20,441 matches
-
contradicții dintre creșterea volumului de informații și setea de informații. Pentru a se lua decizii operative și optime este necesară o sporire a operativității în colectarea , prelucrarea și prezentarea informațiilor, precum și valorificare superioară a acestora. Această cerință nu poate fi satisfăcută în condițiile unui volum din ce în ce mai mare de informații decât prin folosirea mijloacelor și tehnicilor specifice informaticii. Oricât de dotat ar fi, omul nu poate depăși o anumită limită în ceea ce privește operativitatea, volumul și gradul de prelucrare a informațiilor. Astfel, contradicția amintită
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
volum mare de informații ontice, atât de necesare. Modelele pot fi găsite în mai multe domenii de observare umană, ca fizica, biologia, astronomia, tehnica, economia, sociologia și psihologia. După M.Golu -1975-. pentru a fi eficient un model trebuie să satisfacă anumite cerințe, dintre care evidențiem: 1. Să fie simplu -dar nu simplistîn sensul de a fi accesibil observației și investigației directe. 2. Să fie izomorf, adică să oglindească cu fidelitate originalul 3. Să fie relevant, adică, să evidențieze pe primul
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
însă posibilă. a) Schimbările de pe piața muncii. Creșterea accentuată a competiției este unul dintre efectele globalizării cu impact direct asupra piețelor muncii și ocupării acestora. De aceea, angajatorii publici sau privați acordă o importanță deosebită muncii de calitate, care poate satisface cerințele înalte exprimate de un public consumator/beneficiar tot mai exigent, mai bine informat. Dinamica extremă a mediului economic și social global, dar mai ales cea caracteristică așa-numitelor țări în tranziție (cum este și cazul țării noastre încă) generează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
însuși competențele psihologice și sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate în diverse situații de viață; a te integra în viața socială și în lumea muncii, participând la piețele locale și globale; a folosi instrumentele tehnologiilor avansate; a-ți satisface nevoile de bază și a acționa pentru îmbunătățirea calității vieții personale și sociale. • A învăța să muncești împreună cu ceilalți: a accepta interdependența ca pe o caracteristică a mediilor sociale contemporane; a preveni și a rezolva conflictele; a lucra împreună cu ceilalți
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
parcursul vieții prezintă următoarele caracteristici: a) Inițiază/construiește propriile activități și contexte de învățare: - manifestă o atitudine pozitivă față de învățare și dezvoltarea personală; - își asumă riscuri pentru a maximaliza învățarea și autoperfecționarea; - utilizează strategii adecvate pentru a identifica și a satisface/atinge nevoi și scopuri; - își organizează resursele și timpul în mod eficient; - utilizează reflecția și feedbackul pentru autoevaluare și dezvoltare; - își rafinează continuu competențele și talentele; - se adaptează și își ajustează comportamentele față de schimbare. b) Este alfabetizată la standarde înalte
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
își organizează resursele și timpul în mod eficient; - utilizează reflecția și feedbackul pentru autoevaluare și dezvoltare; - își rafinează continuu competențele și talentele; - se adaptează și își ajustează comportamentele față de schimbare. b) Este alfabetizată la standarde înalte: - demonstrează abilitățile fundamentale și satisface standardele de bază ale diferitelor arii disciplinare; - utilizează strategii eficiente și efective de management al informației pentru a relaționa informațiile și experiențele; - aplică/utilizează informațiile și competențele în situații noi; - apreciază varietatea manifestărilor culturale și a modalităților de exprimare artistică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
