5,379 matches
-
peste poartă. Epidemiile (tifosul exantematic) din timpul războiului (care a secerat zeci de vieți, în satul nostru). Satele cel mai adesea au fost și sunt expuse multor riscuri, determinate de existența unor calamități naturale. Ceea ce s-a putut observa la sătenii noștri în astfel de nenorociri, a fost calmul și cuvintele de încurajare pentru cei din jur, prevenind panica. Oamenii au acționat uniți, ajutându-se între ei. . Vigilența și cunoașterea măsurilor de protecție și autoprotecție, multora le-a salvat viața. În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai menține obiceiul de a-ți da oile la stână, imediat după topirea zăpezii. Noi, fiind statornici, colaboram foarte bine cu un fiu al părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în fiecare primăvară aduna oile de la majoritatea sătenilor, la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de vară, ca o colibă mare, făcută din scânduri de brad și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna, târziu când dădea bruma și oile nu mai aveau ce paște pe tarla, se desfăceau stânele. Un străjer de la primărie bătea toba și anunța data când sătenii să se prezinte la stână, după oi. Ca să fie recunoscute mai ușor de proprietari, oile purtau diferite însemne. Ale noastre aveau canafi roșii în urechi. Altele aveau tălăngi sau cordeluțe la gât. Stâna avea numaidecât 2-3 berbeci, cu coarnele răsucite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Orest, Clemenciuc Silvestru și Pachița, Pascari Gheorghe și Ștefania etc m-au primit mereu cu voie bună în casa lor. În același timp, am observat și atitudini distante, care m-au determinat să fiu mai tolerantă, mai înțelegătoare cu unii săteni. Binevoitori trebuie să fim cu cei sărmani sau infirmi. Nu puține au fost cazurile când sătenii noștri au venit în ajutorul persoanelor cu nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bună în casa lor. În același timp, am observat și atitudini distante, care m-au determinat să fiu mai tolerantă, mai înțelegătoare cu unii săteni. Binevoitori trebuie să fim cu cei sărmani sau infirmi. Nu puține au fost cazurile când sătenii noștri au venit în ajutorul persoanelor cu nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de Înviere, curățându-și pușca de vânătoare. E bine să ne reamintim cuvintele înțeleptului Esop, cel care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-i înconjoară. Nu întâmplător, atâția oameni de seamă s-au ridicat din mijlocul lor! Aceștia, deși departe, sufletul și inima îi duce cu gândul mereu la locul, în care soarta a decis să vadă pentru prima oară lumina zilei. Mulți săteni sunt însă statornici, iubesc și muncesc pentru satul și familia lor. Joica Ca orice gospodari care se respectă în sat și noi iubeam animalele (vitele), crescându-le și iubindu-le ca pe niște membrii ai familiei. Eram foarte atașați de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
modestă, dar plină de har! N-am putut s-o uit, deși decenii multe s-au scurs de când m-a încântat cu povestirile ei despre Sărbătoarea Învierii Domnului, cu simbolurile pascale și cu practicarea încondeierii ouălor. Am reținut faptul că, sătenii, ca adevărați creștini întru Hristos trăiesc mai intens Sfintele Sărbători, că ele reprezintă pentru ei o mărturisire a inundării sufletelor de lumina și de bucuria iubirii lui Dumnezeu, iubire care îi mișcă să se iubească unii pe alții, să-și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu e mai scump decât locul în care te-ai născut, fiecare zi de luni din săptămână a fost dedicată sădirii puieților. O dată inițiativa luată, s-au prezentat în fața primăriei, la ora fixată, câte o clasă de elevi mari și săteni dornici de treabă. Ei au considerat că zăbava ar aduce doar pierdere și luând puieții de plop, au început plantarea la marginea drumului principal. Unii făceau gropile cu hârlețul, alții puneau stâlpișorii de sprijin, alții legau puietul cu sfori și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că el e și cel mai mândru, mai frumos, căci: Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă" (V. Ghica). Darurile toamnei Dintre toate anotimpurile, toamna este cea mai preferată. Ea ne încântă cu darurile ei fără număr. Sătenii își încep cu plăcere munca. Culeg rodnicia toamnei. În grădini și livezi se culeg legumele și fructele. Gospodinele nu mai prididesc cu compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a făgăduit c-așa va face. N-am știut când s-au retras ceilalți la culcare, doar mi-amintesc c-am auzit, lătratul lui Rex prin curte, căci noaptea era liberat din lanț. Mulți au fost serile petrecute împreună cu sătenii mei! Multe și frumoase amintiri care n-au voie să se piardă în negura timpului! Nucii bătrâni În livada noastră am avut trei nuci bătrâni de vreme. I-a sădit bunicul. Aveau trunchiul gros, acoperit cu o scoarță plină de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
