4,350 matches
-
să nu se țină în regiuni nebuloase, în generalități vagi și neprecise, ci să aibă simțul practic al unei partide ce aspiră a lua puterea și să arate cum crede ea că trebuie să se urmeze în toate cestiunile ce sânt la ordinea zilei. Numai astfel opozițiunea va fi ascultată, stimată și va putea să-și pregătească calea puterii. Cuvintele organului marelui om de stat le găsim minunate; facem însă oarecari rezerve, întru cât ne privește, în privința simțului practic al unei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în lături; dar dacă e vorba să vorbim serios, ce însemnează cuvintele: "polemice sterile", "logomahii obositoare", "generalități vagi și ne precise"? Și apoi ce va să zică "a arăta opoziția cum crede ea că trebuie să se urmeze în toate cestiunile ce sânt la ordinea zilii"? Să luăm, de pildă, cestiunea la ordinea zilei, o cestiune în adevăr foarte mare, pretinsa răscumpărare a căilor ferate. Ce atitudine a avut, în general, opoziția față cu această cestiune? Polemice sterile au fost studiile publicate prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a cerut guvernului, în secțiile Senatului, să-i comunice corespondența cu Berlinul privitoare la cestiunea căilor ferate, spre a ști cum și ce fel {EminescuOpX 387} ni se impune rezolvarea acestei cestiuni și de ce gravitate este această impunere și cari sânt cauzele ei, guvernul a refuzat să comunice vrun act. Cum ar fi voit organul marelui partid ca opoziția, atât în Camere cât și prin presă, să se pronunțe mai puțin vag și mai precis în cestiunea pretinsei răscumpărări În privința șicanei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult după ochi decât după bunul-simț. Toți au ochi deschiși, puțini dreaptă judecată. Toți văd ceea ce pai a fi, puțini oblicesc cum ești. Mulțimea e totdeauna cu aparențele și cu succesul. Toată lumea e plină de plebe, iar cei puțini, cari sânt mai cu minți, nu ajung să vorbească și ei decât atunci când mulțimea, care în sine nu are nicicând putere, nu mai are încotro și simte nevoie de un sprijin. Această mică lecție din Ma[2c]2chiavelli ni s-a părut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totdeauna se vor găsi oameni cari să se lase amăgiți, iar de cei puțini cari nu se lasă poate {EminescuOpX 388} să nu vă pese. Autoritatea puterii pe care o aveți în mână, miile de interese mari și mici care sânt strâns unite cu posesiunea autorității statului vă garantează că mulți oameni sânt lacomi după pretextul de-a vă urma și de-a fi părtași cu d-voastră la exploatarea țării. Dați-le aceste pretexte și vor fi pururea bucuroși de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
motivată astfel: Domnilor, Vă mulțumesc pentru încrederea ce mi-ați arătat alegîndu-mă în comisiunea bugetară; însă vă rog să mă dezlegați de această sarcină, pe care nu pot să o primesc; și iată motivele pentru, care nu pot. Aceste motive sânt aceleași cari în alte ocaziuni au făcut pe mai mulți membri din minoritate de a nu primi ca numele lor să figureze în comisiunile numite de majoritate. Atunci am fost acuzați, daca nu mă înșel, de d. Dimancea și de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primit a fi membru în comisiunea de indigenat este pentru că în cestiunea evreilor eu am fost cu totul de altă părere de a celoralți membri din minoritate și prin urmare aveam libertatea acțiunii în această cestiune În celealte cestiuni însă sânt unit în idei cu, minoritatea și de aceea vă rog ca pe viitor să nu mai alegeți membri din minoritate în comisiunile ce alegeți, sau, daca voiți să alegeți, atunci vă rugăm - și cred că exprim opiniunea întregei minorități - să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acum vro câțiva ani - pare-se sub guvernul reacționarilor - și care astăzi își va recăpăta garanția confiscată, pe motiv de echitate. Din rândurile pe cari le reproducem mai jos după "Binele public" se va vedea ce însemnează acest cuvînt: echitate. Sânt interese străine în joc, o putere străină se face apărătoarea acestor interese, și guvernul național-liberal cată să le îndeplinească. Interesele străinilor dar, și numai aceste interese sânt din nenorocire, dezideratul politicei patrioticului guvern. E foarte natural să fie așa, de vreme ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai jos după "Binele public" se va vedea ce însemnează acest cuvînt: echitate. Sânt interese străine în joc, o putere străină se face apărătoarea acestor interese, și guvernul național-liberal cată să le îndeplinească. Interesele străinilor dar, și numai aceste interese sânt din nenorocire, dezideratul politicei patrioticului guvern. E foarte natural să fie așa, de vreme ce acei ce conduc partidul de la putere - și asupra acestui punct vom reveni ― nu sânt decât străini, străini prin origină, prin moravuri și prin educație. Acei ce compun
