3,707 matches
-
de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilităților executive de cele operative și de exploatare. Astfel, la această dată s-au înființat atât Ministerul Comunicațiilor , cât și ROM-POST-TELECOM, prima „regie autonomă” din România, care a preluat activitatea operațională în domeniul telecomunicațiilor, radiocomunicațiilor și poștei, în timp ce ministerul a rămas responsabil cu elaborarea și aplicarea politicilor, strategiilor și reglementărilor în domeniu. Ministerul Comunicațiilor a înțeles că noua regie autonomă nu va putea funcționa multă vreme în acea formulă, deoarece nu era cu mult diferită
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
în acea formulă, deoarece nu era cu mult diferită de sistemul centralizat din perioada comunistă. Așa că, un an mai târziu, la 1 iulie 1991, ROM-POST-TELECOM s-a reorganizat . În urma acestei reorganizări au luat naștere patru regii autonome: Romtelecom, Poșta Română, Radiocomunicații, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor (IGR) și societatea comercială pe acțiuni Bancpost. IGR avea să devină ulterior IGCTI. În mai 1997, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, cu atribuții în gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice și control tehnic în domeniul radiocomunicațiilor, se transformă
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
nu era cu mult diferită de sistemul centralizat din perioada comunistă. Așa că, un an mai târziu, la 1 iulie 1991, ROM-POST-TELECOM s-a reorganizat . În urma acestei reorganizări au luat naștere patru regii autonome: Romtelecom, Poșta Română, Radiocomunicații, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor (IGR) și societatea comercială pe acțiuni Bancpost. IGR avea să devină ulterior IGCTI. În mai 1997, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, cu atribuții în gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice și control tehnic în domeniul radiocomunicațiilor, se transformă în regia autonomă Inspectoratul
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
ROM-POST-TELECOM s-a reorganizat . În urma acestei reorganizări au luat naștere patru regii autonome: Romtelecom, Poșta Română, Radiocomunicații, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor (IGR) și societatea comercială pe acțiuni Bancpost. IGR avea să devină ulterior IGCTI. În mai 1997, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, cu atribuții în gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice și control tehnic în domeniul radiocomunicațiilor, se transformă în regia autonomă Inspectoratul General al Comunicațiilor (IGC) și primea noi atribuții în supravegherea și controlul telecomunicațiilor și poștei. În martie 2002, IGC avea
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
Poșta Română, Radiocomunicații, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor (IGR) și societatea comercială pe acțiuni Bancpost. IGR avea să devină ulterior IGCTI. În mai 1997, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, cu atribuții în gestionarea spectrului de frecvențe radioelectrice și control tehnic în domeniul radiocomunicațiilor, se transformă în regia autonomă Inspectoratul General al Comunicațiilor (IGC) și primea noi atribuții în supravegherea și controlul telecomunicațiilor și poștei. În martie 2002, IGC avea să treacă printr-o nouă transformare, devenind instituție publică aflată în subordinea Ministerului Comunicațiilor
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
mai multi vicepreședinți, numiți și revocați prin decizie a primului-ministru. Articolul 5*) (1) Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanțată integral din venituri proprii, preia atribuțiile specifice în domeniul radiocomunicațiilor, comunicațiilor audiovizuale, echipamentelor radio și echipamentelor terminale de comunicații electronice, inclusiv din punct de vedere al compatibilității electromagnetice, exercitate de Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, care se desființează. ... (2) Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2007 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273192_a_274521]
-
cu modificările și completările ulterioare; ... c) Autoritatea Navală Română, pentru realizarea proiectelor finanțate potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.133/2002 privind organizarea și funcționarea Autorității Navale Române, cu modificările ulterioare; ... d) Compania Națională de Radiocomunicații Navale «Radionav» - S.A., pentru realizarea proiectelor finanțate potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 525/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Radiocomunicații Navale «Radionav» - S.A. Constanța. ... ---------- Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 2
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 3 iunie 2009 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273134_a_274463]
-
2002 privind organizarea și funcționarea Autorității Navale Române, cu modificările ulterioare; ... d) Compania Națională de Radiocomunicații Navale «Radionav» - S.A., pentru realizarea proiectelor finanțate potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 525/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Radiocomunicații Navale «Radionav» - S.A. Constanța. ... ---------- Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 28 ianuarie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 30 ianuarie 2015. (3) În bugetul Ministerului
