4,384 matches
-
centrale și o semnificativă emoție le cuprinse. Respinși de pe Bulevard de forțele polițienești, un grup de studenți, tare de vreo 30-40 de inși, au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și Marsilieza. Trecând prin Lipscani, din ușa fiecărei prăvălii primeam salutul și încurajările negustorilor cari se îngrămădeau să ne vadă. Obloanele fuseseră trase în grabă, ușile erau pe jumătate deschise, căci se și zvonise că „este revoluție pe Bulevard“. Negustorimea, mai ales negustorimea mai răsărită din Lipscani, era toată liberală. De
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrurile încît să nu priceapă diferențele. N-am să invoc numai sentimentul onoarei, pe care trebuie să-l aibă orice autor, ci și faptul, simplu, că într-un jurnal nu „intră” toți cei cu care venim în contact. Zilnic schimb saluturi sau stau de vorbă cu persoane despre care nu mă simt tentat să notez nici un rînd. Nu înnegresc pagina cu oricine. Mă „inspiră” doar cei cu care mă simt solidar în anumite atitudini sau, mai ales, cei față de care doresc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
istoricul literar. „Ești singurul cazac om de lume”, i-ar fi spus acesta. Alta, tăioasă, a relevat suspiciunile lui Călinescu față de Tudor Vianu. Odată, la Academie, după ce l-a întîmpinat cordial, radios, pe autorul marii Istorii a literaturii române cu „Salut, colega! Mă bucur să te văd!”, esteticianul a primit următoarea replică: „Nu te bucuri, rîzi!...” Cam spre sfîrșitul prelegerii, în sala mare a Casei de Cultură și-a făcut apariția Nichita Stănescu. Aburit de băutură, a vociferat mereu pe seama conferențiarului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
opiniilor, moșire a ideilor, „maieutică”. Luînd cuvîntul, Al. Husar și-a citat cu recunoștință profesorii: N. Iorga, C. Rădulescu Motru, I. Petrovici, Tudor Vianu, Dimitrie Gusti, Dimitrie Caracostea. Apoi a povestit întîlnirea sa cu Iorga într-un anticariat, insistînd asupra salutului neobișnuit de atent al acestuia. Transilvănean prin naștere, el e - a spus - „victima lecturilor din Eminescu și Sadoveanu”, din cauza cărora a devenit moldovean. *Ascult, singur în cameră, la pick-up, „Concertul pentru vioară și orchestră” de Beethoven (solist: Yehudi Menuhin) și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în biroul meu redacțional, Mihai mi a spus: „Mă duc să-l salut și pe George”. Adică pe Genoiu! Cînd a deschis ușa, acesta tocmai trecea pe hol. Zărindu-l, voios nevoie mare, Mihai s-a lansat într-un „Aaaa, salut, George!” și doar știe care sînt relațiile mele cu el! S-au împlinit 10 ani de la moartea părinților. Ce puțin am făcut pentru memoria lor, ce puțin am făcut pentru mine! *Iată, „dragi tovarăși”, ce ne diferențiază: „Intelectualitatea este o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plăcere pe adversară, se abține acum (de ce oare?) s-o vorbească de rău: „Ura - filosofează ea - ne face meschini”. În schimb, cealaltă o ridiculizează spunînd că e „artificială”, „prea intelectuală”; din punctul său de vedere însă, „astea sînt niște complimente”. „Salut cu respect...” Cine pe cine a salutat așa în ședință? Petru Enășoae, un tip plin de sine („pute de orgoliu”, vorba lui Nancu), pe Natalia Jipa, secretara cu propaganda. De ce-a făcut-o? Pentru că „tovarășa s-a integrat organic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
felul celei a lui R. de M. - severă, aristocratică - mi se părea nu numai potrivită, dar și necesară. Între timp, rigorismul meu s-a mai atenuat, ba, în două-trei situații, am simțit chiar o ușurare că pot să răspund la salut unor inși cu care întrerupsesem orice relație. De fiecare dată, am fost surprins eu însumi de așa ceva. De ce-am făcut-o? Ei bine, asta a început să mă îngrijoreze: pînă unde?, pînă cînd? Nerușinarea e productivă mai ales noaptea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și, în general, în cazarma care e azi România? * Aflu din ziarul de azi (19 noiembrie) că a murit doctorul Aurel Potîrniche, căruia i-am trecut odinioară pragul, într-o vizită aranjată de nevestele noastre. Cînd ne întîlneam, pe lîngă salut, schimbam de fiecare dată și cîteva impresii. Era un bărbat scund, rotofei, cu mers legănat, de cocotă. Privea cu siguranță în ochii interlocutorului și, inflexibil, nu se abătea cu