3,922 matches
-
unt Într-o cratiță. Încorporați 2 linguri de zahăr tos și adăugați ceapa opărită. Sărați, piperați și mai lăsați pe foc 10 minute, amestecând din când În când. Într-o tigaie, Încingeți ulei de măsline și prăjiți un piept de rață pe partea grasă, 5 minute. Sărați și piperați, apoi Întoarceți-l și prăjiți-l și pe partea cealaltă, 3 minute. Sărați și piperați din nou. Pieptul trebuie să fie roz, se taie În felii subțiri și se va potrivi perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Lăsați 2 ore la rece. În momentul servirii, spălați sub un jet rapid de apă fructele roșii (350 grame coacăze roșii, afine, fragi și coacăze negre amestecateă. Adăugați fructele la taboulé. Amestecați cu grijă, să nu striviți fructele. Serviți imediat. Rață cu afine și șalote confiate Într-o tigaie, puneți la Încălzit ulei de măsline. Frigeți În el 2 rațe timp de 35-40 minute, Întorcându-le regulat și stropindu-le. Curățați 500 grame de șalote roz, puneți-le Într-o oală
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
coacăze roșii, afine, fragi și coacăze negre amestecateă. Adăugați fructele la taboulé. Amestecați cu grijă, să nu striviți fructele. Serviți imediat. Rață cu afine și șalote confiate Într-o tigaie, puneți la Încălzit ulei de măsline. Frigeți În el 2 rațe timp de 35-40 minute, Întorcându-le regulat și stropindu-le. Curățați 500 grame de șalote roz, puneți-le Într-o oală cu ½ litru de oțet, 1 crenguță de rosmarin și 200 ml de miere. Confiați-le la foc mic, timp
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
o oală cu ½ litru de oțet, 1 crenguță de rosmarin și 200 ml de miere. Confiați-le la foc mic, timp de 40 minute. Tăiați 100 grame de ficat de pasăre În cubulețe și frigeți-le Într-o tigaie. Scoateți rațele și puneți-le la cald Într-un vas acoperit. Degresați sosul În care s-au fript păsările, subțiați-l cu vin roșu și 2 linguri de boabe de ienupăr. Lăsați să scadă la jumătate. Adăugați ½ litru supă concentrată de vițel
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
s-au fript păsările, subțiați-l cu vin roșu și 2 linguri de boabe de ienupăr. Lăsați să scadă la jumătate. Adăugați ½ litru supă concentrată de vițel, 100 grame de afine spălate și ficățeii de pasăre. Amestecați bine și acoperiți rațele cu acest sos. Așezați șalotele confiate și câteva crenguțe de rosmarin de jur Împrejur și serviți imediat. Salată de fructe proaspete cu Înghețată Preparați un sirop din 500 ml apă și 500 grame zahăr. Tăiați 250 grame de căpșuni În
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de miel Împănată cu usturoi și Înconjurată de mere acre mari (scobite de partea cu sâmburi, necurățate de coajăă. Asezonați cu puțin ulei de măsline, sare, piper. Stropiți cu cidru În timpul coacerii. Serviți fierbinte. Salată de mere cu piept de rață Spălați și zvântați o căpățână de salată. Curățați 2 mere Gala și tăiați-le În cuburi. Curățați 3 clementine și desfaceți-le În felii. Puneți salata, cuburile de mere și feliile de clementine Într-o salatieră. Adăugați 200 grame piept
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și zvântați o căpățână de salată. Curățați 2 mere Gala și tăiați-le În cuburi. Curățați 3 clementine și desfaceți-le În felii. Puneți salata, cuburile de mere și feliile de clementine Într-o salatieră. Adăugați 200 grame piept de rață afumat tăiat În lamele. Presărați deasupra arpagic tocat. Într-un bol, puneți 1 lingură de oțet, 3 linguri de ulei, sare și piper și amestecați bine. În momentul servirii, turnați vinegreta În salată și amestecați. Garnitură de mere coapte Copt
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de 1 minut. Ungeți cu acest amestec carnea de pui crestată și lăsați să se pătrundă. Stropiți cu suc de lămâie și puneți puiul la fript. Iepure cu usturoi Puneți iepurele Într-un tuci cu 2 linguri de untură de rață. Acoperiți și lăsați la Înăbușit un sfert de oră. Adăugați 20 de căței de usturoi curățați și 20 de cartofi noi mici. Sărați și piperați. Când carnea e făcută, luați de pe foc și serviți fierbinte. Tăiței cu usturoi Puneți 500
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mișcare este asociată cu un ansamblu complex de efecte negative. În zilele noastre și în perspectivă, munca tinde să devină din ce în ce mai puțin fizică și tot mai mult intelectuală, transformânduse într-o activitate creatoare potrivită aptitudinilor, predispozițiilor, plăcerilor și intereselor fiecăruia (Rață G., 2003). Cu toate acestea, avantajele educării și dezvoltării unor aptitudini intelectuale, sociale, psihice sunt asociate dezavantajelor create de lipsa de activități care să solicite și fizic, motric, psihomotric organismul. În opinia unor autori, (Albu A., Albu, C., Vlad, T.L.
