5,999 matches
-
Și o vor face! Pe principiul, cum e turcu-i și pistolul. Jos cu Iliescu! Tare mai e presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede orice se întâmplă cu un ochi complet anapoda. Părerea mea! De fapt reporterii nu văd mai nimic din jur, cu ochii lor, ci doar cu ochii celor care le pun un venit oarecare în portofel, nu prea mult, ca să mai aștepte și mâine mălaiul, ca la pomană. Mai zilele trecute, Ion Iliescu, îl
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pentru Bizu". 57 Mihail Sebastian sancționează moralitatea pudibondă, naivitatea, artificiul romanelor lovinesciene: "Lovinescu aplică astăzi în experiențele de roman formele pe care le-a studiat în prealabil în lecturile sale de critic" (vezi Mihail Sebastian, " E. Lovinescu. Mili, roman", în Reporter, an V, nr. 41, 19 dec. 1937 apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 534). 58 Potrivit lui Pompiliu Constantinescu, "Bizu e alcătuit din pasta acelor eroi care pot fi radiografiați într-o carte unică; plimbat de-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ilina Gregori, Știm noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Editura ART, București, 2008. 74 Iorga a determinat, prin influența sa, respingerea candidaturii la Academie a lui E. Lovinescu. 75 "D. Lovinescu ne vorbește cu prilejul romanului Mite", în Reporter, an III, nr. 53, 10 ian. 1935. 76 Criticul "recompune figura sufletească a scriitorului", afirmă Lovinescu într-o cronică de tinerețe (publicată în Convorbiri literare, anul XLIV, nr. 6, august 1910). Vezi E. Lovinescu, "A zecea muză: critica", în Opere
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 558-560). 198 E. Lovinescu se pronunță despre Mite în cadrul rubricii "La ce lucrează scriitorii noștri?" din Reporter, an II, nr. 37-39, 3 oct. 1934, p. 3 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 324). 199 "Un nou roman eminescian: Bălăuca", în Adevărul, an 49, nr. 15812, 6 aug. 1935; și "Iașii în epoca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
CONTA CU MINE". Cu toate acestea, Lovinescu abandonează ciclul eminescian. Dar peste ani, după un capitol din Mălurenii, va nota în "agende", pradă aceleiași iluzii: "Sunt romancier!". 201 "Un sfert de ceas cu d. E. Lovinescu", interviu cu Pericle Martinescu, în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 244. Numai romanul îmi va da iar gustul realității
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. 217 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la textul interviului luat de Pericle Martinescu lui Lovinescu, "Un sfert de ceas de vorbă cu d. E. Lovinescu" (în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 416-417. 218 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 314. 219 Caius Dobrescu, op. cit., p. 91. 220 Idem, p. 77. 221
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
românu’). Acesta apariție va trebui să pâlpâie o bună bucată de vreme ca un girofar, până captează la maximum atenția. Apoi comentatorul, după ce mai aruncă o privire temătoare în stânga și una lejer îngrozită în dreapta, spune cu voce gâtuită: “Dăm legătura reporterului nostru special Vasile Castron, care vă transmite direct de la fața locului”, apoi cade leșinat cu capul pe masă, prezentând pe chip o lividitate suspectă. Nu trece mult și se face legătura cu reporterul special. Acestuia i se ițește strategic doar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în dreapta, spune cu voce gâtuită: “Dăm legătura reporterului nostru special Vasile Castron, care vă transmite direct de la fața locului”, apoi cade leșinat cu capul pe masă, prezentând pe chip o lividitate suspectă. Nu trece mult și se face legătura cu reporterul special. Acestuia i se ițește strategic doar capul dintr-un șanț. Se observă cât de acolo, că a trecut prin grele momente, deoarece este strașnic tăvălit prin noroaie de i se vede doar albul ochilor, ciufulit de parcă l-au ciupit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
telespectator dau creștinește colțu’ și în felul acesta filmul bifează primele crime în serie, crime perfecte, cu alibiuri beton, fără a putea fi prinși vreodată făptașii. Doar când este absolut convins că leșinații au clacat definitiv și nu mai suflă, reporterul special se adună voinicește din șanț, se ridică direct în picioare, își șterge elegant fruntea și mucii cu mâneca, apoi clătinându-se ca de o grea povară, comunică: “Stimați telespectatori, am întrerupt programul obișnuit al știrilor de la ora cinci, numite
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
