3,870 matches
-
Austerlitz și a încoronării lui Napoleon I. Lovitura de stat întîlnește o mică rezistență la Paris, aflat încă sub șocul lui Iunie 1848, dar se lovește de importante răzmerițe în provincia montagnarzilor, la sud-est de o linie La Rochelle-Metz. O represiune severă se abate asupra republicanilor, arestați, deportați sau exilați. Plebiscitul din 21 decembrie, care are loc după restabilirea sufragiului universal de către Ludovic Napoleon, confirmă cu o majoritate zdrobitoare lovitura de stat și permite președintelui Republicii să rămînă la putere timp
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dreapta, cît și la stînga. Ea permite o conjuncție a centrelor, larg motivată de o preocupare de apărare socială: lupta împotriva impozitului pe venit, susținut de radicali, și împotriva socialismului. Valul de atentate anarhiste din 1892-1893 antrenează votarea legilor de represiune, "legile scelerate", care îi vizează de asemenea pe socialiști. În timp ce partidele monarhiste sînt sortite declinului în urma ralierii și a politicii de calmare "spiritul nou" din care se reclamă republicanii de guvernare -, aceștia din urmă glisează puțin cîte puțin către centru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mehariștii" indigeni, continuă să înfrunte atacurile nomazilor. Presiunea coloniștilor din Réunion obligă Franța să stabilească la Madagascar, din 1885, un fel de protectorat, care conduce, după revolte, la anexare pur și simplu, în 1896. Anumiți coloniști, ca Lyautey, blamează duritatea represiunii și absența autonomiei administrative a populațiilor. Lyautey scrie în 1901 despre Madagascar: "Noi uităm că indigenii au o istorie și o civilizație". Sub președinția Consiliului lui Jules Ferry (1882-1885), Franța își stabilește protectoratul asupra Annamului (1884) și Tonkinului. Dar ea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că acționează în mod autoritar recurgînd la decrete-lege. Partidul comunist a aprobat pactul germano-sovietic. El votează creditele de război, dar, chemat la ordine de Internațională, atacă, de pe la sfîrșitul lui septembrie, "războiul imperialist". Guvernul replică prin dizolvarea partidului și printr-o represiune severă. Polonia este zdrobită în trei săptămîni. Pe frontul de vest, operațiunile rămîn limitate. Germania așteaptă momentul. Aliații nu vor să-și asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
menținere a ordinii fascizante, care luptă alături de germani împotriva rezistenților. Inițiativele acestora din urmă se înmulțesc. Ei formează, în anumite regiuni de munte, așa numitele maquis, îngroșate de tinerii care vor să scape de Serviciul muncii obligatorii (STO) în Germania. Represiune, bombardamente aeriene ale Aliaților, dificultăți alimentare crescînde, acesta este climatul în ajunul Eliberării. DOCUMENT Extrase din discursul pronunțat de generalul de Gaulle la Alger (Piața Forumului) la 14 iulie 1943. " Da, poporul nostru este unit pentru război. Dar el este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu permit președintelui Consiliului să ia inițiativa. Guvernul recunoaște, în martie 1956, independența Marocului și a Tunisiei. El promulgă, la 23 iunie, legea-cadru care va permite o evoluție a statutului teritoriilor coloniale, dar este prins în angrenajul problemei algeriene: terorism, represiune, rol crescut al armatei. Guy Mollet obține susținerea dreptei, într-o manieră de uniune națională, în special cu ocazia expediției franco-britanice în Suez în noiembrie 1956, pentru a răspunde naționalizării canalului de către colonelul Nasser. Ea se soldează printr-un eșec
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că, pentru a da dialogului vivacitate și a face să progreseze ideea morală, el nu simplifică teza adversă. Tema cărții alunecă discret spre Inchiziție și, de la un punct, preopinenții își unesc eforturile de a indica formele pe care le ia represiunea împotriva spiritului (o temă incomodă pentru ideologia totalitarismului). Dialogul e prezent și în eseurile următoare - Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Polemici cordiale (1983), Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului (I, 1986) -, căci de oriunde ar porni P. ajunge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
ale acțiunii lui Robespierre. Un nou proces se deschide, pro și contra, în jurul noțiunii de adevăr și despre rolul întâmplării în istorie. Unde începe corupția incoruptibilului Robespierre, în ce punct pasiunea pentru justiție se transformă într-o teribilă armă de represiune împotriva omului? Cele mai bune pagini din romanele lui P. analizează astfel de ecuații delicate, și trebuie spus că dialectica ideilor e mai spectaculoasă la P. decât ficțiunea propriu-zisă. În Un om norocos se află tot un personaj „ciudat” - Daniel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Vasile Luca și de Teohari Georgescu. Primul grup este considerat a fi alcătuit din etnici români, atașați într-o anumită măsură valorilor naționale și ostil "moscoviților" ne-români, formați la școala post-revoluționar leninistă, adevărații arhitecți ai comunizării