6,135 matches
-
românilor. Nu răspunde imediat, ceea ce mă intrigă. Eu am multe de reproșat albilor. Eu și tot neamul meu. Băietu', ia-o mai ușurel. Dacă-i vorba de sclavie, apoi chiar n-avem nici o vină. În afară de asta, și noi eram luați sclavi de către turci și tătari. Am suferit sute și sute de ani. Poate, eu nu cunosc sclavi albi. Uită-te la mine. Am eu aerul că mint numai să-ți fac ție pe plac? Crezi că ești așa de important pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
neamul meu. Băietu', ia-o mai ușurel. Dacă-i vorba de sclavie, apoi chiar n-avem nici o vină. În afară de asta, și noi eram luați sclavi de către turci și tătari. Am suferit sute și sute de ani. Poate, eu nu cunosc sclavi albi. Uită-te la mine. Am eu aerul că mint numai să-ți fac ție pe plac? Crezi că ești așa de important pentru mine încît să încerc să te înduioșez? Bea pe nerăsuflate berea. Scoate un "aaah" de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
español... Ei, dar văd că vorbești totuși, înțelegi un pic, nu? Da, foarte puțin... Astea sînt rămase de la Regula Bastonului. Se așează la masă, dă mîna, se prezintă. Apoi continuă: Regula Bastonului provine din Congo, din Angola și din Zair. Sclavii au adus cu ei un "enganga". Un ce? Un enganga, un soi de receptacul care conținea tot ce vibrează în natură, pămînturi, ape, metale. Pentru comunicarea cu enganga se fac incizii, să se vadă dacă acest lucru este posibil. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de familia ei cu mult respect și chiar venerație. Tata făcea parte din societatea secretă Abakuá. Societatea are temple și le folosește pentru ritualuri și inițieri. A fost creată spre sfîrșitul secolului XVII de către oameni din Sud-Estul Nigeriei. Aduși ca sclavi... Se rușinează puțin și continuă, trecînd peste lipsa mea de tact. Acești oameni erau puternici și au fost aduși aici să lucreze în porturile Havanei, Matanzas și Cárdenas. Aici s-au și grupat, ca să adune bani pentru a răscumpăra sclavi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sclavi... Se rușinează puțin și continuă, trecînd peste lipsa mea de tact. Acești oameni erau puternici și au fost aduși aici să lucreze în porturile Havanei, Matanzas și Cárdenas. Aici s-au și grupat, ca să adune bani pentru a răscumpăra sclavi. Era un fel de francmasonerie și este activă și acum... Stai puțin, mi-ai spus că are temple această societate secretă. Este cumva o sectă religioasă? Da, dualism religios, în fapt. Sînt catolici, dar venerează sfinții, idolii strămoșilor noștri. Africanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
societatea secretă Abakuá care practică "la santeria". La santeria este un sincretism ciudat între credințe, practici animiste, ritualuri africane și catolicism. Am rugat-o să-mi aranjeze o întrevedere cu babalawo (preotul) ei, să aflu mai multe despre modul cum sclavii africani au reușit să păstreze cîte ceva de acasă. Am fost avertizat cu două săptămîni înainte: Să știți că știe multe despre România. Este licențiat și poate suporta o discuție din orice domeniu. Vă așteaptă peste două săptămîni. Credeam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spus că spaniola cubaneză vă cam irită... Tresar. O fi spus Zulueta verzi și uscate? Nu, nu am ajuns la această performanță... încă. Totuși aș prefera franceza. Se face că nu a remarcat șfichiuiala și vorbește franțuzește. Eu provin din sclavii aduși din Nigeria unde viața religioasă este foarte dezvoltată. Provin din neamul yorubas, cu cea mai bogată cultură din continentul african. Aici, în Cuba, spaniolii au interzis drastic practicile religioase și atunci am disimulat divinitățile noastre printre cele catolice. Aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai îndeaproape, ies la iveală unele analogii de structură la fel de frapante. Ca și Saturnaliile romane, Crăciunul medieval prezintă două trăsături sincretice și opuse. Este în primul rînd o adunare și o comuniune : distincția dintre clase și stări este temporar abolită, sclavii sau servitorii se așază la masa stăpînilor, iar aceștia din urmă le devin slujitori ; mesele îmbelșugate sînt deschise tuturor ; sexele schimbă veșmintele între ele. Dar, în același timp, grupul social se scindează în două : tineretul se constituie într-un corp
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nu toți cei care, într-un fel sau altul, sînt incomplet încorporați grupului, adică țin de această alteritate care este însăși marca supremului dualism : cel al morților și al viilor ? Să nu ne mirăm deci că îi vedem pe străini, sclavi și copii devenind principalii beneficiari ai sărbătorii. Inferioritatea în materie de statut politic sau social și inegalitatea vîrstelor furnizează în această privință criterii echivalente. În fapt, avem nenumărate mărturii, mai ales pentru lumile scandinavă și slavă, care dezvăluie caracterul specific
