21,673 matches
-
literar”, „Viața literară”, „Cuvântul”, „Radical”, „Vitrina literară”, „Bilete de papagal”. A frecventat cenaclul de la „Literatorul” și a făcut parte din Gruparea Generației Tinere (1929). Îi apar volumele de versuri À la manière de... (1926) și Bolta bizantină (1929). În 1930 redactează „Gândul Vrancei” și scoate, împreună cu I.M. Rașcu și alți tineri scriitori, revista „Îndreptar”. Este prezent în „Zodiac”, „Mișcarea” (Iași), „Cronicarul”, „Excelsior”. Din 1932 activează ca profesor de filosofie la Liceul „Unirea” din Focșani. Colaborează la „Școala Putnei”, „Treisprezece” (Focșani), „Pământul
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
prin propriile cercetări de istorie literară, pentru literatura noastră fantastică nume precum Costache Conachi, Enacachi Gane, V. Rugină, Ion Ghica, I. Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Victor Anestin ș.a. H. a alcătuit antologii ale genului SF din literatura română și străină, a redactat studii, prefețe, prezentări, eseuri, a susținut la radio și televiziune emisiuni care, prin nivelul de competență și stilul captivant, au provocat o emulație a genului și o înțelegere adecvată, superioară, ducând la o recunoaștere internațională a contribuției românești în domeniul
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
făcut parte din redacția gazetei „Bucovina”, ajutându-l pe fratele său Gheorghe între octombrie 1848 și decembrie 1849, iar în 1850 conducând-o singur. A purtat aproape toată corespondența jurnalului, a cules și a paginat știrile, a stilizat articole, a redactat partea în limba germană. Pentru poziția sa politică în favoarea unității naționale a românilor a fost arestat și închis. De la înființare, în 1862, H. a condus Reuniunea română de leptură din Cernăuți, propunând transformarea acesteia în Societatea pentru cultura și literatura
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
la cantină universitară, cu burse de studii drămuite cu zgârcenie, În ceea ce privește călătoriile În străinătate ele nu sunt nici măcar de imaginat. Și totuși tezele aspiranților obișnuiți sunt În general mai bune decât cele ale colegilor lor privilegiați. Toată lumea știe că tezele redactate la Academia de Științe Sociale sunt Întotdeauna acceptate, dar că sunt destul de inconsistente. Dacă aspiranții de la Academia de Științe Sociale se dovedesc În general mai puțin dotați, aceasta se datorează În parte faptului că selecția nu se face după criterii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de eșec. Se simte În Academie că aspiranții, datorită faptului că sunt deja integrați În Nomenclatura CC și că, după susținerea tezei, vor ocupa imediat posturi de răspundere În interiorul aparatului de partid, Îi privesc de sus pe profesorii care le redactează cu febrilitate. E probabil că la fel se comportau În Atena antică și copiii aristocrației față de pedagogii lor sclavi. Dacă ar fi să dăm crezare cifrelor furnizate de un fost instructor al Departamentului de „Știință” al CC, Ilia Zemtsov, 63
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
operele părinților fondatori, Marx, Engels, Lenin și, pentru o vreme, Stalin, constituindu-se o reprezentare oficială a istoriei ideilor marxiste, În strânsă colaborare cu editură partidului și cu muzeele sale de istorie. În același timp, profesorii și cercetătorii acestor instituții redactau discursurile conducătorilor partidului, rapoartele la congrese și directivele, care deveneau ulterior materie de studiu În aceste școli. Caracterul de cabinet de lectură și de atelier de scriitura În „limba de lemn” constituie o trăsătură dominantă a instituției, după cum o dovedește
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
activitățile considerate eficiente. Trebuia Învățat cum să alcătuiești În răstimp de o oră un manifest respectând linia oficială despre o temă dată. Manifestele erau dezbătute și criticate de ansamblul clasei și evaluate de profesor. Au fost, de asemenea, discutate manifestele redactate de secțiunea politică a Armatei Roșii, care erau difuzate pe front. Aceste manifeste, la Început de proastă calitate, au fost Îmbunătățite ca urmare a creșterii numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