României și a represiunilor care au însoțit acest proces. Aflăm de la unul din promotorii cei mai importanți ai acestei teorii, Florin Constantiniu, că " Deși Gheorghiu-Dej vedea în Ana Pauker principalul său rival, în fapt, ea încerca să medieze în opoziția dintre Dej și violentul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Stykalin, până către sfârșitul toamnei anului 1955, numele lui Stalin nu a fost amintit niciodată în legătură cu gravele încălcări ale legii, cu critica cultului personalității de pe pozițiile democrației interne de partid, și, de regulă, nu s-a stabilit vreo legătură între represiunile în masă și obiectivele reabilitării. Răspunzător pentru represiuni nu a fost făcut Stalin, ci Beria și Abakumov (un subaltern al acestuia, n.m.). "Încă tremuram în fața fostei sale autorități și, de aceea, nu puteam judeca ferocitatea sa cu toată forța..., doream
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Stalin nu a fost amintit niciodată în legătură cu gravele încălcări ale legii, cu critica cultului personalității de pe pozițiile democrației interne de partid, și, de regulă, nu s-a stabilit vreo legătură între represiunile în masă și obiectivele reabilitării. Răspunzător pentru represiuni nu a fost făcut Stalin, ci Beria și Abakumov (un subaltern al acestuia, n.m.). "Încă tremuram în fața fostei sale autorități și, de aceea, nu puteam judeca ferocitatea sa cu toată forța..., doream, oarecum, să-l absolvim (de culpă n. trad
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a început să încalce gradual "toate normele morale și legile sovietice". Spre deosebire de Lenin, care pleda pentru "convingerea și educarea" comuniștilor vinovați de "indecizie sau nonconformitate temporară cu linia partidului", Stalin a renunțat la "metoda luptei ideologice în favoarea violenței administrative, a represiunilor de masă și a terorii" (Hrușciov în Jacobs: 1979, 164-172). Mai mult, atitudinea irațională prin care fostul secretar general urmărea slăbirea propriului partid și desconsiderarea totală a conducerii colective au umbrit și chiar periclitat succesele "revoluționare" ale Uniunii Sovietice, "avangarda
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
execuțiile secrete, reminiscențe ale regimului stalinist al lui Rákosi, au revenit încă o dată în prim-plan". De asemenea, partidul însuși a cunoscut metamorfoze majore: s-a birocratizat, pentru a fi cât mai sigur de sprijinul membrilor săi, coalizați și de represiunea exercitată asupra foștilor revoluționari, și s-a distanțat progresiv de populație, căpătând tot mai mult caracteristicile unei secte religioase. În plan internațional, pe de altă parte, Kádár a rămas unul dintre cei mai fideli aliați ai Uniunii Sovietice (Váli în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de lovire, înjosire și timorare a cadrelor cinstite și devotate care se opuneau politicii lor aventuriste, antipartinice, căutau să le defăimeze, să le discrediteze, în scopul izolării și înlăturării lor. Aceste elemente dușmănoase, descompuse au încercat să determine organizarea unor represiuni împotriva unor cadre de bază ale partidului, să împingă la acte judiciare ilegale împotriva lor. Partidul a opus însă o rezistență hotărâtă acestor încercări provocatoare și a reușit să împiedice luarea de măsuri represive, de exterminare a cadrelor de partid
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încercarea de a redresa economia sovietică aflată pe o pantă descendentă (Verona: 1990, 244-246; Verona: 1992, 143-144; Ionescu: 1994, 325; BR/Romania: 24 December 1959, 19). În plan intern, retragerea trupelor sovietice a fost cuplată cu un nou val de represiuni la adresa populației, ceea ce demonstra faptul că regimul nu intenționa să inițieze liberalizări de nici un fel, nici să limiteze controlul și supravegherea permanentă a tuturor categoriilor sociale (Verona: 1992, 148). A anticipat retragerea trupelor sovietice din România disidența regimului de la începutul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să discrediteze camarila dejistă pentru a o aduce sub controlul său și, mai important, să îl neutralizeze politic pe ministrul de Interne Alexandru Drăghici funcție pe care o deținuse începând cu anii '50, când au avut loc cele mai mari represiuni politice și sociale din istoria României comuniste principalul său adversar în lupta pentru putere (Câmpeanu: 2002, 234-241; Shafir: 1985, 69-71; Mironov: 2005, 169-190; Cioroianu: 2005a, 397-403; Kunze: 2002, 209-213; Biberi: 1968, 29-34). Noul lider urmărea să acrediteze ideea (falsă) că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Goma din România", Liga pentru apărarea drepturilor omului în România. Liga va organiza, în anii următori, numeroase conferințe de presă, prin intermediul cărora s-a atras atenția publicului occidental asupra încălcării sistematice a drepturilor omului în România, în special sub forma represiunii psihiatrice, frecventă în Uniunea Sovietică, procedeu utilizat pentru neutralizarea disidenților politici prin internarea forțată în clinici pentru pacienți cu boli mentale. "Simpla mediatizare a unui caz însemna un câștig, pentru că sporea șansele ca cel vizat să nu fie "eliminat" de către