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
care punea în evidență șiretlicul, risca să distrugă convingerea acestor populații că între lumea oamenilor și cea supranaturală exista o continuitate. Convingere cu atît mai necesară cu cît, în aceste societăți ierarhizate, puterea nobililor, subordonarea oamenilor de rînd și aservirea sclavilor își găseau legitimarea în ordinea supranaturală de care, pe cale de consecință, depindea ordinea socială. Noi nu-i pedepsim cu moartea fizică (ci cu cea economică și socială, poate) pe cei pe care îi considerăm artiști lipsiți de talent, incapabili să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
întrebă pe sculptor cît îi datora : „Cît vrei”, răspunse celălalt, „dar din compasiune pentru durerea ta am făcut ce am făcut, așa că nu-mi da prea mult”. Cu toate acestea, tînăra căpetenie îl plăti foarte bine pe sculptor, atît cu sclavi, cît și cu felurite bogății. Artistul atît de celebru încît nici măcar o notabilitate nu îndrăznește să-l solicite ; care, înainte să se apuce de lucru, consideră că e normal să fi studiat fizionomia modelului său ; care nu acceptă să fie
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
poștă constrânși, În urma introducerii tracțiunii mecanice, la a-și câștiga existența dând cele mai neverosimile reprezentații de bâlci... De-a lungul evoluției societății sale omul a putut abandona sclavia semenului, Înlocuindu-l cu animalul - necuvântător, deci neaspirând la libertate. Noii sclavi au fost Însă nu animale adevărate, ci unele pervertite. Și, pe măsură ce a găsit Înlocuitori - mașini - i-a abandonat. A se vedea, În paranteză, că evoluția, spiritualizarea stăpânului Înseamnă despiritualizarea sclavului: din biologicul superior, al omului, În acela inferior al animalului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înlocuindu-l cu animalul - necuvântător, deci neaspirând la libertate. Noii sclavi au fost Însă nu animale adevărate, ci unele pervertite. Și, pe măsură ce a găsit Înlocuitori - mașini - i-a abandonat. A se vedea, În paranteză, că evoluția, spiritualizarea stăpânului Înseamnă despiritualizarea sclavului: din biologicul superior, al omului, În acela inferior al animalului și de acolo În mecanicul, fizicul și chimicul mașinii; e un soi de compensare, ansamblul stăpân-sclav rămânând la aceeași cotă. N’avem decât să urmărim, să anticipăm chiar, aceeași devenire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
India; au cucerit o - căci aveau arme mai bune - și și-au adjudecat, În cadrul sistemului social adus de acasă, primele două caste, a preoților și a luptătorilor, forțând pe aceia aflați acolo să le ocupe pe celelalte două: lucrători și sclavi. În compensație, de parcă n’ar fi fost loc, câteva plante și-au luat rădăcinile pe spinare, tentând Europa... Una a fost trestia de zahăr. Deși o insidioasă dulce, ea n’a putut ajunge aici: s’a ciocnit de o alta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin fierbere În cazanul epocii, din bronz spoit cu plumb. Rezultatul? Un vin tare, dar născător de saturnism. Și un factor limitativ: de ce erai mai bogat, senator, Împărat, de aceea căpătai mai repede saturnismul, moartea prin plumb adică, față de bietul sclav ori sărac care n’avea acces decât la vinul ieftin și slab, sau la acela ieftin dar bun importat din Dacia; și sănătos. Ce să facem cu pieirea Imperiului Roman? Vorba ceea: „peștele de la cap se’mpute“. Poate și vinul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apa bălții la normal dar, cuplată intim, celulă cu celulă, cu alga, să alcătuiască singura formă de viață aptă să colonizeze uscatul propriu-zis, adică stânca. Asta a Însemnat Însă, de aici Încolo, ca fiecare - algă și ciupercă - să devină și sclav și stăpân. Și, fie vorba Între noi, În lichen, căci despre el e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân decât sclav... Motiv pentru care efectul oxidativ al ei prevalează, cu consecința degradării stâncii, Întru formarea unui sol primordial și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