parte. Toate mărturiile creștinismului antic, de orice culoare și de orice nuanță (gnostic, iudeo-ebionit, popular) sunt importante, Întrucât toate ajută la conturarea unei lumi altfel inexistentă pentru noi. Legitimitatea științifică nu rimează Însă cu aprobarea teologică. Un creștin Își poate satisface curiozitatea științifică studiind un text gnostic, precum Pistis Sophia, dar, În același timp, regula fidei, dublată de propriul său angajament spiritual, Îi impune respingerea lui la nivelul doctrinei. Nu la fel stau lucrurile cu apocrifele de origine populară, de pildă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Îndrăznește să denunțe această fraudă teologică, făcând, Încă o dată, apel la vechii Părinți, care, după el, arată contrariul, adică faptul că „există În natura umană, ca atare, Întrucât este spirituală, o dorință, un apetit, o tânjire, care nu poate fi satisfăcută altfel decât prin viziunea Însăși a lui Dumnezeu față către față”. 1947-1959. Articolul lui Daniélou din Etudes avea să Încingă spiritele, mai cu seamă ale tomiștilor, care fuseseră vizați În câteva rânduri de către iezuit. Imediat, părintele Labourdette va publica În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de-al doilea război mondial) În ochii decidenților politici români. Statutul de „vioară a doua” care, În cel mai fericit caz, Îi era rezervat României din cauza capabilităților sale militare limitate, dar și din cauza procesului de dezvoltare lent și nemulțumitor, nu satisfăcea În nici un caz aspirațiile României de echilibrator al subsistemului 1. De aceea, tendințele de distanțare ale României față de Moscova nu se manifestă nici măcar o singură dată În domeniul militar, ci cu preponderență În domeniul economic, prin relația privilegiată pe care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
internațional. Elementul central În această versiune din 2006 intervine sub forma unei echilibrări a importanței strategice a brațelor securității naționale identificate ca fiind: statutul de membru al NATO și UE; parteneriatul strategic cu SUA, reforma sistemului militar român (pentru a satisface standardele de interoperabilitate și eficiență prevăzute de NATO și UE). Amenințările de tip clasic revin În prim-plan mai degrabă sub forma necesității consolidării frontierelor estice și nordice (mai ales În perspectiva În care acestea vor fi și granițele instituțiilor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
iar organizația este subordonată liderilor politici civili, este important ca lumea serviciilor de informații și a politicilor publice să rămână apropiate, dar distincte pentru a evita politizarea serviciilor de informații. 11.1.1. Politizarea serviciilor de informații Informația strategică 1 „satisface nevoile declarate sau cunoscute ale decidenților politici, care a fost colectată, rafinată și analizată pentru a Îndeplini acele nevoi” (Lowenthal, 2003). De aceea, dacă a fost obținută mai târziu sau dacă nu se conformează agendei guvernamentale, ea nu mai este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut în atmosfera poveștilor autohtone și a cărților populare. O anume fluiditate a versurilor, simplitatea limbii și accesibilitatea lecturii, apropierea de modelele folclorice au făcut ca această scriere să se bucure
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
arhaice ale extazului (1997) de Mircea Eliade. Dacă în volumele anterioare (inclusiv în Madona din dud) tendința dominantă era una hermetică, demersul caracteristic acum [în volumul Euridice și umbra] este unul orfic. Poezia speculativă (în toate sensurile) nu-l mai satisface pe autor. Cuvântul nu doar răsfrânge, el încearcă să întrupeze. Trecerea de la hermetism la orfism e trecerea de la inițierea în ordinea lumii la încercarea de a o restabili, trecerea de la o hermeneutică a misterului la o soteriologie. Poetul nu mai
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
În sensul acesta că, În cadrul imaginii de sine, sunt reunite două componente: corpul-plăcere și corpul-durere. Eu personal, ca nucleu al imaginii mele corporale, sunt constituit din nevoile personalității. Orice Eu caută să-și Încorporeze elemente libidinale sau să și le satisfacă, refuzându-le, sau ocolindu-le pe cele cu caracter contrar, cum ar fi de exemplu, durerea. Această idee o Întâlnim și la F. Nietzsche, care consideră corpul o „creație a voluptății de putere” (Herrschaftsgebildeă. Pentru a exemplifica raportul care există
