6,870 matches
-
condiție primordial a oricrei activitți psihice umane. Aprarea biologic, pasiv prin fug, susține cercettorul, activ prin atac, e integral și direct. Nici o ezitare n-o poate turbura. Fenomenele de inhibiție, dac nu sunt cauzate de metabolism sau de mecanica actului reflex, nici un prilej de ordin psihic, altul decât instinctul de conservare sub form de fric, de repulsie fizic, adic de evitarea amenințrii existenței, nu le poate pune în mișcare. Din contra, susține el, în reacțiunile psihice omenești, nici un act nu e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
refuze datul biologic și s-i opun arma sa suprem, creația tehnic, astfel toat istoria, devenind o uriaș construcție alturi sau contra naturii. Ralea arta c datul, pe care omul l-a gsit înc de la viața animal e instinctul ori reflexul în psihologie, anarhia sau patriarhalismul bucolic în viața social, raportul de forț în etic, risipa în economie, copierea naturii în art, gândirea concret în științ. Autorul va distinge, cu atât mai mult, în acest domeniu, între frumosul natural și frumosul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
condiție specific a psihologiei umane (ceea ce afirmase și Pierre Janet, mentorul su, cât mai ales felul subtil, elastic și integrator, prin care Ralea analizeaz și explic diferitele manifestri ale amânrii (sau așteptrii, implicat în structurile complexe ale individualitții, începând cu reflexele necondiționate, continuând cu cele condiționate, cu instinctele, cu inteligența, etc. Atunci când psihologul nu se adreseaz specialiștilor, ci oricrui cititor neavizat, referindu se tot la om și explicându-l, tot pe acesta, din unghi de vedere cultural, dar în manier eseistic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a începuturilor, Ralea nuanțeaz subtil: Determinarea sufletului național nu poate fi decât limitat de timp. Ea e o problem a prezentului. Nu a trecutului, cum susțin Herder, Hegel și, dup ei, Vianu. E probabil ca adaptabilitatea noastr s fie un reflex al tinereții noastre și c peste câtva timp s dispar, lsând locul altor aspecte de caracter. Pentru moment îns trebuie s o lum în considerație. Canalizat, condus, ea (determinarea sufletului național poate s ne duc la perfecțiune. Cci nu e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de ideile preconcepute ale audienței pentru a o predispune să accepte un anumit punct de vedere. Titlul prezentului eseu a fost ales pentru un scop aproape opus folosirea termenilor obișnuiți într-un mod ușor enigmatic pentru a scoate cititorul din reflexul automat al preconcepțiilor standard. Este conceput ca un fel de provocare, nu pentru emoții, ci pentru o gândire dedicată. Folosește termeni familiari într-un mod nefamiliar pentru a arăta că modul nostru obișnuit de a folosi categorii foarte familiare de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lucrurilor în rețeaua pe care o întrețin la suprafață cu alte lucruri, oare nu pare o infantilă dar precisă strategie de a evita închistarea într-un adevăr absolut și fatalmente părtinitor? Iar teama față de profunzimi nu e oare și un reflex condiționat al animalului care a învățat să suspecteze tot ceea ce are rădăcini prea adânci, atât de adânci încât se apropie de primejdiosul statut al mitului?" (Baricco, 2009, pp. 146-147) Fuga de centru ar putea explica lejeritatea cu care a fost
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de către Brown în 1977, s-a adresat arterelor coronare și de aceea majoritatea datelor care vor fi prezentate vor extrapola date de la leziuni cu această localizare. Ea are obiectivul de a evalua corect dimensiunile leziunilor și a evita așa numitul “reflex oculo-stenotic” (îndepărtarea intervențională sau chirurgicală a oricărei stenoze arteriale fără să țină cont de importanța ei hemodinamică). Cuantificarea leziunilor arteriale a evoluat de la simpla apreciere vizuală (dezamăgitoare din punct de vedere al acurateței - estimarea vizuală a procentului stenozei e de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
despre Dumas fiul, Leconte de Lisle, frații Goncourt, Turgheniev și Amiel. Critica literară practicată de Bourget, care se slujește de ceea ce el numește "metoda psihologică", descrie trecerea de la romantismul târziu francez la modernitate și vede în tendințele din literatura decadentă reflexul unor transformări ce privesc întreaga societate. Aceste Eseuri constituie o analiză lucidă a "unora dintre consecințele fatale ale vieții cosmopolite"66 și ilustrează procesul de decadență și descompunere a țesutului social, așa cum se manifesta în literatura epocii. Bourget face să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
