărăția cerurilor. Sfântul Grigorie al Nyssei accentuează ideea că Dumnezeu atrage sufletul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
depășesc orice cuvânt. Neînțeleasa, nefondata și furibunda lor nebunie nu a Încetat, ci, după ce L‑au dezbrăcat, după ce L‑au răstignit și după ce I‑au dat să bea oțet amestecat cu fiere, iudeii nu se opresc aici, ci Își augmentează răutatea, sporindu‑și vinovăția ; se observă o adevărată emulație Între dânșii În a nu rata nici o ocazie de a‑L batjocori, umili și bate ; chiar când Îl văd pironit pe cruce Îl ocărăsc și ei și cei ce treceau. Dar cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tuturor soluții. Suferința umană este o taină care nu intră În orizontul obișnuit al Înțelegerii noastre, un mister a cărui cunoaștere nu ne poate veni decât pe calea Revelației. Teologii au recunoscut În multe rânduri că suferința ca preț al răutății sau al virtuții e o mare taină pentru noi, oamenii. Transformările civilizației europene din secolele al XX‑lea și al XXI‑lea au modificat profund condițiile bolnavilor, ceea ce a influențat comportamentul spiritual al acestora. Progresele medicinii, devenite capabile să trateze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
leac. Când au ajuns la mănăstire, demonul i‑a provocat fetei convulsii violente și a fost necesar ca maicile să o lege cu frânghii și să o ducă la mormânt. Numai martorii oculari au putut descrie cât de cât adecvat răutatea demonului care o domina pe biata fecioară. Atunci mormântul sfântului a Început să „vibreze” ! După ce a trecut ceva timp, duhul cel rău a eliberat‑o pe fată. Atunci fecioara a decis să se con‑ sacre cu totul Domnului. A dorit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încercărilor și a necazu‑ rilor este dorită și cu scopul de a se Învrednici din nou de posibilitatea de a‑L preamări pe Dumnezeu pe Care Îl uitase sau Îl mâniase prin nelegiuirile sale : „S‑a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s‑a apropiat de iad. Socotit am fost cu cei ce se pogoară În groapă ; ajuns‑am ca un om neajutorat, lăsat Între cei morți ... Oare se vor cunoaște Întru Întuneric minunile Tale și dreptatea Ta În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos”326. În alt loc, marele arhipăstor al Constantinopolului, vor‑ bind despre sfintele moaște, le prezintă ca pe o comoară de mii de bunătăți : „Vindecare de trupuri beteșugite, iertare de păcate, pieire de răutate, iertare de boli sufletești, rugă‑ ciune stăruitoare, Îndrăznire către Dumnezeu, roade duhov‑ nicești, pline de bunătăți cerești. Roadele acestea se culeg mereu, și mereu cresc la loc, niciodată nu părăsesc pe cei ce le cultivă. Pomii cei sădiți În pământ
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
problemelor legate de un Șef dificil se rezumă rareori la o soluție de moment. De cele mai multe ori, motivele care i-au determinat pe acești oameni să se transforme în șefi dificili au dospit vreme îndelungată în creierașele lor pline de răutate. Pregătește-te pentru o abordare perseverentă și coerentă. Avantajele învățării modului în care să te porți cu un șef dificil nu pot fi minimalizate. Locul de muncă, unde îți petreci aproape jumătate din viață, se va transforma într-un mediu
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de vînzări obișnuia să nu întîrzie aprobarea creditelor pentru clienții noi, astfel încît vînzătorii să nu-și îndeplinească planul lunar. Manipulatorul este unul din șefii în care nu poți avea niciodată încredere, deoarece ai fost mult prea des martor al răutăților sale la adresa unui număr mare de persoane. Stresul pe care îl induce se datorează faptului că este extrem de dificil să-l surprinzi asupra faptului sau să dovedești că a făcut ceva rău în mod intenționat. Cea mai bună metodă pentru
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
arșiță cu buruieni și coacăze răcoare în căldură binecuvântare de rubin voia și împărăția ta facă-se culoarea ta e a cărnii trecute în spin ................................................. CEAI care desfeți limba și măruntaiele CEAI care micșorezi bolnavilor suferința ierburi sălbatice din noi răutatea oamenilor taie-le adu în ficatul și în rărunchii mei liniștea umilința ceai dăruit refugiaților ruși ceai în grădini publice pe scaune de lemn ceai celor supuși și celor nesupuși ceai pe toate buzele ca o cruce de lemn... Și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mijloacele minime necesare vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte și de practicarea unei activități utile (lipsă de ocupație). Josue de Castro observă că bolnavii examinați de el arătau foarte prost, iar buzele lor crăpate și ochii injectați, le dădeau o expresie de răutate. Este foarte posibil ca răutatea lor legendară să-și aibă rădăcina în forme specifice de foame, de care aceștia suferă de obicei. Este foarte posibil ca expresia plină de ură a feței lor, privirile ostile, în care s-ar fi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
locuință, îmbrăcăminte și de practicarea unei activități utile (lipsă de ocupație). Josue de Castro observă că bolnavii examinați de el arătau foarte prost, iar buzele lor crăpate și ochii injectați, le dădeau o expresie de răutate. Este foarte posibil ca răutatea lor legendară să-și aibă rădăcina în forme specifice de foame, de care aceștia suferă de obicei. Este foarte posibil ca expresia plină de ură a feței lor, privirile ostile, în care s-ar fi descifrat de îndată banditul înnăscut
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
substituită printr-o spiritualizare ascetică, nu tocmai depărtată de ceea ce va fi idealul platonic al iubirii romantice. Astfel, În ediția din 1807 a Florii darurilor (bestseller al culturii populare românești), mai era Încă aspru Înfierată, În bună tradiție medievală: dragostea răutății și a vicleniei, adecă când iubește bărbatul pre muiare pentru oarecarea poftă. Cu toate că - admite același text - „aceasta o fac cei mai mulți oameni”. Într-adevăr, cei mai mulți oameni Își reglementau conduita după un Îndreptar moral diferit: cel al mentalității tradiționale a satului. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maghiarofobe. Semnificativă În acest sens este, de exemplu, următoarea caracterizare, ce nu lasă nici o Îndoială În conștiința cititorului, În ceea ce privește adevărata natură a maghiarilor, de „asupritori” prin excelență: Pe unguri, istoria lor, caracterul lor, pusețiunea lor geografică și mai ales acea răutate a naturii omenești nu-i lasă să fie drepți și de omenie către celelalte națiuni, care răutate Îndeamnă pe o națiune, ca și pe un individ, ca să asuprească, să supună, să mănânce pe cei debili, cum mâncă peștii cei mari
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]