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 3 iunie 2009 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273134_a_274463]
-
Articolul UNIC Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Națională de Radiocomunicații - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Ministrul comunicațiilor și pentru societatea informațională, Marius-Raul Bostan Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și
HOTĂRÂRE nr. 445 din 22 iunie 2016 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272942_a_274271]
-
pentru societatea informațională, Marius-Raul Bostan Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru p. Ministrul finanțelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat București, 22 iunie 2016. Nr. 445. Anexă MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI PENTRU SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ Societatea Națională de Radiocomunicații - S.A. Adresa: PROFITUL CONTABIL
HOTĂRÂRE nr. 445 din 22 iunie 2016 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272942_a_274271]
-
98/34/CE, în vederea elaborării unei exigențe europene și fără caracter obligatoriu; (i) "perturbare", orice interferență care compromite funcționarea unui serviciu de radionavigație, sau a altor servicii de securitate, sau care aduce o atingere gravă, sau obstrucționează un serviciu de radiocomunicații care funcționează conform reglementării comunitare sau naționale aplicabile, sau care întrerupe un asemenea serviciu în mod repetat. Articolul 3 Cerințe principale (1) Următoarele cerințe principale se aplică tuturor aparatelor: (a) protejarea sănătății și a securității utilizatorului și a oricărei alte
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu Președintele Președintele J. M. GIL-ROBLES W. RIESTER ANEXA I ECHIPAMENTE NEPREVĂZUTE ÎN PREZENTA DIRECTIVĂ ÎN SENSUL ART. 1 ALIN. (4) 1. Echipamente hertziene utilizate de radioamatori în sensul art. 1 definiția 53 din regulamentul de radiocomunicații al Uniunii internaționale de telecomunicații (UIT), cu condiția să nu fie vorba de echipamente disponibile în comerț. Seturile de piese separate pentru a fi asamblate de radioamatori și echipamentele comerciale modificate de radioamatori pentru uzul propriu nu sunt considerate echipamente
jrc4067as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89230_a_90017]
-
1. Expertizele specifice trebuie să asigure că cerințele prevăzute de lege, în special cele referitoare la construcție, compartimentare și stabilitate, utilaje și instalații electrice, încărcare, stabilitate, protecție contra incendiilor, numărul maxim de pasageri, dispozitive de salvare și transportul mărfurilor periculoase, radiocomunicații și navigație sunt îndeplinite și corespund scopului și să includă, după caz, cel puțin următoarele: - pornirea generatorului de rezervă, - o verificare a iluminatului de rezervă, - o verificare a sursei electrogene de rezervă pentru stațiile-radio, - o încercare a instalației de radioficare
jrc4095as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89258_a_90045]
-
fir", expresii care nu au rezistat în timp, si care au fost înlocuite cu termenul generic "radio". Cea mai largă folosire a radioului o constituie radiodifuziunea, cu al său caz particular, si de mare amploare televiziunea. Totuși, domeniile principale ale radiocomunicațiilor, inclusiv cele spațiale, îl reprezintă în continuare radiotelegrafia și radiotelefonia. Un subdomeniu de largă prezenta în radiodifuziune este constituit de tehnica redării cu înaltă fidelitate a sunetului. Începuturile radioului s-au cristalizat în urmă fenomenelor fizice, în special electrice, cercetate
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
la vremea ei), ca și lumina este tot o oscilație electromagnetică. În sfârșit, Guglielmo Marconi reușește pentru prima dată să transmită o telegramă de 26 de cuvinte între Glacebay Canada și Poldhor Anglia (3122 km), punând astfel bazele unei realități, "radiocomunicațiile". Undele sonore sunt transformate de un microfon în impulsuri electrice. Acestea sunt suprapuse pe o undă radio (undă purtătoare), generată de un oscilator. Undă radio combinată (modulata), este difuzată de o antenă montată pe un stâlp de transmisie. Undă radiodifuzata
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
eng. amplitude modulation), și "Modulație în frecvență" (FM - din eng. frequency modulation). Spectrul de frecvențe radio (spectrul radio) reprezintă acea porțiune a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele ale căror frecvente sunt cuprinse între 1 Hz și 3000 GHz. Conform Regulamentului radiocomunicațiilor al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), spectrul de frecvențe radio se împarte în 12 game de frecvențe: Cele mai importante și utilizate servicii ale radioului (radiocomunicațiile) sunt: Spre deosebire de radio analog (AM sau FM), radioul digital (numit și radioul numeric) trimite
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
undele ale căror frecvente sunt cuprinse între 1 Hz și 3000 GHz. Conform Regulamentului radiocomunicațiilor al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), spectrul de frecvențe radio se împarte în 12 game de frecvențe: Cele mai importante și utilizate servicii ale radioului (radiocomunicațiile) sunt: Spre deosebire de radio analog (AM sau FM), radioul digital (numit și radioul numeric) trimite un sunet care este mai întâi scanat și apoi comprimat în funcție de diferitele tehnologii, înainte să fie transmis prin optimizarea lățimii de bandă. Acest semnal digital poate
