7,371 matches
-
aceeași persoană, dar cu semnătura "Marcellus" (aceea a lui Adriani) în BNCF, Carte Machiavelliane, III, n. 76, Dieci di Libertà e Balìa către NM, 13 octombrie 1502. Scrisoarea este publicată în Machiavelli, Opere (Vivanți), ÎI, pp. 647-648. 89 Brown, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florence: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton 1979, p. 141 n. 18. 90 Cf., unul dintre multele exemple, scrisoarea de la Signoria către Antonio Giacomini, 26 mai 1502, unde apare semnătură "N. Mach.", conservata la BNCF, Fondo Ginori Conți
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a vâsli într-o corabie. 102 Ridolfi, Le carte, cît., p. 9 n. 19. 103 Bertelli, Appunti, cît., p. 549: "un prieten din Cancelarie". 104 Scrisă personal de Girolamo della Valle, a se vedea: ASF, NA, 9869. 105 Brown, Bartolomeo Scală, cît., p. 205 e passim; V. Arrighi, Della Valle, Antonio, în Dizionario biografico degli italiani, Fondazione della Enciclopedia Treccani, Romă, 1961[de acum: DBI], XXXVII, pp.724-726. Cf. A. Brown, Lorenzo de' Medici's New Men and Their Mores, în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
redactat în NA, 21350, n. 23, 2 septembrie 1516. A se vedea și o ilustrație în: P.O. Kristeller, Studies în Renaissance Thought and Letters, vol. 4., Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1956-1996, III, tabelul XVI. 109 Brown, Bartolomeo Scală, cît., pp. 189, 297n. 110 Asupra carierei și pentru informații bibliografice a se vedea S. Gentile, Note sullo "scrittoio" di Marsilio Ficino, în Supplementum Festivum: Studies în Honor of Paul Oskar Kristeller, (ed.) J. Hankins, J. Monfasani, F. Purnell, Jr.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Firenze con le città soggette nel sec. XV", în Egemonia fiorentina ed autonomie locali nella Toscana nord-occidentale del primo Rinascimento: vită, arte, cultura, Pistoia, Centro italiano di studi di storia e d'arte, 1978, pp. 79-109. 6 A. Brown, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florența: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton University Press, Princeton, 1979 (care se poate citi împreună cu Idem, "Florența, Renaissance and Early Modern State: Reappraisals", Journal of Modern History, 56, 1984, pp. 285-3000; A. Molho, "L'amministrazione del debito
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cc. 305r-351v), dar au schimbat din greșeală anul în 1494. 9 Pentru funcționarii cu atribuții în domeniul taxelor vezi Bibliotecă Comunale Forteguerriana di Pistoia (BCFPt), Fondo Forteguerriano (FF), E 401, fasc. 16: diplomă del 27 maggio 1483, întocmit de Bartolommeo Scală. Pentru reprezentanții magistraturii juridice avem o informație mult mai târzie, din 15 iunie 1600, în ASF, SCAS, 598, c. 20r. 10 Într-un amplu studiu, L. Gai, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de o evaluare a rezultatelor școlare, dezvoltîndu-se criterii, norme, principii și metode docimologice, de măsurare și apreciere a randamentului școlar (18). Cercetările destul de numeroase privind măsurarea rezultatelor școlare s-au concretizat în definirea parametrilor statistici de referință și diferențiere a scalei de notare de la 10 la l, în precizarea "normei docirnologice" (D. MUSTER) de repartizare a notelor școlare, în criteriile de fundamentare a diferitelor note. Aceste cercetări au fost corelate cu altele privind aprecierea randamentului școlar în funcție de cerințele sociale ale organizării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și nici reînviat, iar viitorul nu-l cunoaștem, nu îl putem afla și ar fi chiar dezastruos să știm de azi ce nenorocire ne așteaptă mâine. Ceea ce ne rămâne este prezentul, este acest moment schimbător, plasat într-un punct pe scala infinitului, această bucățică unică și individuală dăruită de destin fiecăruia dintre noi, această părticică din marele dar pe care ni l-a făcut divintatea acordându-ne un timp determinat numit „viață” și pe care depinde de noi cum o vom
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fi dat niște telefoane și lucrurile s-ar fi aranjat. Spre deosebire de colegii în privința cărora exista suspiciunea că ar fi putut să rămână în străinătate, în cazul său, problema se punea exact invers. Baritonul era sătul de turnee. Totuși, Scala era Scala și refuzul nu numai că l-a mâhnit, dar i-a răscolit vechiul sentiment de neajutorare și mânie de pe vremea când, băiat de cartier fiind, dădea examen la Conservator laolaltă cu niște tineri din lumea bună, bine îmbrăcați și trufași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
