11,435 matches
-
materiei informe și a cuvântului incapabil să traducă adevărul, toată poezia nefiind decât transcrierea acestei formidabile înfruntări. Criticul, care părăsește frecvent tipul de interpretare sociologizantă cerută în epocă, încearcă să descifreze structurile interioare și sensurile fundamentale ale unor creații epice, relevând, bunăoară, conștiința primordialității iubirii, derivată din simbolistica originară a cuplului adamic, în nuvelele și romanele lui Laurențiu Fulga sau capacitatea enormă de transfigurare la Fănuș Neagu. Pro Patria (1974) părea să fie o sinteză a literaturii române patriotice, de la începuturi
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
o ficțiune, ca opinii ale unui schelet (figurând într-un tablou straniu, cumpărat de la un anticar parizian), îndărătul lor se profilează, lângă paharul cu otravă, poetul. Pretextul e în fond wildean, detectabil în Portretul lui Dorian Gray. Vizualizarea, plastica imaginii relevă în alte pagini nostalgii de vechi „zugrav” - cu trimiteri la Rembrandt și El Greco. Într-o fântână părăsită foiesc salamandre: niște „balauri mici, cu ochi de drac roșu, cu pielea umedă, pătată de armonia monotonă a bălțăturilor galben-roșcate pe fond de
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
secund de Ion Barbu, cu Stânci fulgerate de Al.A. Philippide, ar fi o replică la orizonturile din Lângă pământ. Deși include câteva piese excelente, volumul nu aduce sunete noi, iar o Rugăciune, de fapt un mic psalm introductiv, nu relevă tendințe verticalizante, învăpăieri argheziene, nici mari neliniști metafizice. Discursul liric - observa Perpessicius - se desfășoară „sub zodia morții, și culegerea întreagă se organizează, crește și se înalță sub cerul de safir al nopții de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
peste cireși în rod sângerați,/ peste câmpuri cu miei aurii,/ peste munții albi și curați...” Variante la primul vers reiau ritmic ideea: „Viața asta cade ca un zbor...”, „Viața asta piere ca un foc...” Performanțe în sintetizarea liniilor de forță relevă, fragmentar, Cartea Țării, suită de poeme-definiții deschizând drum viitoarelor Imne ale lui Ioan Alexandru. Țara e un spațiu de explorări pluriperspectiviste, punct de sprijin în concretul fizic, în etnos și mitologic, dar mai ales tărâm afectiv. Vârstnic, poetul se voia
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
conduce, dar cred că o și bate la mașină «poetul tânăr» de odinioară, adică din țară și de totdeauna, Ștefan Baciu, căutător și descoperitor de comori lirice”. Într-un Cuvânt lămuritor din Honolulu (în caietul special din 1974), Ștefan Baciu relevă că rațiunea publicației stă în continuarea preocupării sale de a descoperi și lansa tinere talente și a activității începute în anii ’40 la „Universul literar”: „În 1953-56 la Rio de Janeiro, pe când conduceam suplimentul literar al cotidianului «Tribuna da impresa
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând o valoare artistică și documentară deosebită. După venirea la Suceava, M. încearcă să surprindă în studiile lui principalele trăsături ale creației populare românești, înscriindu-și numele printre deschizătorii de drumuri în acest domeniu. Pentru cunoașterea realității folclorice din celelalte provincii
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
românește iscălite de Tudor Arghezi sau de Al. A. Philippide. Remarcabile sunt și versiunile târzii din poezia unor autori precum N. Lenau, Alfred de Musset, Johannes Becher, Bertolt Brecht, Elenă Văcărescu și Ana de Noailles, Émile Verhaeren. Talent și acuratețe relevă și traducerea unor scrieri în proza aparținând lui Walther Victor, Thomas Mann, Franz Storch, Johann Peter Eckermann, Oscar Walter Cisek, Hermann Hesse, Aimée Sommerfelt, Francis Cârco, Friedrich Gerstäcker, Herbert Eullenberg, ca și tălmăcirea piesei Britannicus de Jean Racine. Traduceri: Charles
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
nouă ediție, mult sporită, a cărții din 1938, intitulată acum La cocoșul spânzurat (1968), și cu o carte de reportaje, De la Porțile de Fier la Poarta sărutului (1970). Versurile și prozele scurte publicate de I. în „Bilete de papagal” nu relevă un har autentic, dar ucenicia la școala lui Tudor Arghezi și mai târziu înrâurirea unora dintre suprarealiști nu rămâne fără urmări. Achizițiile sunt fructificate substanțial în mai multe texte critice, unde comentatorul caută să fixeze tendințele momentului, fie sintetic (Spiritul
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
și colaborează ulterior la majoritatea publicațiilor din țară. Prozator, dramaturg, publicist, reporter, crainic sportiv, I. a dovedit de-a lungul anilor multiple disponibilități. Volumul de povestiri Estudiantina, cu care debutează în 1962, lasă să se întrevadă doar câteva dintre virtualitățile relevate în cărțile ulterioare. Preocupat de viața tinerilor în mijlocul cărora trăiește, autorul încearcă să dea la iveală resorturile ce le generează comportamentul și să pătrundă dincolo de aparența întâmplărilor. Predispoziția pentru tonul anecdotic, jovialitatea și verbozitatea se manifestă însă chiar și acolo