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele, acțiunile și creațiile mele ca mod specific de a fi, proprii persoanei mele. Orice persoană are o identitate proprie. Identitatea este marca Eului. Ea este o sinteză a Eului prin care persoana se descoperă a fi ea Însăși, a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihomorală trece prin conștiința individului sau se poate considera că acțiunea morală are o anumită corespondență În sfera conștiinței persoanei respective. Actul moral este actul În cursul căruia eul se realizează pe sine. După G. Madinier, acest act trebuie să satisfacă, În mod obligatoriu, următoarele două condiții: aă prin el, eu să mă afirm ca subiect individual, unic și autonom În raport cu ceilalți; bă prin actele mele, eul trebuie să afirme unitatea sufletească și morală a tuturor, atât a mea, cât și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoane. 2. Scopul Orice intenție urmărește realizarea practică a unui scop. Intenția este dorință pură, aspirație a persoanei. Scopul este aspectul concret, obiectiv, al intenției materializate În act. Prin act, intenția, subiectivitate pură, devine obiect sau obiectivitate concretă, care va satisface dorințele, plăcerea persoanei care a proiectat-o ca dorință anterioară. Intenția este, În felul acesta, o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al unei acțiuni umane, va corespunde unei aspirații a eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care agresorul o resimte În contactul său cu victima. Această satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului este satisfăcută de actul de agresivitate comis. 2. Persoana care este prejudiciată Dacă se poate vorbi despre un profil psihologic al agresorului, acesta este perfect valabil și În cazul victimei. Nu oricine, oricum și oricând, poate cădea victimă. Există, ca și În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă, slabă, care nu-și poate satisface/Împlini nevoile și aspirațiile decât prin polarizarea actelor sale către scopuri negative. Ea nu este numai o polarizare slabă axiologic, ci și o personalitate negativă, cu o cenzură morală slabă a actelor sale, datorită unui supraeu imatur. Imoralistul este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
narcisic al ființei mele apare, În cazul acesta, ca sursă a viciilor și a căderii mele sufletești și morale. Totul se reduce la persoana mea și la nevoile pe care urmăresc cu orice preț să le realizez, să mi le satisfac. Dar, astfel sfârșesc prin a mă izola mai mult de ceilalți, a mă Însingura și a mă goli sufletește și spiritual. Condamnarea la singurătate Înseamnă și sfârșitul ființei mele. Soluția ieșirii din singurătatea egoismului o dă Întâlnirea mea cu ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acte de conștiință ale persoanei. Desigur că acestea se diferențiază Între ele, dar nu sunt contradictorii, ci complementare, și ambele răspund unor nevoi ale persoanei. Să insistăm asupra idealurilor. Orice ideal urmărește realizarea perfectă a unor aspirații individuale care să satisfacă plenar exigențele cele mai Înalte ale persoanei. În componența idealurilor vom distinge, prin urmare, câteva elemente fundamentale ale individului: elemente de ordin rațional, porniri afective și norme sau virtuți morale. Ele sunt prezente În orice ideal. Acesta este Însă aspectul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
emotivă, tulburată, versatilă; - modestă, cedează ușor, docilă, se acomodează ușor; - așezată , tăcută, serioasă; - oportunistă, se eschivează de la respectarea normelor; - oscilează între a fi timidă, temătoare și a fi îndrăzneață, spontană, sociabilă, cu o ușoară înclinare spre al doilea aspect; - dură, satisfăcută de sine, realistă; - bănuitoare, dificil de înșelat; - anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei infirmități, nefiind necesară absența acestora pentru ca o persoană să fie satisfăcută sau productivă. Această definire globală a sănătății este cuprinzătoare, dar greu de aplicat în măsurarea și ameliorarea stării de sănătate. În urma analizării dimensiunilor stării de sănătate, Hahn și Payne (1997, p. 11) au definit sănătatea astfel: „Sănătatea reprezintă amestecul resurselor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]