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neapărat că trebuie să se găsească o mulțime de asemenea indivizi nemernici. Aceia însă cari, după metoda și preceptele lui Machiavelli, s-au pus să organizeze într-o ceată regulată această adunătură, învățîndu-i industria și specula patriotismului, democratismului și naționalismului, sânt în cea mai mare parte străini, străini din toate punctele de vedere, precum o vom dovedi în curând. [16 ianuarie 1880] ["NU-ȘI CREDE CINEVA... Nu-și crede cineva ochilor văzând câte se petrec în zilele noastre. Numărul de duminecă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poftesc să votați așa cum cer eu". Dar d. I. C. Brătianu nu se mulțumește numai cu succesul brutal al votului. D-sa este destul de inteligent și de un caracter destul de rău și de veninos pentru a vedea că asemenea succese nu sânt îndestulătoare unui om de stat ce pretinde a se afla în capul unui partid politic și a lucra în numele și prin puterea lui. Astfel dar, d. prim-ministru, deși sigur în orice caz de supunerea fără margini a patrioților de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai industria aceasta, ci și cavalerii de industrie se înmulțesc pe zi ce merge, încît ne mirăm de sporul neînsemnat al veniturilor cu 20 de milioane numai. [19 ianuarie 1880] ["NENOROCITELE ASTEA DE ȚĂRI... "] Nenorocitele astea de țări ale noastre sânt de mult, dar mai cu seamă de la fanarioți încoace, scena unui joc de intrigi internaționale cari se țes, se încîlcesc, dar din nenorocire se discîlcesc totdeauna în defavorul lor și mai cu seamă a elementului românesc din ele. De se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
E evi dent, și pe toată scara societății se observă, că rasa română în genere decade, că ajunge la disselecțiune, la maimuțire. {EminescuOpX 394} Aducă-și cineva aminte de ce erau Bucureștii în zilele lui Vodă Cuza: un oraș românesc. Ce sânt astăzi? Un oraș străin. Nu vorbim de zilele mai vechi ale lui Ghica Vodă, în care puternica organizație a breslașilor făcea aproape cu neputință pătrunderea unui străin în organismul economic al nației, vorbim de-o vreme în care fraza își
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vreodată sorți să se stabilească pe vecie ar fi să credem că lumea este un product rațional, iar nu precum este, un ce firesc și real. Luate dintr-un alt punct de vedere cuvintele contelui Moltke sânt foarte semnificative; ele sânt un fel de confirmare oarecum oficială a zgomotelor ce cutreieră Europa cu privire la un război mare și foarte apropiat. Pretutindeni, și mai cu osebire în împărăția germană, se fac armări și pregătiri de luptă. Contele de Moltke, deși speră într-un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un capăt al lumii la altul, ne-a atras atenția asupra șirelor ieșite din pana vestitului profesor și istoriograf, pe cari citindu-le ne-am convins că, departe de a fi fost dictate de ură sau de prevențiune, ele nu sânt din contra decât rezumarea pe scurt a unei stări reale de lucruri, deci adevărate până la virgule și puncte. Deși pericolul cestiunii izraelite e mai puțin mare pentru Germania care, cu zecile ei de milioane de locuitori, abia are atâți evrei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de sperat că va avea multe încă. Deocamdată publicăm din primul său articol pasajele din care se va vedea că esistă o mulțime de analogii între evreii din Germania și ai noștri. {EminescuOpX 398} Deosebirea e numai că la noi sânt de zece ori mai numeroși, în Moldova chiar de douăzeci de ori, deci sânt - considerând organizația noastră cu totul demagogică și starea înapoiată a culturii noastre - de o sută de ori mai periculoși. Bulgărul de sare din Germania e în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca cele mai nouă producte ale civilizației germane! Abia se emancipaseră și numaidecât au cerut "zapis"; au cerut paritatea ad literam în toate celea, nevoind să înțeleagă că noi, germanii, sîntem la urma urmelor un popor creștin și că evreii sânt minoritatea între noi; am trăit ca s-ajungem a vedea pretinzîndu-se depărtarea icoanelor creștine din