reclamații din parte mai multor [alți poeți]»); Înființarea de fișe individuale pentru toți cei 1.432 membri titulari ai Uniunii Scriitorilor, care trebuiau să semnaleze „problemele de comportament, de morală, antecedențele politice, penale, situația familială», aceste note urmând a fi redactate de cadrele comitetului central; evacuarea restaurantului din sediul Asociației Scriitorilor din București (cunoscut ca loc de tulburări); mutarea Uniunii Într-un alt imobil pentru a o separă de Asociație etc. (SRI, 1996, pp. 221-222). Această polarizare Între elită literară și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca și prin intermediul ambasadelor, misiunilor și delegațiilor din CE, un raport privind „Scriitorul salariat și scriitorul independent În țările Europei Centrale, Țările Baltice și din Europa Orientala”. Conform acestui raport, scriitorul salariat era cel care se angaja prin contract să redacteze cărți; scriitorul independent era definit ca fiind cel care practică o altă profesiune; statutul de membru al unei organizații profesionale nu constituia nicăieri o condiție pentru exercitarea profesiei. În majoritatea acestor țări existau mai multe organizații profesionale ale scriitorilor, urmare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
revistă de actualități și literatură apărută la București din decembrie 1918 până în aprilie 1920 (cu o întrerupere de două luni), sub direcția lui E. Lovinescu. Purta subtitlul „Magazin ilustrat lunar”. Articolul-program, Ce voim să facem..., semnat „Lectura pentru toți” (dar redactat de director), anunță inaugurarea în România a noului gen de publicație - magazinul literar, asociind scrisul cu imaginea fotografică și situându-le manifest în pulsul intens al momentului postbelic din țara reîntregită: „Neamul românesc trece printr-o prefacere uriașă. Aproape cincisprezece
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
românilor în fața împăratului Franz Joseph. După înfrângerea revoluției rămâne la Viena, unde își continuă cercetările istorice și filologice până în 1852, când este chemat la Iași și numit inspector general al școlilor. L. are merite deosebite în reorganizarea învățământului din Moldova. Redactează numeroase manuale de istorie, dintre care Istoria românilor (I-III, 1853) a cunoscut mai multe ediții, deși a fost foarte criticat pentru excesele latiniste. În urma unor conflicte cu Gh. Asachi, apoi cu fostul său prieten Simion Bărnuțiu, demisionează în 1858
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Litere (până în 1878). Funcțiile însemnate se succedă mereu și L. pune multă abnegație în îndeplinirea lor. În 1866, la înființarea Societății Literare Române, este ales secretar general, apoi președinte al Societății Academice Române (1870-1872, 1873-1876). Din însărcinarea forului academic a redactat împreună cu I. C. Massim Dicționarul limbei române (I-II, 1871-1876) și un Glosariu (1871). După contestarea lucrării de către mulți cărturari, pentru același latinism extrem, se retrage din activitatea publică. L. a avut puține preocupări legate în vreun fel de literatură. A
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
în prezidiul acesteia și director general al Bibliotecii Academiei (până în 1957). Primele versuri, pe care L. le publică în „Zeflemeaua” din 1901, sunt încercări în manieră umoristică, însă cu timpul lirica sa capătă accente sociale tot mai pronunțate. În 1902 redactează și publică la Botoșani revista „Victor Hugo” (număr unic, scos la o sută de ani de la nașterea scriitorului francez), în care semnează poezia militantă Jos arta! și traduce din opera acestuia. Până în 1907, precum și după 1912, este prezent cu versuri
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
poezia militantă Jos arta! și traduce din opera acestuia. Până în 1907, precum și după 1912, este prezent cu versuri și cronici rimate în „România muncitoare”, „Tribuna liberală”, „Arhiva”, „Curierul român”, „Avântul”, „Arta”, „Renașterea”, „Reînvierea”, „Viitorul social”, „Pagini libere”, „Scena” ș.a. și redactează revista „Țivil-Cazon” (1906). A fost redactor la ziarele „Adevărul” (în care ține și o rubrică interesantă prin atitudinea polemică, având titlul „Carnetul meu”) și „Dimineața” (unde, pe lângă numeroase cronici literare și texte în proză sau versuri, ține rubrica „Din freamătul
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
Românilor. Până la începutul anului 1897 L. r. are format de ziar, apoi de revistă. Un comitet de redacție, din care fac parte toți membrii comitetului executiv al Ligii (politicieni, universitari, scriitori), își asumă răspunderea redacțională. Printre gazetarii profesioniști care au redactat de fapt L. r., se numără G. Bogdan-Duică și Nerva Hodoș. Revista urmărea, așa cum reiese din articolele-program, realizarea unității culturale a românilor, socotită un prim pas spre înfăptuirea unității naționale. Interesele naționale, se afirmă în numărul din 5 ianuarie 1897
LIGA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287807_a_289136]
-