caracterizează printr-un comportament specific, deoarece condițiile sale de viață sunt specifice. Concluzia la care ajunge N. Radu este că societatea industrializată a făcut, din ceea ce era „o scurtă perioadă de inițiere”, o vârstă nouă, cu o durată relativ îndelungată, reflex la evoluția societății omenești. II.5 Dezvoltarea fizică a adolescenților Specialiștii au observat că oamenii se maturizează mai repede decât o făceau în urmă cu un secol, de exemplu. Aceste schimbări au fost observate la copiii din SUA, Europa, Japonia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul, celelate cinci fiind: factorii fizici, familia, școala, condiția socială și inteligența. Influența negativă a lipsei de afectivitate operează în următoarele direcții: copilul devine tot mai închis și resemnat, izolându-se și, printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este perturbat. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Încearcă să respingă mingea (fig. nr. 95). Ex. 7. Din aceeași formație ca la exercițiul nr. 6, se vor efectua pase cu pământul, portarul Încercând să respingă mingea prin fandări laterale. Ex. 8. Lovirea mingii cu piciorul, la panoul de reflexe. Ex. 9. Respingerea de către portar a mingilor aruncate de jucători, așezați pe un șir (pe centrul terenului), la distanța de 10-11 m; mingile vor fi aruncate pe direcția portarului, În torent. Ex. 10. Respingerea mingilor aruncate la semiînălțime, alternativ spre
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
materiale ajutătoare, cum ar fi: mingea praștie (pentru respingerea cu brațul sau piciorul), mingea palmă (permite portarului repetarea unor procedee În serie, Într-un timp scurt), mingea pendul (are drept scop creșterea densității aruncărilor și a preciziei lor), panoul de reflexe, extensorul sau banda elastică (determină Îngreuieri În execuția unor procedee tehnice) și alte tipuri de mingi (medicinală, de volei, fotbal, rugbi se folosesc pentru rezolvarea unor sarcini speciale). III.1.5. Recuperarea mingii și repunerea ei În joc Este necesar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de lucruri cadrele didactice sînt responsabile în mică măsură deoarece pur și simplu problematica conlucrării, a parteneriatelor cu familia și comunitatea pe toate treptele de pregătire instituțională pe care le-au parcurs, a fost tratată sumar și fără consistență. Însă reflexul folosirii limbii de lemn pentru cosmetizarea realității aparține celor care încă nu au reușit să se debaraseze de el. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.9. Limba de lemn un exemplu Redăm un punct de vedere diferit de cel de mai înainte, pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rezultatul la testul național este cea mai mică pentru elevii școlilor generale Axente Sever și Ovidiu Hulea 0,77 și 0,89 și are valoarea aproape dublă pentru celelalte școli. Acel "bonus" de care vorbeam mai înainte ar putea fi reflexul ideii că în timpul gimnaziului profesorii au fost mai exigenți la acest instituții de învățămînt și, în final, au perceput acest fapt ca pe o scădere a șanselor absolvenților lor de a accede la un liceu bun. Acest fapt ar însemna
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
semnificația serviciului soției, considerat ca reprezentînd o condiție a împlinirii de sine și existența unor prieteni personali, cu care membrii cuplului se vizitează separat. Răspunsurile pot acoperi o realitate familială proprie populației studiate, dar pot fi, într-o anumită măsură, reflexul dezirabilității sociale a ideii tradiționale că este bine ca cei doi parteneri să-și împărtășească toate grijile și bucuriile, că trebuie să fie mereu alături de proprii copii și că discuțiile în contradictoriu desemnează lipsa de înțelegere dintre soți. Înainte de a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
74 49 1,37 307 0,73 Indice sintetic al susținerii 24 11,0 96 11,6 111 14,6 27 16,3 49 14,8 308 13,5 Pînă la un punct liceu sau școală postliceală, implicarea crește, ca reflex al unei concepții moderne despre educația copilului, presupunînd contacte frecvente între adult și copil, susținere puternică. Peste acest prag, obligațiile profesionale nu mai permit nivelul cel mai ridicat de implicare și mamele sînt cele care compensează. Acestea, chiar avînd o