el o cană frumoasă, legată cu șnur sau undiță roșie și câteva fire de busuioc înăuntru. În niciun caz nu putea lipsi de la un asemenea mare eveniment al satului. Crucea de gheață se observa de departe și-i atrăgea pe săteni, ca un magnet. Temperatura cobora de obicei cu mult peste normal, dar nimeni nu se văita de frig. Mie îmi plăcea tare mult să particip alături de prietenii mei și să vin acasă cu o cană plină de agheasmă. Părinții erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adormeau lângă coșurile cu făină. În toiul nopții, șobolanii, atrași de mirosul făinii proaspete, veneau și-și potoleau poftele. Dorind însă și ceva "carne", nu se sfiiau să le roadă morarilor urechile. Unuia, cică i-a ros și vârful nasului. Sătenii îi cunoșteau pe morari, după semnele ce le aveau ca "amintire" de la "musafirii" din moară. Nu mi-am dat seama atunci că, aceste lucruri se petrec doar în povești, deși i-am observat pe Petrea și pe Talpalaru, cum își
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o dată la două săptămâni, îi rezolva toate problemele scriptice. Fiind de-acum o domnișoară de liceu, nu-l mai însoțeam pe tata la moară, decât în cazuri foarte rare (când trebuia să ridicăm făina sau niște pește, la oprirea roții). Sătenii și cei din comunele învecinate au continuat să vină la moară cu toată încrederea, procesul tehnologic cunoscând an de an ameliorări. În prezent, moara este cumpărată e patronul Vasile Luchian și oprind funcționarea ei temporară se preocupă de unele amenajări
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric, în urma Liceului Industrial de Fete, a intrat în învățământ, apoi în contabilitate. Ca soră, am inițiat multe întâlniri cu sătenii, în după-amiezile de duminică. Era o fire veselă și distractivă. Margalina Grigoraș, asistentă medicală, ne-a fost mereu alături, deși era mai mare decât noi. Nepoata popii lui Coșcodan, avea un prestigiu în sat și datorită serviciului pe care-l
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
conștiincioasă, nu s-a lăsat, până nu a urmat cursuri superiore, influențând-o mult și pe Viorica, verișoara ei, să se califice pentru învățământ. A fost mereu alături de noi, cu sfaturile și experiența i valoroasă. Uneori, se alăturau și alți săteni, intelectuali ajungând la un număr considerabil. Cornel Vataman, absolvent al Facultății de Drept, deși din Frătăuții Noi, ținea morțiș să-și petreacă câteva duminici cu cotișenii. Era forte insistent și chiar de câteva ori i-a cerut voie tatei să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și înzestrarea noii biserici, bucurându-se de colectivul slujitor: preotul Petru Prelipcean, cantorul Aurel Ciotău și pălimarul Arcadie Lungu. Biserica este clădită pe locul vechii bisericuțe de lemn, având și o clopotniță nouă, la care au contribuit cu fonduri mulți săteni. Ea se mărginește cu livada casei mele părințești, având peste drum cimitirul și o nouă casă parohială. Fântâna Mariei lui Iliuță Familia prietenei mele, Maria, locuia pe gârlă, la capătul din vale al livezii noastre. Aveau ograda pietruită și alături
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era că nu ocolea nici fântâna. Ea se umplea "ochi" (până sus) cu apă. Devenind tulbure, apa nu putea fi consumată la bucătărie și uneori o refuzau și animalele, ce le aveau pe lângă gospodărie. Ca buni agricultori, se numărau printre sătenii înstăriți, dar și multe animale. De aici, veneau greutățile. Nevoia de apă era destul de mare. Cu gălețile, trebuia s-o care din deal, de la fântâna noastră, pe care ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în rare cazuri). Îmi aduc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