Karpe, care susținea doctrina dreptului rațional sau natural, iar ideile pedagogice se revendică de la filantropism, prin J. H. Campe, urmașul lui Johann Basedow. L. a fost unul dintre primii adepți la noi ai filosofiei lui Immanuel Kant, după care a redactat cursuri de filosofie, logică și metafizică, pierdute însă. Ideile lui se reflectă cel mai bine în discursuri. Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie (1819) pleacă de la o antiteză, în tradiția oratorică a Școlii Ardelene, între gloria strămoșilor
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
LICEUL ROMÂN, publicație apărută la București, bilunar, între 24 ianuarie și 24 mai 1870. Gr. H. Grandea a editat și a redactat această revistă subintitulată „Organul celor ce voiesc să învețe singuri”. Este, probabil, prima inițiativă de acest gen în istoria presei românești. L. r. avea un aspect compozit - Grandea o voia chiar enciclopedică, dar multe dintre articolele publicate nefiind redactate de
LICEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287803_a_289132]
-
a redactat această revistă subintitulată „Organul celor ce voiesc să învețe singuri”. Este, probabil, prima inițiativă de acest gen în istoria presei românești. L. r. avea un aspect compozit - Grandea o voia chiar enciclopedică, dar multe dintre articolele publicate nefiind redactate de profesioniști, ci transcrise grăbit din diverse dicționare și manuale, par simple rezumate ale unui diletant. Totuși, printre contribuții sunt și câteva care aparțin unor specialiști, precum profesorul N.I. Șerbănescu, dr. C.I. Istrati ș.a. Gr. H. Grandea republică un interminabil
LICEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287803_a_289132]
-
și e condus, până în 1884 (când va scoate „Lupta”), de G. Panu, cu o întrerupere în 1881, tânărul politician și scriitor devenind atunci șef de cabinet la Ministerul de Interne. Din 1884 până când își va înceta apariția, gazeta a fost redactată de poetul și ziaristul I.N. Roman. G. Panu inaugurează foiletonul gazetei cu un studiu despre Alfred de Musset, în care încearcă să caracterizeze comparativ și metoda de creație a lui Mihai Eminescu. Panu este, probabil, și autorul cronicilor dramatice apărute
LIBERALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287796_a_289125]
-
élève diplomé, în baza tezei de diplomă, depusă și tipărită în anul precedent, Une Collection de lettres de Philippe de Mézières. Între timp se înscrisese pentru doctorat la Universitatea din Berlin și începuse să lucreze la teză, pe care a redactat-o întâi în franțuzește, Thomas III, marquis de Saluce, pe care a susținut-o însă la Leipzig, în august 1893. Un an mai târziu, concurează pentru titularizarea la Catedra de istorie medie, modernă și contemporană de la Universitatea din București, cu
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
, (Istoria Țărâi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini), scriere anonimă redactată între 1688 și 1690. Adunând și punând cap la cap cam tot ce însemna izvor intern (vechile anale în slavonă, Viața patriarhului Nifon de Gavriil Protul, Cronica Buzeștilor, scrierile lui Stavrinos și ale lui Matei al Mirelor, o bănuită cronică
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
1690. Adunând și punând cap la cap cam tot ce însemna izvor intern (vechile anale în slavonă, Viața patriarhului Nifon de Gavriil Protul, Cronica Buzeștilor, scrierile lui Stavrinos și ale lui Matei al Mirelor, o bănuită cronică - poate în grecește - redactată la Curte), scriind una dintre „istoriile posibile” ale Țării Românești (istorisirea evenimentelor cuprinse între 1290 și 1688 cu o completare până la 1690), autorul, identificat de N. Iorga în persoana logofătului Stoica Ludescu, „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor, produce indiscutabil literatură
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Toma Florescu, la cartea de versuri a lui C.Z. Buzdugan și la aceea de proza a lui Gr. Mărunțeanu-Sfinx, desi discuta produsele literare ale unor membri ai cercului de colaboratori, nu au un caracter amical sau publicitar, ci sunt redactate cu seriozitate și discernământ critic. R.Z.
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al. Papadopol-Calimah, precum și Aron Densușianu (cu studiul Epopeea română). Din iulie 1876 revista s-a unit cu „Revista contimporană”, sub titlul „Revista contimporană, literară și științifică”. Tot atunci B. P. Hasdeu încetează să mai redacteze rubricile de literatură. R.Z.
REVISTA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un cuvânt pentru țărani, H. Streitman, Băgări de seamă asupra progresului). Semnificative sunt tălmăcirile
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]