un cuvînt de la convingerile sale, dacă se nimerea să fie în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zi o să ne dea vîntul jos!”, sînt avertizat. E drept, mergînd, deja am avut scurte amețeli. N-apuc s-o confirm, că adaugă: „Dacă nu ne îmbrăcăm și noi cu ceva, are să le fie oamenilor rușine să ne răspundă la salut”. Mi-e greu s-o recunosc, dar iarăși are dreptate. Hainele noastre sînt vechi, au (dacă e să mă gîndesc la costumul pe care-l port) mai bine de zece ani, așa că nu exclud o asemenea eventualitate. „N-avem nimic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amintesc că procentajul șomajului la Fălticeni depășește 70% și nimeni nu ia nici o măsură! Nici un răspuns la memoriile ce le adresez oficialităților sus puse și terminând cu cele pe plan local, dovadă de nepăsare a celor care ne conduc! Un salut cordial și sănătate de la Radu Orac 8 Fălticeni, 25.VII.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Vă trimit fotografia cerută. Celelalte le-am dat domnului Severin, care mi-a promis că o să vi le remită. L-am Întâlnit la Muzeul „Ion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care mi-a produs sentimente amestecate. Poate că mata știi despre ce e vorba 594. Ai văzut, cred, din ziare, că În alte orașe se serbează cu fast semicentenarul școlilor și că Însuși tov. Ceaușescu le trimite mesagii calde de salut. La noi lucrează Încă... oculta 595. Salutări de la ai mei. Arată sărutări de mâini doamnei matale. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 47 Bft., 2 noiembrie 1972 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru informațiile matale și te felicit pentru activitatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai fost programate 2 conferințe, care din lipsă de auditoriu nu au mai avut loc). Prietenii mei, În frunte cu dl. Prof. ing. Nicolae Patachi, pe lângă mulțumirile lor de degustători ai informațiilor de elită despre cultura românească, Îți transmit entuziastul salut al Ardealului și amenință cu invadarea Moldovei, În sezonul estival 1978. și În cele din urmă, eu Însumi Îți mulțumesc de 1001 ori (o șeherezadă a recunoștinței prietenești), dorind ca viitorul să ne acorde Îngăduința a decide asemenea Întâlniri. Cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt ascultate cu multă plăcere, mai ales cele care intră în timpul emisiunii Actualitatea românească. Dorindu-vă tuturor numai bine, sănătate și putere de muncă, să ne ajutați măcar pe calea undelor, vă mulțumesc pentru atenție și vă transmit un sincer salut marinăresc. P.S. Am pomenit că și o navă s-a pierdut din dispoziția dlui ing. Buzatu. Este vorba de tancul de 150.000 tdw Unirea, pe care l-a trimis forțat în voiaj cu defecțiuni la bord care-i periclitau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării la marele eveniment, dimpreună cu toată generația nouă a României. Astfel, la 28 Februarie 1938, se adresează Führer-ului într-o telegramă: „Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului în Austria germană Toate puterile francmasonice sunt înfrânte înaintea luminei triumfătoare a adevărului Dvs. Sunteți purtătorul acestei lumini și nici o putere nu va putea vreodată s-o înfrângă”... Atunci când dispunea de cele mai proeminente figuri ale generației de după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu oale din ceramică pline cu ulei de rapiță, fixate bine cu frânghii ca să nu se răstoarne. Oare la ce naiba îi trebuia atâta ulei? Ciudat! Paznicul a ieșit de sub căruță și mi-a făcut semn cu mâna în chip de salut. Mi s-a părut bine dispus. — Cam devreme, cam devreme! Ce vânt te-aduce aici? Am ieșit să admir zăpada. Se vedea atât de frumos de sus, de pe deal! Paznicul pufni în râs și-mi puse, ca de obicei, mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