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rațiunilor strict politice de care era animat leninismul sistemic, lipsit acum de orice confirmare ideologică. Mai departe, Jaruzelski era acuzat, nici mai mult nici mai puțin, de "viclenie" și "impertinență" atunci când solicita sprijinul economic al Mscovei. Aceasta, deși conștientă că represiunile la adresa Solidarității se vor solda cu sancțiuni comerciale din partea Occidentului, pe care era nevoită să le acopere din fonduri proprii pentru a acorda un minim de credibilitate demersului PMUP îl condamna pe generalul polonez pentru că ar fi urmărit "să se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
grav, la nivelul partidului (Ute Gabanyi: 6 February 1987f, 3-6; Gilberg: 1974b, 39). Leninismul romantic încerca de acum să se izoleze și față de periferia "îmburghezită" a fundamentului său tehnico-instituțional, PCR. Situația economică a RSR se deteriora invers proporțional cu amplificarea represiunii asupra populației, care nu trebuia să cunoască situația în ansamblu; chiar dacă o intuia, trebuia să se supună necondiționat rolului atoateștiutorului partid, mai pronunțat acum ca niciodată, și să manifeste "patriotism revoluționar socialist". Ceaușescu folosea clar metodele aplicate cu succes de către
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
inadecvarea leninismului romantic la o lume tot mai "burgheză". În termeni nepretențioși, se poate spune că PCR a folosit tactica "bățului și a morcovului" pentru a conduce. Dar, pe măsură ce morcovul devenea tot mai mic și mai sărăcăcios, bățul creștea proporțional. Represiunea se amplificase puternic, așa cum am putut constata, în ultimul deceniu al existenței RSR, pe măsură ce resursele, atât interne, cât și externe, se diminuau, iar populația, tot mai nemulțumită, se distanța progresiv de obiectivele ideologice ale regimului, dacă fusese vreodată apropiată de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lupta pentru pace, Iași, Editura Polirom. Munteanu, Ioan (2000), "Manifestația anticomunistă a studenților de la Timișoara din octombrie 1956. Semnificația politică națională", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1954-1960: fluxurile și refluxurie stalinismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 635-655. Murașko, Galina (1998), "Represiunile politice în țările Europei de Est la sfârșitul anilor '40: conducerea sovietică și nomenclatura națională de partid și de stat", în Rusan, Romulus (ed.), Anul 1948 Instituționalizarea Comunismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 339-349. Muravchik, Joshua (2004), Raiul pe pământ
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1948-1989), Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun. Stanciu, Cezar (2011), Războiul nervilor. Dispute Ceaușescu-Brejnev, 1965-1971, Târgoviște, Cetatea de Scaun. Stanomir, Ioan (2006), "De la Regatul României la Republica Populară România: tranziția către totalitarism și semnificația ei", în Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național, Iași, Editura Polirom. Stănescu, Ion (1977), Democrația internă de partid, București, Editura Politică, pp. 57-82. Stănescu, N.S. (1976), "Realism și convergență de interese în crearea noii ordini economice", în Concepția președintelui Nicolae
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Securității Statului, lt. comandor Brucker Constantin care avea legături cu un frate al său din Londra prin intermediul marinarilor englezi, lt. Păscaru Constantin, fost legionar și după 23 august 1944, cpt. Ștefanov Ștefan, care a luat parte activă la acțiunile de represiune contra partizanilor, lt. Petrov Pavel, fost manist până în 1946 inclusiv și alții. Datorită acestui fapt, din numărul total de 110 ofițeri repartizați în această perioadă, ulterior a trebuit să fie scoși ca necorespunzători un număr de 64 ofițeri, adică 60
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
noastre. Unii tovarăși au vorbit aici și spuneau că nu se fac decontări, și tov. Simulescu acuză Ministerul Finanțelor de acest lucru. Dar de ce tov. Simulescu nu face control în ministerul lui? Tovarăși, în aceeași măsură în care accentuăm aspectul represiunilor împotriva elementelor criminale în aceeași măsură trebuie să accentuăm și controlul. S-a dat de către partid directiva ca acolo unde se fură sume mai mici să se facă consilii de judecată tovărășească, deși nu văd nici o tovărășie cu acela care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nostru, mă refer în general la o anumită practică care (sic!) a existat în special în perioada dintre 1949-1954, când, datorită anumitor metode care s-au încetățenit în aproape toate partidele din țările socialiste, au avut loc acele măsuri de represiune în aproape toate țările socialiste. Este adevărat că la noi în țară nu s-a ajuns pe departe la amploarea acelor represiuni care au avut loc în multe țări socialiste. Totuși, dacă privim astăzi ceva mai critic și mai autocritic
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]