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
selecteze datele semnificative, interpretându-le cu mijloacele criticii literare și sesizând conexiuni sau interdependențe nebănuite între ipostazele vieții și ale operei. Interesante sunt capitolele ce întreprind o paralelă între Emil Rebreanu și Apostol Bologa, reconstituie geneza și metamorfoza romanelor sau relevă raporturi între Liviu Rebreanu și cultura germană, toate aceste demersuri analitice și documentare distingându-se prin avansarea unor date și puncte de vedere noi, de certă valoare istorico-literară. Interesantă este, bunăoară, ideea unei proiecții autobiografice, oarecum paradoxală, a lui Liviu
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
director la „Foaia societății «Românismul»” (1870-1871) și la „Revista literară și științifică” (1876), colaborează la alte gazete ale vremii („Buciumul”, „Familia”, „Sentinela română”, „Românul”, „Perseverența”, „Ghimpele” ș.a.). Chiar dacă treptat revistele lui H. vor fi orientate spre istorie, filologie, folcloristică, ele relevă un gazetar de o forță puțin obișnuită, conștient de nevoia depășirii diletantismului în publicistică și capabil să facă acest pas pe cont propriu. Spirit independent, își exprimă clar atitudinea democratică, ideile despre destinul românilor în etapa de după Unire. Continua astfel
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
la Rio de Janeiro, în Brazilia, din ianuarie-martie 1951 până în 1960, imprimat prin mimeografiere și având subtitlul „Literatură. Folclor. Artă. Știință. Critică”. Buletin trimestrial al Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, revista are ca redactor pe I.G. Dimitriu. Un cuvânt de deschidere relevă programul unei publicații care, ca și „Caete de dor”, ce apărea în același timp la Paris, își propune să se dedice „numai și numai ideii”, sustrăgându-se tentației disputelor politice, de care suferea o bună parte a presei exilului. „Când
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
despre Mircea Eliade, a cărui prezență nu a fost „precupețită” nici aici. Alături de articole și studii (Istorism și interiorizare, Teme inițiatice și teme literare, Democrație și feminism), Eliade publică nuvela 12 000 capete de vită (12/1953), în care se relevă „umorul ascuns” cu care autorul își conduce eroul și cititorii până la „poarta neașteptată și tulburătoare a misterului” (Nicu Caranica). Se reține și proza lui Vintilă Horia (nuvelele Anno Domini 87 sau Pedeapsa Sfântului Martin, Ultima revoluție și Castelana de la Carcerelle
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
de asemenea, Faust Brădescu (Mircea Eliade, „Ifigenia”), Emil Turdeanu (La Littérature bulgare du XIV-ème siecle), Ștefan Baciu (Analiza cuvântului „dor”) și, mai ales, I.G. Dimitriu. Comentând, de pildă, Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, I.G. Dimitriu este primul critic care relevă limitele cărții ce cunoștea în acest moment un mare succes: „Un roman senzațional, excelent scenariu pentru un film de propagandă, antifascist și anticomunist, dar nu este deloc artă contemplativă...” Alături de „Cronica literară”, apar și alte rubrici permanente: „Cronica plastică” și
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele asemenea comunități de viață regională și le dă legătura lăuntrică.” Monografia făcea parte dintr-un proiect mai vast, incluzând studierea întregului ciclu al practicilor agrare, care să releve aspectele spirituale generate de lucrarea pământului. O nuntă în hotarul brănean pe la 1850. Dora d’Istria („Țara Bârsei”, 1933) este de fapt o traducere după lucrarea Les Femmes en Orient, pe care o însoțește cu o introducere și note. Dispărut
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
a epigramei este memorabilă: „Epigrama, precum știm/ Este fata de-mpărat/ Pe care-o iubea Nigrim.../ Dar a fugit cu Cincinat!” Pe de altă parte, atât schițele din Mărturie mincinoasă (1983), cât și romanul pseudopolițist Citație pentru un necunoscut (1988) relevă dispoziția umoristică, verva ironică, ca și maniera nostalgică a scriitorului, evocator al spațiului ploieștean și al împrejurimilor. Eroii sunt tineri îndrăgostiți, visători și ghinioniști, justițiabili încăpățânați, naivi sau înrăiți, gospodine dominatoare în conflict cu vecinele lor, amici, funcționari, microbiști. Nu
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu puncte de vedere originale, asupra statutului textului folcloric și a trăsăturilor sale definitorii. Demnă de relevat este ideea existenței unui „limbaj social” - un fel de tipare colective -, în care se topesc vocile individuale. De asemenea, afirmația că literatura populară ia naștere și se impune, persistând în timp, numai dacă individul creator își identifica personalitatea cu aceea