luat apoi de mână și am pornit spre intrare. Era cu jumătate de cap mai scund decât mine. Mergeam alături de parcă eram prieteni de-o veșnicie. Când a văzut-o pe bibliotecară, a dat ușor din cap în semn de salut. — Bună ziua! zise ea. — Bună ziua! răspunse el. Ne-a condus spre un loc unde vâjâitul nu se auzea atât de tare. Era un luminiș în spatele căsuței. Ne-am așezat pe buturugi. — Vă rog să mă scuzați, dar nu pot vorbi prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ziua de 9 octombrie 1989, al doilea act de încumetare după interviul lui Dan Petrescu pentru ziarul Liberation cu un an mai devreme, ambele acțiuni trezind admirația și solidaritatea a două continente. Aici, și acum, ca o permanență, trebuie adus salutul de recunoștință următoarelor personalități kamikaze, care au semnat cu riscul violent în conștiința lucidă, recviemul regimului totalitar din România : Doina Cornea, Mariana Marin , Gabriela Iavolski, Lidia Ungureanu, soții Gina și Dan Sămpălean, Dan Petrescu (liderul grupului), Luca Pițu, Alexandru Tacu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
dau cerșetorului/ de pe treptele catedralei.” SCRIERI: Poeme sororale, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Turma de porci, București, 1993; Johann, Constanța, 1993; Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a femeii, București, 1999; Mingea de păr a vieții, București, 2000; Softwin, ed. și pref. Nicolae Țone, București, 2001; Liderul zidit în lapte, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1988 10; Constanța Buzea, Singurătatea își asumă poetul
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
vin în numele refuzului, „Muzeon”, 1996, 1; Costache Olăreanu, De la poezie la trompetă, ALA, 1997, 397; Dicț. scriit. rom., II, 3-4; Marin Mincu, Paul Daian, PRA, I, 227-231; Angela Marinescu, Poetul aristocrat, RL, 1999, 40; C. Rogozanu, Paul Daian, „Stângăcia în salut a femeii”, OC, 2000, 9; Iulia Alexa, Mingea de păr, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., II, 454; Octavian Soviany, Mega-eul și mega-cuvintele, „Ziua literară”, 2002, 1. N.Br.
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
1982), Floarea păcii (1987) ș.a. Paralel cu poezia, C. cultivă și schița publicistică (Ferestrele pământului, 1980). A tradus din poezia lui Rafael Alberti, Pablo Neruda, N. Aseev, E. Mejelaitis, I. Martinchiavicius ș.a. SCRIERI: Constelația dragostei, Chișinău, 1970; Amforă, Chișinău, 1972; Salutul soarelui, Chișinău, 1974; Razele pâinii, Chișinău, 1976; Arbori îndrăgostiți, Chișinău, 1977; Suită bulgară, Chișinău, 1978; Anotimpurile omului sau Cânturi pentru biografia unui pământ, Chișinău, 1979; Vârsta statuilor, Chișinău, 1980; Troleibus pentru un urs, Chișinău, 1980; Ferestrele pământului, Chișinău, 1980; Ce
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
p. 2). Dr. Ioan Urban Jarnik era un cunoscut mai ales în lumea științifică a românilor, la 28 mai 1879 el fusese ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 7 iunie 1919 avea să devină Onorariu al Academiei. „Domnilor colegi, salut, în numele Domniilor voastre, prezența în mijlocul nostru a domnului I. Uban Jarnik, care în sesiunea actuală, pentru serviciile aduse limbii române și pentru dragostea neclintită față de neamul românesc, a fost proclamat, cu unanimitate membru de onoare al Academiei Române, după ce fusese de 40
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
violență. Pentru a găsi în fine axul, pivotul care pecetluiește unirea, patul-arbore cioplit în măslin: el își va găsi patul, precum fluviul reîntoarcerii la Hölderlin în poemul "Heimkunft" (Întoarcere), în care poetul evocă sosirea în ținutul natal: Totul pare familiar, salutul între trecători/ pare să vină de la prieteni, toate chipurile par să fie din familie". Oameni și lucruri din ținutul natal au un aer de familie. Și totuși nu este încă intimitate; ei se închid în ceea ce le este cu adevărat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4.1.Comunicarea prin mass-media Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 25 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4.1.Comunicarea prin mass-media Comunicarea face posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
delegației PCUS, condusă de V.I. Vorotnikov, membru al Biroului Politic al CC al PCUS, vicepreședinte al Sovietului Suprem al URSS, președintele Consiliului de Miniștri al RSFSR. întâlnirea acestuia cu secretarul general al PCUS prilejuiește efectuarea unui schimb de mesaje de salut și urări la cel mai înalt nivel, evocarea relațiilor de „colaborare rodnică” statornicite între cele două partide, țări și popoare, precum și exprimarea dorinței comune de „a se acționa pentru amplificarea colaborării pe multiple planuri dintre cele două partide și state
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]