propriu-zis, adică stânca. Asta a Însemnat Însă, de aici Încolo, ca fiecare - algă și ciupercă - să devină și sclav și stăpân. Și, fie vorba Între noi, În lichen, căci despre el e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân decât sclav... Motiv pentru care efectul oxidativ al ei prevalează, cu consecința degradării stâncii, Întru formarea unui sol primordial și sărac. Sărac, dar tentant pentru sclav, alga, care s’a grăbit să evadeze; ca și În ocean animalele, alga a evadat În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Între noi, În lichen, căci despre el e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân decât sclav... Motiv pentru care efectul oxidativ al ei prevalează, cu consecința degradării stâncii, Întru formarea unui sol primordial și sărac. Sărac, dar tentant pentru sclav, alga, care s’a grăbit să evadeze; ca și În ocean animalele, alga a evadat În ea Însăși, acoperindu-se cu o mască: devenise mușchi. Ce era să facă bietul stăpân, ciuperca, decât să se mulțumească cu resturile - substanța reducătoare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca și În ocean animalele, alga a evadat În ea Însăși, acoperindu-se cu o mască: devenise mușchi. Ce era să facă bietul stăpân, ciuperca, decât să se mulțumească cu resturile - substanța reducătoare, ca și cu părțile moarte ale fostului sclav devenind, Încetul cu Încetul ciuperca de astăzi. Ura! Libertate! Dar, năravul din născare leac nu are... Ce-a făcut alga În baltă, făcea acum mușchiul În sărăcăciosul sol, și Încă mai dihai; deh! Evoluția... Chiar prezentă În sol, șterpelind ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
faraonică, rezidă doar Într’o geometrie simplă dar perfectă și... vom vedea În ce, lipsind esențialul celui mai modest mormânt, mai ales În ochii egiptenilor, care credeau realmente Într’o lume În care răposatul Învie, laolaltă cu ofrandele, ogorul, vitele, sclavii pictați pe pereți, cu toatele menite a-l sluji ca și În viață; nici urmă de așa ceva În toată piramida. Și nici o inscripție dedicatorie, cum se află În cel mai modest mormânt, decât dacă o fi fost pe Îmbrăcămintea exterioară; dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe considerentul că suntem cam mulțișori? Oricum, ce face omul cu mâna lui... 11 august 2003, ora 13,36 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Reclamă și profit Când a apărut, piața era un iarmaroc sezonier, chiar dacă era vorba de sclavi. Apoi, ca o permanență, a ocupat centrul orașului, un maidan lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci și umbra lor, dai de cele mai năstrușnice reclame: o maimuță batjocorită cu o „coafură“ de parcă a văzut lupul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
socializată pe măsura curgerii timpului: de la proprietatea asupra semenului, la aceea asupra lucrurilor, apoi a ideilor... Revin: Dacă (foștii) proprietari vor - astăzi - (doar) păduri, ce-ar fi dacă ar cere, În numele aceleiași sacrosancte proprietăți, restitutio in integrum spun ei, și sclavii pe care Îi aveau strămoșii lor de acum 2000 de ani? Presupunând că le sunt urmași adevărați, adică genetic și nu falși, adică prin cumpărare. Sau - și mă gândesc la o epocă trecută - printr’o judecată nedreaptă. Pe care o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trist căci, odată cu dispariția sursei de feromoni, acela și-a pierdut norocul În dragoste, toate șobolănițele fugind de el ca dracu’ de tămâie. Și apropii obiceiul consemnat În Vechiul Testament ca toți bărbații unei case să-i devină subiecți, chiar și sclavii; și mențiunea, din același Vechi Testament În care cineva a fost obligat la asta, pentru a-i fi Îngăduită apropierea. Nu-i vorba, cred eu, de rațiuni igienice, În fond pe aceeași paralelă există popoare care nu cunosc această practică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i omul! - directă, cum ar fi cîinele la stână ori calul la căruță. Mda. Recunosc că prefer pisica, „prefer“ căci cu iubire sunt dator față de toată vietatea, pentru că nu suport sclavia. Iar antiteticul/alternativa, cîinele, se complace În starea de sclav. Și așa, independentul meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul... Rubrica face „pui“. Sper nu morți. Sub „amenințarea“ de care mă apără doar microfonul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căruia i-ați dedicat poezii - El Zorab -, legende - Pegas - și statui, dar sub voi. - Continui eu, Moti: prieten ne e și vaca - sfântă la indieni -, oaia - aceea cu „Miorița“ -, porcul - sfânt la celți... - Taci din gură. Ăștia vă sunt doar sclavi. De fapt, prietenia voastră, chiar cu calul pe care doar unii - precum franțujii - Îl și mănâncă, ori cu câinele - știu că nu ești chinez -, tot a sclavie miroase. Voi sunteți Întotdeuna stăpânul... Iar el, sclavul, indiferent de specie, e cel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]