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
din România și, în același timp, lider de piață în domeniul broadcasting-ului. A fost înființată în anul 1927, cu participare mixtă - de stat și particulară. În anul 1948 a trecut în patrimoniul statului. Anul 1991 marchează înființarea "Regiei Autonome de Radiocomunicații S.A." odată cu divizarea Rom-Post-Telecom, iar în anul 1998 s-a înființat " SA". Compania este deținută de statul român, este coordonată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) și asigură suport de transmisii pentru telefonia publică, pentru rețelele de telefonie mobilă, transfer
Societatea Națională de Radiocomunicații () [Corola-website/Science/319016_a_320345]
-
pentru telefonia publică, pentru rețelele de telefonie mobilă, transfer de date și internet, sub brandul Radiocom. SNR dispune de o rețea de radiorelee, formată din peste 2.600 km de legături digitale de mare capacitate. Infrastructura societății susține sectorul de radiocomunicații din România, cu o rețea de radiorelee digitale, o alta de acces punct-multipunct în frecvențele de 3,5 GHz și 26 GHz, precum și cu o rețea de voce. Compania deține propria stație de sol pentru comunicații prin satelit, care permite
Societatea Națională de Radiocomunicații () [Corola-website/Science/319016_a_320345]
-
(ISAF) este o societate românească, înființată în 1951 de către administrația Căilor Ferate Române, al cărui principal obiect de activitate este executarea și montarea în țară și peste hotare, a oricărui tip de instalații de automatizare, semnalizare, telecomunicații, radiocomunicații și producție, a instalațiilor de înaltă tensiune destinate transportului feroviar și urban electrificat, precum și orice activitate care necesită confecții metalice. În iunie 2008 a fost achiziționată de grupul francez Colas, parte a gigantului Bouygues. ISAF Ș.A. are peste 60 de
Întreprinderea de Semnalizări și Automatizări Feroviare () [Corola-website/Science/318796_a_320125]
-
și securitate din România, înființată în octombrie 1998. Compania este condusă de Dragoș Băsmăluța și a avut o cifră de afaceri de peste 15 milioane euro în anul 2008. Prima activitate a companiei a fost distribuția, instalarea și întreținerea echipamentelor de radiocomunicații VHF, UHF și HF. În anul 2000, a investit în dezvoltarea departamentului de proiectare, construcție, instalare și mentenanță a rețelelor de telefonie mobilă, departament care în anul 2007 numără 70 de angajați. În 2001 a început activitatea în domeniul securității
Mira Telecom () [Corola-website/Science/321075_a_322404]
-
servicii care presupun soluții complete de securitate și rețelistică voce și date, dublate de un serviciu de suport eficient și operativ orientat către satisfacerea completă a nevoilor clienților. Prima activitate a companiei a fost distribuția, instalarea și mentenanță echipamentelor de radiocomunicații VHF, UHF și HF. Însă grijă permanentă față de clienți și cerințele pieței au dus la dezvoltarea portofoliului, serviciile și produsele firmei diversificându-se permanent. Începând cu anul 2000, Miră Telecom a abordat domeniul telecomunicațiilor realizând infrastructură pentru mării operatori de
Mira Telecom () [Corola-website/Science/321075_a_322404]
-
de gardă (G). Însă intrarea cu 4 borne crește foarte mult prețul de cost și de aceea o asemenea intrare se utilizează numai la AM speciale ca electrometre de mare sensibilitate precum și la unele AM din instrumentația industrială sau din radiocomunicații. c) Tensiuni nominale (game). Ca și la multimetrele pasive, gamele de tensiuni nominale sunt în succesiunea 1,3,10,adică din 10 în 10 dB. d) Impedanță de intrare. Spre deosebire de multimetrele pasive, la VE, impedanța de intrare este constantă și
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
telegrafia, Uniunea Internațională pentru Telegrafie (International Telegraph Union - ITU), pentru a asigura interconectarea rețelelor naționale telegrafice. Conferința Radiotelegrafică Internațională de la Berlin din anul 1906, a adoptat Convenția Internațională privind Radiotelegrafia, care avea o anexă privind reglementarea radiotelegrafiei, anexă devenită regulamentul radiocomunicațiilor. UIT a format în anul 1924 Comitetul consultativ internațional pentru telefonie (CCIF), în 1925 Comitetul consultativ internațional pentru telegrafie (CCIT) și în 1927 Comitetul consultativ internațional pentru radio (CCIR). În 1934 organizația și-a modificat numele în (UIT). În 1947
Uniunea Internațională pentru Telecomunicații () [Corola-website/Science/335450_a_336779]
-
unui serviciu de radiodifuziune terestră digitală. Se preconizează ca acest sistem să înlocuiască treptat radioul analogic pe unde ultrascurte. Standardul DAB a fost elaborat începând cu anul 1981 de către Institut für Rundfunk Technik (IRT) și de un grup european de radiocomunicație și de producători de echipamente de telecomunicații condus de BBC Research and Development. Scopul a fost crearea unui nou sistem de radiodifuziune care să poată răspunde noilor tehnologii care nu mai puteau fi implementate în sistemul radio analog FM. Primele
Digital Audio Broadcasting () [Corola-website/Science/334145_a_335474]