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dislocarea frastică: „redă-mă morții sânge cer / la întuneric fără grai ./ Cu sabia trufiei ieri / nevăzătorii îi strigai...” (6ărutul). Dar Poetul simte nevoia să reînvie și subtilități ale ermetismului de sorginte barbiană (Antonpanescă, Lamento pentru Biba Fâcii) sau implantând, exuberant, reflexe de postmodernitate: Slugă la Prisaca lui Tudor Arghezi (2004) sau Dorința durerii îndrăgostite (2006). între multiplele ipostazele ale poeticului, îmi permit să zăbovesc doar asupra imortalizării chipului feminin, vizualizat de poet (după propria-i mărturisire), drept o „plantă pe care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
oră a dimineții) care deja aparțin trecutului, conservă trăiri duioase, uneori, prin formulări specifice unei epistole, monolog adresat de dincolo de timp și de spațiu (Nostalgia CFR), durerea mocnind, abstractizându-se (Până la capătul liniei). și cum viața încrustează în faldurile memoriei reflexe și treziri emoționale, revărsări de dor, regret și iubire, schițele Vai, Vărmanul tată! și Roșu-aprins devin poeme de un lirism nefardat, imnuri întru neuitare pentru părinți, pentru cele mai dragi ființe. Ar trebui să ne-ntrebăm de ce scriitorul confundă, voit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Thorndike este o substituire de reacții, avînd la bază formarea de conexiuni În creier, de unde și numele de "conexionism". Watson a fost adeptul unei psihologii strict obiective, pe baza observației comportamentului (behaviorism). Conform teoriilor sale, Învățarea era o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Fiecare suntem liberi să 16 citim ceea ce e bun. Iar cartea „Îngusta cărare că tre Lumină” e bine scrisă și ne poate lumina într o direcție cău tată de autor. E o noutate, în felul ei! Un act de mare reflex ie care poate fi acceptat sau nu, funcție de gradul de cultur ă a cititorului. Ion N. Oprea Cuvânt înainte Care este motivul pentru care am scris eu acea stă carte ? Nu sunt și așa destule cărți scrise? Nu sunt destui
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
după secolul al VI- lea! -(Dorothee Koechlin de Bizemont- ,,Universul lui Edgar Cayce“ ) . Teoria reîncarnării poate fi argumentată prin mai multe fapte pe care știința actuală nu le poate explica în termeni obișnuiți. Un nou născut se naște cu câteva reflexe absolut vitale pentru supraviețuirea sa. Starea sa de inconfort sau de foame este manifestată prin plâns, știe ce să facă pentru a se hrăni, adoarme când este obosit. Unde a învățat nou născutul aceste reflexe? Iar a spune că totul
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
născut se naște cu câteva reflexe absolut vitale pentru supraviețuirea sa. Starea sa de inconfort sau de foame este manifestată prin plâns, știe ce să facă pentru a se hrăni, adoarme când este obosit. Unde a învățat nou născutul aceste reflexe? Iar a spune că totul este înscris în informația genetică a unei celule, este doar așa ca să ne dăm atotști uto ri! Există specii de pești care se împerechează undeva pe cursul unui râu, icrele sunt luate de curent și
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
lui Auguste de Maulincourt, a doamnei Jules și a lui Ferragus, denumind și descriind străzile și casele în care acțiunile s-au petrecut în așa fel încît să poată fi recunoscute. Numele locului proclamă autenticitatea aventurii printr-un fel de reflex metonimic care scurtcircuitează suspiciunea cititorului: deoarece locul este real, tot ce îi aparține și i se asociază este adevărat. H. Mitterand, 1980, p. 194 "Efectul de real" (Roland Barthes, 1968) este obținut prin descrieri restrînse, reduse la o singură denumire
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acela al identității culturale, important nu atât prin realitatea, cât prin eficacitatea sa. Aceste considerente conduc la ideea că noțiunea de identitate culturală nu se poate baza pe o concepție statică, încremenită într-o formulă de-a gata, ci este reflexul unui neîncetat proces dialectic între tradiție și noutate, între continuitate și ruptură, între mișcarea centripetă spre local/național și centrifugă spre universal. Calvin O. Schrag (The Self after Postmodernity,1997 apud. M. Malița, 1999 33) elaborează un model potrivit căruia
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
moravurile noastre, succesul în viață este confundat cu succesul obținut în școală și în plus părinții consideră că educația copiilor lor este o activitate care devine resortul exclusiv al școlii. Școlarizarea nu este însă o religie ci mai curând un reflex social cu caracter quasi automat datorită succesului însuși al școlii. 3.3.1. Modele explicative ale relației școală familie-comunitate Cercetările de antropologie culturală au evidențiat două relații posibile între școală și comunitate: de continuitate culturală, situația în care școala promovează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]