merge spăsit la schitul Adâncata și se călugărește. Sfârșit! Presa și iar presa... Tare mai e și presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede orice se întâmplă cu un ochi complet anapoda. Părerea mea! De fapt reporterii nu văd mai nimic din jur, cu ochii lor, ci doar cu ochii celor care le pun un venit oarecare în portofel, nu prea mult, ca să mai aștepte pomana și mâine. Mai zilele trecute, Ion Iliescu, îl știți dumneavoastră, bătrânelul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
profesorul M. Petrescu - Dâmbovița, care a efectuat mai multe sondaje arheologice cu roade bogate (prin 1958). Despre originalul său muzeu mergând vestea în țară, au scris mai mulți jurnaliști, unii anume veniți din capitală , să-l vadă. Astfel a fost reporterul George Dorin, autorul articolului: „ într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, în Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”, apărut în revista „Flacăra” din 28 aprilie 1978 și în care făcea o descrie plastică a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
citind afișul „scris pe un cartonaș alb cu un ușor tremur de emoție”: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mâinilor Eugeniei Buraga” . Cu acest prilej reporterul remarca că vechii zidiri adăugându-i se pridvor sau vestibul, acesta „ a cuprins și un prun lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a incorporat” . Clădirea era ”una dintre puținele case din bârne care au mai rămas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în casă, ne spune Costache Buraga, »mai am prin păduri, adăpostite bine, multe materiale«. Ierbarul regiunii Dănești, așa cum îl numește cel care 1-a adunat, se află și el, în ordine, riguros clasat.” Luând cunoștință și de volumul „Dăinuiri Dăneștene", reporterul nota cu aceeași aplecare : ”Cartea impresionează prin bogăția și diversitatea informației, prin căldura prezentării, ca și printr-o altă însușire aproape incredibilă: întregul tom Î cu conținut documentar și științific ! Î se înfățișează în haină de proză ritmată.” îl uimea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sălbatic, deasupra noastră. Pe genunchi țineam un ziar parizian de tradiție, care scria cîndva despre descoperirile științifice ale lui Emil Racoviță, iar acum scrie despre geniul unui ,,țăran din Podișul Tutovei, România “ ( cum el însuși declarase), un țăran... autodidact, adaugă reporterul. Eu, unul, mă bucur în acele clipe că nu lucrez la vreun ziar care trăiește din senzație, am astfel răbdarea să cumpănesc lucrurile, să dau fiecărui braț al balanței ce i se cuvine. ... Costache Buraga mă conduce pînă la margine
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vară, iar "U.S. News", cum se preconiza a fi denumită această publicație, nu a ajuns niciodată în standurile bucureștene 735. Noua direcție a lui Gheorghiu-Dej nu includea și distribuirea de publicații propagandistice americane. Schimbarea de atitudine a permis, însă, accesul reporterilor americani în România pentru prima dată după trei ani. Aceștia au venit cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, care a avut loc în august, chiar înainte de Plenară. În vreme ce Congresul American adopta o rezoluție prin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tatăl lor în München, iar pe 13 aprilie 1954 și-au regăsit și mama, la New York803. Pe 1 mai, familia Georgescu a făcut o vizită la Casa Albă, pentru a-i mulțumi personal președintelui, în compania unui grup de reporteri și fotografi 804. În presă au apărut, de asemenea, o sumedenie de articole despre încălcările drepturilor omului din România, despre persecutarea evreilor și interviuri cu cei ce fugiseră din țară805. Cea mai bizară relatare a apărut, însă, pe 8 mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În plus, acesta voia să discute despre situația cetățenilor americani din România și înființarea unei biblioteci americane la București 858. Pe 30 aprilie, Brucan a avut o întrevedere cu Eisenhower, la Casa Albă, iar la plecare a fost intervievat de către reporteri. El le-a declarat că guvernul român invitase o delegație americană la București pentru a soluționa problemele ce rămăseseră nerezolvate 859. La scurt timp după aceea, "New York Times" a început să publice articole despre disponibilitatea autorităților române de a-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sa: "Nu bea din apa asta"1330. Pe 24 iulie, Nixon a urmărit amerizarea lui Apollo 11. A doua zi își începu popasul asiatic al călătoriei sale în jurul