școalele mixte, ba chiar introducerea sărbării sâmbetei. Cine vede toate împrejurările acestea - și cîie s-ar mai putea spune încă - înțelege zgomotoasa agitație a momentului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a predicatorilor creștini socialiști și altele ca acestea nu vor învinge mișcarea. Până în sferele culturii celei mai înalte, între bărbații pe care-i dezgustă orice idee de netoleranță religioasă sau de sumețire națională toți într-un glas zic: Nenorocirea noastră sânt evreii" Ceea ce în Franța și în Anglia [î]i face pe evrei să fie un element nepericulos, ba în multe priviri chiar priincios societății civile, este în fond energia mândriei naționale și înrădăcinatele datini naționale ale acestor două vechi popoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hep-hep a gazetelor noastre, care azi trezește atâta mânie, este deja acolo; repetarea e din nenorocire una din datoriile publicisticei. Intenția mea era să arăt că în mișcarea aceasta care-a cuprins vădit poporul nostru bun de felul lui, nu sânt de vină numai incultura invidia, prejudiții religioase și naționale, ci că sumeția crescândă a unei părți a evreilor germani au dat naștere unei îngrijiri grele și unei nemulțumiri adânci chiar în păturile acelea ale nației cari nu voiesc să schimbe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calculele făcute pe date oficiale de Morpurgo) în Spania de 6000 capete, în Italia 40000, în Franța 45000, în Marea Britanie 45000; în. imperiul german 51200 (la 1875 deja 520575 ); azi trăiesc într-un oraș, în Berlin, tot atâți evrei câți sânt în Franța întreagă. Numărul evreilor crește însă la noi c-o repejune cu totul desproporționată decât cealaltă populație, deși între popoarele civilizate Germania e aceea care se deosebește prin o repede înmulțire a populației. În Prusia locuiau la anul 1816
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apoi la faptul caracteristic că cea mai frumoasă și mai pompoasă biserică în capitala imperiului germanic e o havră - ceea ce se-înțelege e a se imputa creștinilor, nu evreilor daca socotim toate acestea nimeni nu va putea contesta că evreii sânt mai puternici în Germania decât în orice țară a Apusului Europei. Am mai pomenit apoi că neamul de evrei ispano-portugez, care formează miezul populației izraelite din Apusul Europei are îndărătu-i o istorie relativ mai frumoasă, pe când neamul de evrei germano-poloneji
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ramurile activității naționale se bagă acest parazit, care ia numai lefi fără a face nimic, căci n-are teamă de nimeni, știindu-se sprijinit de clica imensă a cârciocarilor tot atât de ignoranți, tot atât de inepți, de incapabili ca și el. Desigur că sânt în neagra mulțime de advocați și oameni cari merită tot respectul, dar pe acesta-l merită nu pentru că sunt advocați, ci tocmai pentru că se deosebesc de turma în care au nenorocirea de-a se afla. Ce lucru mai plăcut putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bine în realitate, uitatul pe fereastră, căscatul, rîgîitul, gândul la muierea tânără pe care o vor strânge în brațe la noapte), iar eu nu voi mai fi niciodată ca ei, toate gesturile mele vor fi sau îmi vor reaminti că sânt condamnat să nu mai fiu liber până la moarte... Știu însă că există pentru mine o scăpare: să fac să retrăiască în sufletul meu dulcea dorință de a intra în pământ, să retrăiască apoi marea mea dragoste pentru ea, suferințele îndurate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vorba, nevoind parcă să reformuleze lipsa mea de credință, care era poate doar o bravadă și nu trebuia să fiu judecat aspru. I-am răspuns că tatăl meu e monteur la uzina de asamblat avioane și mama casnică și că sânt singurul lor băiat... "Aha, zice, te-au cam răsfățat, așa se întîmplă... o să vezi tu cum o s-o pățești când o să te faci mai mare, cum o să-ți aduci aminte de Dumnezeu și o să te rogi..." Am vrut să-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mâini umane destoinice care le făcuseră, pe cât era mama în a le feri, în a-și păstra bogăția sufletului având grijă să n-o risipească de desordinea pe care ar crea-o eliminând un lucru din viața ei, de care sânt legate clipe de preț, ziua când l-a cumpărat, când era poate fericită, când afară era poate primăvară, când vocile oamenilor, zgomotul străzii, zborul vrăbiilor aveau în ea un ecou magic, mâna bărbatului care o strângea pe-a ei îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]