binele, înseamnă a le lăsa moștenirea cea lai prețioasă" (Montegassa). Seara, mama Mariei le-a povestit părinților mei că era "să intru în apă". Nu m-au lăsat până nu le-am povestit toată întâmplarea. Paznicul de câmp Pentru ca recolta sătenilor să fie în siguranță, primăria Costișei a angajat câțiva paznici de câmp, distribuiți pe anumite sectoare (Haraiț, Țahanău, Întrepăreie, Hlineț, Șvarac, Mitoc, Topicean, Lan etc.). Avram Olinici, răspundea de ogoarele din "Întrepăreie", unde și noi aveam un hectar. Pământul era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
centru) trecea și pe la primărie să vorbească cu tata. Dacă nu-l găsea, venea acasă, ne despica lemne și ne mai ajuta în grajd (la depozitarea gunoiului). Ne ținea la curent cu mersul recoltelor și cu multe vești de-ale sătenilor. Mama îi dădea totdeauna bani pentru o "Pacică", căci fuma tot timpul. Avea o pipă maro, mare, pe care o încărca cu multă migală. Mie îmi plăcea să-l observ cu câtă minuțiozitate își încărca pipa și el mă lua
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a atras atenția că, trebuie să terminăm mâncarea pentru cina lucrătorilor. I-am ajutat la curățat cartofii și aranjarea mesei. Eram fericită c-am fost la grâu. Bostanii Pe ogoarele cu păpușoi, atât din livadă, cât și din câmp, sătenii semănau semințe de bostani (dovleac). Toamna, când se secera porumbul, se strângeau și bostanii, copți peste vară. Nu era gospodărie să nu practice și acest obicei. Noi, reușeam să adunăm în livadă două-trei căruțe de bostani. Erau așa de mari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de spirit, cu cât au înaintat în vârstă parcă s-a mai luminat, radiind pace, înțelepciune, moralitate și bunătate. Pamfil Popescu a fost unul din cei mai însemnați intelectuali ai satului, Costișa. După o viață de muncă pe ogorul școlii, sătenii l-au ales în fruntea comunității lor, pentru a le apăra interesele, ca primar al comunei. Domnul Bumbu, a avut o lungă și interesantă viață, numărându-se nu numai printre dascălii de valoare, dar și printre gospodarii cei mai renumiți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avut o lungă și interesantă viață, numărându-se nu numai printre dascălii de valoare, dar și printre gospodarii cei mai renumiți ai satului, până la venerabila vârsta, de peste 90 de ani. Gheorghe Năstase, după câteva decenii dedicate educării tinerelor vlăstare ale sătenilor, apreciindu-i-se meritele, a fost cooptat în colectivul de inspectori școlari, la Inspectoratul Școlar al raionului Rădăuți. Niculai Lavric, fost profesor universitar, doctor în chimie, la o venerabilă vârstă a reușit să-și făurească un laborator prin eforturi personale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o viață de om, la catedră și ca manager. Gheorghe Pascari, profesor I, de chimie, a dovedit toată viața o vocație pentru profesia de dascăl. Visarion Clemenciuc, colonel în armată și după 87 de ani activează pentru a-și ajuta sătenii, veterani de război. Vasile Grigoraș, șef fermă agricolă (Săveni) a trăit până la vârsta de 86 de ani, realizând multe probleme pentru viața satului. Nistor Lavric, colonel, a activat mulți ani după pensionare la o unitate militară din București. Maria Isopescu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
devotată a trei copii (toți cu studii superioare) a contribuit în mare măsură la propășirea satului, în care a văzut pentru întâia oară lumina zilei. Ilarie Lavric, tehnician agricol, a funcționat multă vreme și ca viceprimar al comunei Frătăuții Noi, sătenii punându-și mari speranțe în posibilitățile sale intelectuale și de bun manager. Ion Filipciuc, profesor, doctor în filologie, scriitor renumit la nivel național, fondator al Bibliotecii "Mioritza", din Câmpulung Moldovenesc, autor al multor scrieri de valoare, printre care și "Monografia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
carte. Lucrări semnate de pictor se află în muzee din Brăila, Suceava, Teleorman, București, Botoșani, Rădăuți și în colecții particulare. Un accident stupid, a dus la moartea sa în apele Dunării (22.VIII.1994), la numai 67 de ani. Ca săteni, ne-am cunoscut destul de bine, fiind de vârsta surorii mele, Oltea. Cu mult interes și plăcere i-am urmărit o parte din lucrări, expunând și la Rădăuți (Casa orășenească de Cultură) în 1966 și 1976 expoziții personale, foarte apreciate de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]