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
oamenilor, "mintea se poate proteja împotriva stării de neliniște trecînd cu vederea anumite adevăruri" și apelînd la "minciuni vitale", "mitul de familie care ia locul unui adevăr mai puțin confortabil". De asemenea, Dr. Relling, în piesa lui Ibsen (1960:227) Rața sălbatică, afirmă: "Lipsește-l pe omul de rînd de minciunile vieții lui (livslo/gnen) și îl vei lipsi de fericire". Între noi fie vorba, este reconfortant să întîlnești cazul rar al psihanalistului care admite în termeni uzuali că și-a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și sport: „fenomen social complex și dinamic cuprinde toate actele, acțiunile, activitățile și procesele practice, teoretice, organizatorice și structurale, motivate sau determinate de prezența exercițiilor fizice ca numitor comun al acestora.” („Teoria Educației Fizice și Sportului”, 2006). După cum susține și Rață G. în „Didactica educației fizice școlare” (Ed. Alma Mater, Bacău, 2004) o definiție care să sublinieze toate aspectele este greu de realizat. Totuși, autoarea spune: „Într-o accepțiune recunoscută de marea majoritate a specialiștilor, educația fizică reprezintă o componentă a educației
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Șiclovan I. (1979), Mitra Gh., Mogoș A. (1980), Firea E. (1984), Dragnea A. (1993, 1996), Cârstea Gh., (1993, 1999, 2000); calitate fizică Zațiorski V.M. (1975), Demeter A. (1981); capacitate motrică - Manno R. (1992), Tudor V. (1999); aptitudine motrică - literatura franceză, Rață G. (2004), Mârza D.D. (2006). În terminologia educației fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I.
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conduc mingea. Numărul de execuții este egal pentru ambele echipe. Câștigă echipa care reușește să ajungă cu cât mai multe mingi la echipa proprie. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 2. Rațele și vânătorii Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea vitezei de deplasare, orientării spațiale, atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Elevii împărțiți în mod egal pe două echipe (de exemplu: roșie și albă), se așează pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
metri și se vor numi „vânători”. Elevii din una din aceste echipe vor avea la picior câte o minge. La mijlocul distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o minge. La mijlocul distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii” dacă reușesc să elimine toate „rațele” și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii” dacă reușesc să elimine toate „rațele” și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se micșorează suprafața în care se deplasează
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii” dacă reușesc să elimine toate „rațele” și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se micșorează suprafața în care se deplasează „rațele” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 3
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii” dacă reușesc să elimine toate „rațele” și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se micșorează suprafața în care se deplasează „rațele” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 3. Mingea frige Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, vederii periferice, atenției
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se micșorează suprafața în care se deplasează „rațele” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 3. Mingea frige Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, vederii periferice, atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Se formează cercuri de 6-8 elevi orientați cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu aparența lor de modeste rude sărăcăcioase și deaceea ținute cam după ușă de cele bucureștene, sunt respectabilele clocitoare care, dacă n-au scos pui de cântărețe întraripate din toate ouăle, căci o bună parte din ele au fost de rață, e destul că a dat uneori și câte o privighetoare"51. Într-un articol din Vremea, 1935, scris de Ion Călugăru (semnat I. Cg.), se arată că unele reviste din provincie ar merita să apară în capitală, singurul impediment fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic: capra
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]