lumii, oprindu-se în Guam, în drum spre Manila. Fiind înconjurat de reporteri, președintele acceptă să susțină o conferință de presă neoficială, pentru a enunța ceea ce devenise cunoscut sub numele "doctrina lui Nixon". Ideea de bază a acesteia era că deși Statele Unite aveau să-și onoreze în continuare angajamentele luate față de prieteni și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din ce în ce mai multe produse americane, adăugînd însă că "totodată, trebuie să și exportăm către Statele Unite". Un comerț liber nu era numai o problemă economică, ci și un mijloc de a promova "pacea în toată lumea"1623. După prînz, Ceaușescu a vorbit cu reporterii de la National Press Club, din Washington. El a menționat că a primit asigurări de susținere a "Clauzei" pentru România atît din partea cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restricțiile impuse în comerțul internațional și a cerut adunării să adopte o "Clauză universală a națiunii celei mai favorizate"1653. Ceaușescu era, de asemenea, conștient că Statele Unite erau din ce în ce mai preocupate de drepturile omului. Ca urmare, în martie, le-a povestit reporterilor din Argentina despre diversitatea religioasă din România, unde erau recunoscute 14 culte religioase distincte 1654. La o lună după aceea, el le-a declarat germanilor și maghiarilor care-l ascultau că "nedreptatea, fie că o suferă un român, un german
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajunsese să fie cunoscută de toată lumea, se putea deduce în mod clar că practicile românești de emigrare nu erau fundamental diferite de cele sovietice. Acesta a fost, fără îndoială, și motivul pentru care Ceaușescu a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor despre procedurile românești legate de vize și pașapoarte, aducînd ca argument observația că acestea sînt probleme de politică internă și nu constituie un subiect de discuție publică 1673. Președintele Ford și proiectul "Legii reformei comerciale" În cursul verii, afacerea Watergate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ortodocși 2298. O serie de organizații precum Comisia pentru Helsinki și Amnesty International au publicat rapoarte privind hărțuielile suferite de cultele religioase din România. Acestea conțineau, de asemenea, referiri la discriminările împotriva minorității ungare 2299. Alte publicații, precum "East European Reporter" le ofereau cititorilor occidentali informații despre o nouă "mișcare ilegală de rezistență", Acțiunea Democrată Română, alcătuită din muncitori care voiau să reînvie țelurile SLOMR, desființat în 1979. Noua organizație milita pentru înființarea de noi sindicate libere și respectarea drepturilor omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de adio cu Ceaușescu, după care s-a întors la Washington 2304. Și nu s-a grăbit prea mult să arate publicului american nemulțumirea lui cu privire la Departamentul de Stat. Într-un interviu acordat ziarului "Washington Post", el le-a spus reporterilor că prin modul în care tratează problema drepturilor omului, Bucureștiul "își bate joc de obiectivele declarate ale politicii SUA". De pildă, cînd Ceaușescu a suspendat taxa pentru învățămînt, lăsînd sute de români să emigreze, majoritatea celor care au primit vize
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multe direcții de discuție pentru drepturile omului, ea nu a reușit să determine schimbări semnificative în ceea ce privește politica internă a României. Ziarele descriau vizita lui Shultz ca fiind una "obișnuită, de afaceri". Ministrul român al cultelor religioase, Ioan Cumpănașu, le spunea reporterilor: "politica noastră față de religie nu se va schimba. Vom asculta solicitările voastre specifice, dar politica e politică"2350. La începutul lunii februarie, în "Washington Post" a apărut un articol despre religia din România. Pentru a se conforma cerințelor Amendamentului Jackson-Vanik
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obiectat împotriva argumentului pîrghiei, însă la o zi după încheierea audierilor, în "Christian Science Monitor" a apărut un articol care sugera că unul din principalii suporteri ai acestui argument este chiar Bucureștiul. Așa cum îi declara un reprezentant oficial român unui reporter, "dacă nu vă place cum e acum, luați-ne "Clauza națiunii celei mai favorizate". Atunci nu veți mai avea nici ceea ce aveți acum"2355. Reprezentanții guvernamentali au ajuns la concluzia că represiunile interne practicate în ultimul timp în România sînt
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]