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Tudor Vladimirescu și cele ale lui Avram Iancu, elemente care au sintetizat la un moment dat vitalitatea și voință neamului și au avut un larg răsunet în creația anonimă. I. aduce mărturii despre „jalea românilor de pește Prut și Nistru”, relevă faptele de vitejie ale „dorobanților lui Vodă Carol I” și evidențiază importanță istorică a actului de la 1 decembrie 1918, când s-a înfăptuit unirea tuturor românilor. Un punct de vedere aparte are asupra Mioriței, care ar constitui „expresia firii poporului
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
oamenii locurilor. Un rol major îl au, de asemenea, regionalismele bănățene, pe care autoarea nu doar le percepe cu maximă precizie, ci le adoptă până la identificarea cu vorbitorii acestui grai. Ultimele însemnări de călătorie, Prin Țara Oltului și Cetatea Cibinului, relevă un colorit mai sobru și, deși păstrează unele elemente de stil epistolar și de jurnal intim, se apropie mai mult de reportajul literar. Originală, cu deosebite virtuți artistice, proza rămasă de la I. îi asigură autoarei un loc important în memorialistica
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
apusul însorit vine simbolic „un car de fân cu miros tare”. Tonul incendiar al lui Aron Cotruș e anticipat în fraze sacadate: „Cerul e roșu.../ Arde. Arde ori renaște lumea moartă...” (Viitorul). Un ciclu de poeme cu mai multă culoare relevă o tendință imagistică modernă. Contesa cu ochi albaștri stă „pe-un scaun de argint” (Din versurile triste: Annie), în jurul mesei de aur cântă țigani negri din lăute roșii, în parcul verde luminează crini albi. Impresiile în decor alpestru din Baladă
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
și tehnologia informațională. Un studiu al pieței ERP realizat de revista Computer Economics indică un procent de 20% pentru organizațiile care au deja instalate suite integrate, în toate ramurile de activitate, predominante fiind cele cu activitate de producție. Același studiu relevă că popularitatea subiectului se va menține la aceleași cote ridicate, în condițiile în care 34% din firmele chestionate derulează un proiect ERP ori sunt în faza incipientă a unui astfel de proiect. Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificări organizaționale
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Între legi și teorii nu intervine nici o diferenț) de natur). Aceast) prim) definiție a teoriei încurajeaz) tendința acelor numeroși cercet)tori ai științelor sociale, care ar urm)ri s) ,,construiasc)” teoria adunând ipoteze minuțios verificate și interconectate. Relatarea care urmeaz) relev) modul în care majoritatea politologilor concep teoria: Homer descrie zidurile Troiei ca având o grosime de opt picioare*. Dac) relatarea e autentic), pește mii de ani cineva ar putea, s)pând atent, s) descopere aceste ziduri. Aceast) idee i-a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe texte din pagini de revistă, pe care antologatorul le transcrie acribios. Cea de-a doua coordonată a personalității lui I. este relevată pentru prima dată mai clar de o altă culegere, Din istoria teoriei și criticii literare românești. 1812-1866 (I, 1967), care reflectă înclinația pentru istoria ideilor, a ideologiei literare. Lucrarea - prevăzută, cum rar se întâmplă, și cu un indice tematic - a
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
slavo-bulgară din 1762 a călugărului Paisie de Hilandar 18. Analiza documentelor redactate în slavonă în cancelariile muntenească și moldovenească la sfârșitul secolului XIV și în secolului XV sau a primelor scrieri emanate din mediile bisericești din Țara Românească și Moldova relevă faptul că asimilarea liturghiei slavone de către români a avut loc în condițiile existenței unor particularități zonale deloc de neglijat, atât în ce privește perioada în care a avut loc înlocuirea definitivă a latinei populare cu slavona, cât și a direcțiilor din care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la care ne referim supunea examenului, alături de limbă, armele, părul, mirosul sau mărimea corpului, înfățișarea, manierele (străinului îi era reproșată deseori înfumurarea), privirea, îmbrăcămintea și mâncarea, datinile, conduita în timpul luptelor (cruzimea sau lașitatea), calitățile personale (lăcomia sau duritatea). Întotdeauna se relevă o opinie foarte bună despre propria comunitate, popoarelor din jur rezervându-li-se, dimpotrivă, o condiție modestă 17. Să vedem cum erau văzuți ungurii, cehii și polonezii de străini și ce opinii împărtășeau ei înșiși despre alte etnii. Poporul maghiar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]