penitenciarelor, avocați, medici, ziariști, învățători și profesori, ingineri, funcționari la Poștă. Aș putea continua enumerarea ajungând până la gospodine și pensionari, și încă m-aș plasa între coordonatele de rigoare, așadar - traversând categorii și ranguri - tot printre vânturătorii-de-rele, care, pe o scală mergând de la microfoane direcționale și înscenarea unor accidente de circulație și ajungând până la măsluita amiciție la toartă, au pus cu toții umărul la frica celorlalți. Azi, în schimb, în România ca și în toate celelalte dictaturi stinse din Europa de Est, vânturătorii-de-rele așteaptă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tonalitate poate anunța ploaia, sau la direcția firului de iarbă care poate povesti prin ce a trecut de-a lungul scurtei existențe. Și, dacă un greiere poate transmite o întreagă istorie, mă întreb, ființa umană unde s-ar găsi pe scala povestitorilor de legende?? Suntem un tip de animal, animal intelectual, cum ar spune maestrul gnostic Samael Aun Weor <footnote id=”59”> 59 Samael Aun Weor (Víctor Manuel Gómez Rodríguez) (19171977) <footnote> . Dacă intelectul ne apropie sau ne îndepărtează de momentul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ordinul să nu se execute trageri nici măcar de avertisment. Totodată, din jurnalul acțiunilor de luptă a unei mari unități rezultă că, începând cu orele 1025, au început acțiunile de retragere a unităților ce se găseau în dispozitiv la Intercontinental și Scala către Piața Romană și ulterior în cazărmile de dislocare. Col. Carp Gheorghe declară că, în baza ordinelor primite de la eșalonul superior, în jurul orelor 1028 sunt oprite coloanele unităților mecanizate și de tancuri ce se deplasau către Capitală dinspre Slobozia și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
monstruoase, un grotesc care inițial era invizibil. Să observăm că a mări sau a micșora nu constituie numaidecât rezultantele unui demers etic. Augumentările sau minimalizările conduc la un efect care ține de pierderea raporturilor armonice, constitutive, la o dereglare a scalei, la o perspectivă hipertrofiată sau atrofiată. Miopia și hiper- metropia sunt vectorii unei sensibilități în lumea literaturii, privative sau augumentative, ambele sunt deformatoare, ambele sunt circumscrise unei optici particulare, aceea a autorului. Butada lui Monet, „Je ne suis qu’un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prin care totul este defor- mat. Am evitat deliberat utilizarea cuvântului „mărit” sau „amplificat” pentru că amplificarea pe care o induce acest dispozitiv nu clarifică lucrurile așa cum o face un microscop, ci le și deformează integral sau redimensionează anumite detalii dincolo de scala care le este proprie. O serie de astfel de instrumente optice care măresc ne stau la dis- poziție pentru a înțelege jocul metaforei transformate în dispozitiv de lectură, instrumente optice care se aplică unui ordin de mărime : microscopul, lupa, luneta
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nevricoși, poltroni, ipohondri, personaje cu „naturelul simțitor”, magnetizați, chiar dacă registrul în care ea este recuperată este unul al derizoriului. Dispo- zitivul hermeneutic al lui „simț enorm și văz monstruos” induce o perspectivă deopotrivă deformată și deformatoare, o dereglare sistematică a scalei morale, dereglare de rezul- tantă estetică. Lumea operei lui Caragiale și caragialescul ei Degajând-o de complimentele pe care istoricii literari i le fac lui Caragiale, să-i privim opera măcar preț de o clipă cu o privire lipsită de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Naratorul adaugă un amănunt important : „Ceea ce se petrecea în acel creier ieșea din sfera gândirii umane”, adică din sfera rațiunii, sfera în care proporțiile sunt respectate, în care privirea nu este deformată, în care ceea ce ochiul înregis- trează corespunde unei scale confirmate. Dar dacă ceea ce se petrecea în acel creier iese din sfera gândirii umane, atunci din ce sferă face parte ? Imaginea pe care o proiec- tează acest creier nu mai este umană ? Nu, ea este una „monstruoasă”. Dimensiunea monstruosului include
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cores- punde generic hiperbolei, cu alte cuvinte devine accesibilă deformărilor. În Tempora, naratorul, un martor deloc inocent și evi- dent interesat al înregistrării unui destin excepțional, urmărește cariera studentului în drept, Coriolan Drăgă- nescu. Onomastica reflectă chiasmul unei dereglări de scală, prin altoirea de un ludic subversiv a grandorii prin evocarea confirmativă a numelui unui erou consacrat pe trunchiul comun și infirmativ al banalului. Căci nu există un inamic mai perfid al eroului decât banalul, ordinarul cotidian față de care eroul se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a numelui unui erou consacrat pe trunchiul comun și infirmativ al banalului. Căci nu există un inamic mai perfid al eroului decât banalul, ordinarul cotidian față de care eroul se situează în ruptură. Chiar onomastica probează din start un dezechilibru de scală, în măsură să proiecteze o imagine deformată a unei figuri fracturate. Cervantes înregistra în cuplul Don Quijote - Sancho Panza un dezechilibru prin alăturarea a două sisteme de măsură, cel estetico-fantasmal al cititorului de cărți care transfigurează banalul, îl redimensionează hiper- trofiat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
hiper- trofiat la scara grandioasă a ficțiunilor reprezentative, și un exponent al banalului, Sancho Panza, care înregistrează ficțiunea cu o riglă a locului comun. Există în acest moment două perspective pe care onomastica le înregistrează ca sisteme de măsură. Pe scala Coriolan avem o stilistică specifică întreprinderilor eroice unde totul se înregistrează sub semnul grandorii și care revendică suflul epopeii acolo unde sunt construite astfel de caractere. Pe scala Drăgă- nescu, în schimb, avem ordinul de mărime al convențiilor realiste într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
două perspective pe care onomastica le înregistrează ca sisteme de măsură. Pe scala Coriolan avem o stilistică specifică întreprinderilor eroice unde totul se înregistrează sub semnul grandorii și care revendică suflul epopeii acolo unde sunt construite astfel de caractere. Pe scala Drăgă- nescu, în schimb, avem ordinul de mărime al convențiilor realiste într-un cadru mic-burghez unde personajele sunt selectate din registrul stării civile, și unde, cel mult, avem acces la mijloacele dramei burgheze. Există însă și un dispozitiv de reglaj
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
personajele sunt selectate din registrul stării civile, și unde, cel mult, avem acces la mijloacele dramei burgheze. Există însă și un dispozitiv de reglaj/dereglaj, reprezentat de sfera mediatică, dispozitiv care ar trebui să realizeze un echilibru între cele două scale, dar care produce o deformare specifică, recu- perabilă în termenii senzaționalismului mediatic. Acțiunile personajului activează o lectură în spiritul epopeii, lectură care vine dinspre sfera mediatică, lectură care nu inter- sectează banalul cotidian și care este menită să fabrice „un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
docu- mentar al istoriei orale în calitate de martor la evenimente și parțial actor în câteva episoade. Afirmația care precede această reglare a etalonului textual face referire tot la un reglaj, cel al perspectivei unui lector generic, care trebuie să se adapteze scalei pe care evenimentul o presupune. Afirmația naratorului este în principiu corectă dacă rămâ- nem în cadrul generalităților, ea reprezintă de fapt o modi- ficare a cadrului de referință unde înregistrarea importanței unui eveniment se face trecând de la semnificația lui în contextul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
respectivă avea o proastă reputație, având la subsol, cândva, un club problematic. Să ne uităm numai cine mai merge azi la Casa Sindicatelor și e suficient să constatăm că publicul se împarte singur în mai multe categorii! În Italia, prestigiul Scalei din Milano dă totdeauna fiori! Reputația câștigată a fost sfințită cu sudoarea talentului atâtor generații de artiști, compozitori și interpreți, în decursul timpuluiă Am dorit, multă vreme, să realizez un spectacol cu opera Aida la Teatrul de vară din Iași
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
insatisfacție, care rezultă din înlocuirea principiului plăcerii cu principiul realității, este chiar ea parte a realității" (Freud 1911, 12: 224). "Paranoia" simulată a lui Dalí devine astfel un mecanism care poate fi cultivat și controlat de către artist pentru a extinde scala analogiilor și pentru a demonstra incidența înaltă a subiectivității în lumea reală, împlinind în acest fel un ideal pe care Breton îl formulase încă de la data primului Manifest suprarealist: "Eu cred în contopirea viitoare a celor două stări, vis și
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
poate alege o anumită viteză de rotație, viteze ce diferă între ele printr-un factor 3. Alegerea vitezei de rotație se face prin rotirea pârghiei (6), fiecărei poziții a pârghiei corespunzându-i o viteză, a cărei treaptă este indicată de scala (7). În piciorul (1) se află un buton (8) care permite schimbarea turației din domeniul a în domeniul b. Sistemul de măsură este un dispozitiv schimbător de moment mecano-electric, bazat pe rotația relativă a axului de măsură (9), cuplat cu
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
de termostatare (acumulator Hoppler) (16). Cu ajutorul întrerupătoarelor, respectiv α, pot fi puse în funcție separat motorul sau partea de măsură. Rheotest-2 se alimentează la 220 V. Atunci când întrerupătoarele sunt închise se aprind niște becuri de control. Instrumentul de măsură cu scală, indică o deviație proporțională cu intensitatea curentului din diagonala punții, corespunzător antrenării dinamometrului. Se poate analiza dependența vâscozității dinamice de temperatură. 1) Se alege o valoare inițială de termostatare și se pune termostatul în funcțiune. 2) Prin rotirea manetei termostatului
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]